Viitorul, octombrie 1931 (Anul 23, nr. 7098-7124)

1931-10-14 / nr. 7109

folos. El parcă ne spune. Luaţi-mi greutatea din spinare dacă vreţi să merg înainte. (Vii aplauze). Si ce s’ar alege de toată uni­tatea noastră naţională dacă am lăsa-o în bătaia tutulor vânturilor g rele si duşmănoase. De asemenea în ce primejde ar fi votul univer­sal, dacă am lăsa ca viata politica­ a ţării să-şi strâmbeze drumul şi să iasă din făgaşul parlamentar şi democratic ? In legătură cu a­­ceasta să-mi dau voe ca încheind cuvântarea mea să-mi exprim in­dignarea şi protestarea­ vie împo­triva încercărilor ce unii oameni politici inconştienţi le fac în Ar­deal anunţând, o campanie pentru autonomia acestei scumpe şi chi­nuite provincii romăneşt. Am au­zit de­ o propunere făcută aci la Cluj prin care se preconizează a­­ceastă autonomie. Cred însă că e prea absurdă pro­punerea ş­i prea ridicol propunăto­rul pentru ca să poată fi luată în serios încercarea nenorocită a des­trămării unităţii noastre naţio­nale. Totdeauna când am prilejul să vin şi inima Ardealului, în Clujul românesc, simt o deosebită, plăce­re, văzând progresele ce face ro­mânismul în acest important cen­tru politic. In împrejurările de azi, vizita, şefului nostru are o importanţă deosebită întru­căt da aci va por­ni acţiunea cea mare a partidului naţional-liberal, pentru mântuirea ţării. Astăzi băntite dealungul Româ­niei, criza economică, criza finan­ciară şi o criză morală neobicinui­tă, care a atras după sine o criză de încredere, distrugătoare institu­tele noastre financiare. Această situaţiune grea îşi are obârşia în incapacitatea, risipa şi necinstea guvernării naţional-ţă­­răniste. Trei sunt problemele ce trebue să rezolve partidul naţional-libe­ral: datoriile agricole, scăderea impozitelor şi deprecierea produ­selor agricole. Aceste probleme de a căror re­zolvare depinde liniştea ţării, ne­putând fi soluţionate de guvernul actual, vor trebui să fie rezolvate de partidul naţional-liberal, care va forma guvernul de mâine. Par­tidul nostru are soluţiuni pentru toate aceste probleme. Şeful no­stru va expune aceste solutiuni, singure mântuitoare în aceste cea­suri grele. Aveţi toată încrederea in puterea de realizare a partidu­lui naţional-lieral şi în Şeful sau. Străinătatea are încredere desă­vârşită în partidul nostru şi sun-­ tem siguri că ne vam ajuta să desă­­vârşim opera de însănătoşire eco­nomica şi financiară a ţării. Par­tidul nostru venind la putere, la muncă constructiva se va desfă­şură pe toată suprafaţă României. Se vor începe mari lucrări pro­ductive cari vor pune în valoare munca românească şi produsele de tot felul ale solului nostru. Nu­ pot să las să treacă aceasta ocaziune, fără a nu protesta, contra încercărilor nenorocite cari voiesc să ridice ziduri despărţitoare de suflete româneşti. Mi se înalţă sufletul când îmi aduc aminte de bucuria şi entuzias­mul cu care, aci în Cluj, în anul V.m ardelenii au primit armata li­beratoare. In acele vremuri nu e­­xistau regăţeni şi ardeleni, t­oţi erau români şi se iubeau ca fraţii. In orice caz o asemenea uneltire primejdioasă se va izbi de rezis­tenţa partidului nostru ca reprezen­tant, al conştiinţei întregei ţări, fiu monument funerar, e de slavă pentru unitatea naţională! Nu vom lăsa ca aci la Cluj în chiar inima■ Ardealului să se pre­gătească monumentul funerar cl unităţii noastre naţionale, aci unde ar trebui să se înalţe falnic un monument de slavă pentru vic­toria aspiraţiunilor noastre naţio­nale, monument care să fie în ace­laşi timp şi monument de recu­noştinţă, fie chiar târzie, a Ardea­lului pentru jertfa cea fără de seamă făcută de românimea în­treagă pentru desrobirea lui. (Vii şi prelungite aplauze). Să apărăm deci cu toţii, Statul unitar român, care este menit să o­­crot­ească pe veci aspirațiunile înalte și civilizatoare ale neamu­lui nostru. (Aplauze prelungite­). O mână de oameni, deslănțuesc­ o propagandă criminală împotri­va românilor din vechiul regat. Unii au mers până acolo, încât cer autonomia Ardealului. Partidul naţional-liberal, care a înfăptuit întregirea­ neamului, este dator să se opună cu toată forţa tendinţelor de destrămare a Statului român. Din cercetările ce am făcut in diferitele regiuni ale Transilva­niei am constatat cu bucurie că Ardealul este refractar la aceste încercări. Eu ştiu că Ardealul este sinonim cu românism. Ardea­lul este şi trebuie să fie bastionul apărării noastre naţionale. Declar aici în Cluj, în inima Ardealului, că toţi luptătorii ce au fost, în slujba idealului nostru­ naţional, sunt gata să lupte şi să se jertfea­scă în tranşeele acestui ■bastion. Foştii luptători preferă să moară, decât să vadă destrămându-se edi­ficiul României Mari. Cu toate greutăţile zilei de azi, este datoria sfântă a tineretului liberal să creeze, şi Ardeal o ce­tate nebiruită de suflete­ româ­neşti, în momentul când s’ar atin­ge cineva de unitatea noastră na­ţională, fost aici după închiderea parlamentului, din neno­rocire de atunci şi până astăzi, nu numai la dv., dar în toată ţara, situaţia s-a înrăutăţit. D)e aceea, partidul no­stru vă cheamă astăzi la luptă. Nu la lupta obiş­nuită de răsturnare a u­­nor guverne trecătoare, ci la lupta cea mare de salvare a­ ţării, căci să nu ne facem iluzii, azi opera însăşi a atâtor generaţii este ameninţată şi numai o acţiune energică, hotă­râtă, curagioasă, poate îndrepta lucrurile şi ne aduce mântuirea. Spriji­nit de conştiinţa, de dra­gostea de ţară a Ardealu­lui, ca şi a celorlalte părţi ale ţării, partidul naţio­nal-liberal este convins, că va reuşi să salveze şi astăzi ţara, precum a sal­­vat-o de atâtea ori, în tre­cut. (D. Duca a fost mult timp ovaţionat). * In urmă d. Duca mulţumeşte în cuvinte frumoase d-lui Alex. Lapedatu, ovaţionat de sala în­treagă. D. ALEX. LAPEDATU, foarte mişcat, răspunde d-lui Duca, a­­sigurându-i de toată dragostea şi devotamentul liberalilor arde­leni. îmi daţi voie — spune d-sa — nu-mi îndeplinesc o scumpă dato­rie faţă de mult iubitul nostru pre­şedinte, mulţumindu-i pentru os­teneala ce şi-a luat de a veni în mijlocul nostru. Să-i mulţumesc pentru dragostea- i nemărginită ce ne-a arătat, venind să ia contact direct, cu­ noi, cu organizaţiile noastre comunale, pentru a se con­vinge de felul cum acestea luptă p pentru întărirea credinţei liberale în Ardeal. Aveţi, d-le Duca şi faţa dv. pe membrii delegaţiei noastre jude-­ tene şi pe şefii organizaţiilor co-­ munale. Mulţi poate n’au putut veni, dar acei cari sunt aici reîn­­torcându-se în satele lor, vor îm­părtăşi tuturor bucuria lor, de a fi văzut pe şeful partidului naţ­i­­onal-liberal, care le-a vorbit cu­minte, călduros, patriotic şi e­ a râs pundere, aşa cum este în tradiţia conducătorilor iluştri pe cari i-a avut acest mare şi glorios partid. Acestor oameni, cari n’au văzut şi n’au auzit decât pe agenţii elec­torali, ai celor cari flutură idei autonomiste, le-a­ fost dată marea bucurie de a vedea şi auzi vor­­bindu-le înţelept şi luminat, şeful celui mai puternic şi mai popular organism politic, pe omul care ca mâine va avea frânele guvernării acestei ţări. (Aplauze îndelun­gate). Aţi ţinut, să veniţi, mai întăiu, în Ardeal, de­oarece sufletul acestui colţ de ţară a fost mai tulburat şi pentru că această provincie are mai mare lipsă de liniştea şi de sfaturile d-voastră şi acţiunea ho­tărâtă a partidului naţional-li­beral, pentru a salva din ghiarele acelora ce vor să o ducă la de­zastru. Sunt sigur, că poporul a­­cesta, care prin viaţa lui de trecut a fost obidit, atunci când cuvintele d-voastră răspicate vor fi traduse în fapte, va avea­ resonanţa sufle­tească a celor de dincolo şi recu­noştinţa lui va fi desăvârşită faţă de P. N. L. şi conducătorii lui. Mulţumindu-vă încă, odată pen­tru osteneala, d-voastră, pentru, sfaturile şi îndemnurile ce ne-aţi dat, dorim, din suflet ca împreju­rările să vă fie norocoase pentru a, putea duce la bun sfârşit opera de salvare a ţării pe care aţi în­ceput-o. (Ovaţiuni prelungite), D-l Duca a primit apoi pe pre­şedinţii organizaţiilor comunale din judeţ, întreţinându-se cu fie­care în parte. La orele 2 a avut loc o masă co­mună la restaurantul Central. La orele 3 d. a. d-l Duca­ a pre­zidat o şedinţă a organizaţiei oră­şeneşti. A vorbit d-l dr. Titu Gane, preşedintele organizaţiei care a făcut un referat asupra situaţiei politice din oraş. In numele tineretului a vorbit­­d. dr. Victor Pop, care a schiţat în cuvinte frumoase idealul tinere­tului. D-l Duca a mulţumit pentru fru­moasa primire. Apoi d-l preşedinte a primit,pe reprezentantă sectoare­lor din oraş , sectorul I în frunte cu V. Iliescu, sect­il II cu Nico­­lae Manta, farmacist, sectorul III cu d-l colonel Botez, sectorul IV cu d-nii V. Candrea şi Petre Pop, sec­torul V cu d. Popescu Bălteni şi dr. Lazăr Chirilă, sectorul VI cu d. M.işu Ştefănescu, delegaţia mi­noritarilor în frunte cu d-l Carol Mózes şi reprezentanţii tinere­tului. Cu tineretul d-l Duca s’a in­­tretinut mai mult timp, asiguran­­du-i de toată solicitudinea d-sale. La orele 4 d-l Duca a prezidat o şedinţă a delegaţiei permanente. La orele 5 m­m. d-l Duca a vizitat pe P. S. S. Episcopul Nicolae Ivan, unde s’a servit un ceai. Cu acceleratul de 7.50 seara d-l Duca si d-l general Moşoiu au pă­răsit Clujul. T. S. Mscrisul S-lul general Moşoiu * D-l GENERAL MOŞOIU în Ce­ vedem acum ? Declaraţiile d-lui DUCA B. Buca a repetat întâi sfaturile, pe cari le-a dat şi celorlalte organi­­zațiuni din Ardeal cu privire la ope­­ra de reorganizare şi de propagandă. B-sa a­­expus şi aici programul parti­dului în ceea ce priveşte cele patru che­stiunii care frământă azi mai mult ţara şi în special populaţia rurală, a­­dică: chestiunea impozitelor, a do­bânzilor, a datoriilor şi a valorifica­rea produselor. După aceea, d. Duca a spus: „Cu vizita mea la Cluj închei deocamdată ciclul vizitelor mele la diferitele noastre organizaţi­­uni din Ardeal. Plec din mijlo­cul dv. foarte mulţumit, fiindcă am putut constata !Prin mine în­sumi, ce mari, ce adânci progrese partidul nostru a făcut în Ar­deal. Organizaţiunile noastre nu numai că s’au întins pretutin­deni, până în satele cele mai mici şi mai îndepărtate, dar crezul li­beral a pătruns în conştiinţa po­­pulaţiunii ardelene. (Ovaţii). După zece ani de calomnii de­bitate de agenţii naţional-ţără­­nişti in­potriva partidului nos­tru, evenimentele ne-au răzbu­nat, şi astăzi populaţiunea arde­lenească compară situaţia în ca­re se afla sub guvernările libe­rale, cu aceea de subt guvernările celorlalte partide şi vede salva­rea sa numai în partidul naţional liberal. Pe de altă parte, mă bu­cură faptul, că in multe judeţe­­ s’au creat organizaţiuni de ale noastre chiar în satele minorita­re şi că un număr necontenit crescând de şvabi, de saşi şi de unguri vin pe faţă să se înscrie în partidul nostru, convinşi fiind că pot găsi în ideologia naţional- liberală cea mai bună chezăşie a realizării îndreptăţitelor lor aspi­raţiuni în cuprinsul României în­tregite. Şi aci legendă, că parti­dul naţional-liberal este ostil mi­norităţilor, a fost spulberată de realitatea faptelor. (Aplauze). a adresa tinerimii, ce ne încon­­jură cu atâta dragoste, salutul meu prietenesc şi călduros. !«npotriva politicei autonomista In fine, spre via mea sa­tisfacţie, deşi nu spre sur­prinderea mea, m’am pu­tut încredinţa în­ cursul acestor vizite, că ideea, că nefasta idee a autono­miei Ardealului, cu atâta nesocotinţă asvârlită de partidul naţional - ţără­nesc, este respinsă de opi­nia publică, de bunul simţ sănătos al masselor ju­de­­lene. Ardelenii pot dori, şi cu drept cuvânt, ca în viaţa publică a României într­egite să li se atribue un rol tot mai însemnat. Ardelenii pot dori, ca gu­vernarea Ardealului să se facă tot mai mult prin ei şi cu ei, dar hotărât, opi­nia publică a Ardealului respinge concepţiile au­tonomiste, în care vede germenul desagregării noastre naţionale. Spre unificarea sufletească ctre Tinerime Dealminteri, nu mă miră să fie astfel, fiindcă de fapt de mult exis­tă un proces între simţimintele mas­selor ardelene şi simţimintele unora din reprezentanţii partidului naţional­­ţărănesc. Nu este locul să reamin­tesc aci, astăzi, toate fazele aces­tui proces, mă mărginesc să constat, că el se desfăşoară aşa, precum in­teresele superioare ale ţării II cer, şi precum o cere şi logica eveni­mentelor, adică, în sensul unificării sufleteşti a tuturor românilor, iar nu în sensul nefiresc al urii dintre fraţi, care nu poate decât periclita viito­rul însăşi al patriei noastre întregite cu atâtea jertfe. (mari şi îndelungi ovaţii) In faţa crizei de astăzi wxmwsmnam­mmmmmmmmmmm Dar dacă plec din Ardeal foarte mulţumit de pro­gresele organizaţiunilor noastre, plec foarte îngri­jorat de situaţia genera­lă. Criza care bântuie in toată ţara, se manifestă aci cu o acuitate deose­bită şi nemulţumirea populaţiei faţă de rezulta­tele guvernării actuale s unt, tot mai vii şi pe ale am Totdeodată, pretutindeni constatat, că un mare număr de rinei?, atilt din lumea satelor, cât şi­­între studenţii universitari, a­­devă cu însufleţire la partidul nostru. Puterea de atracţiune, pe­­ care partidul naţional-liberal o exercită asupra tinerelor genera­ţii rurale ca şi orăşeneşti, muncit­­oare ca şi intelectuale, sporeşte să constitue cea mai sigură che­zăşie a tăriei şi a viitorului parti­dului nostru. De aceea, profit de acest prilej, când mă găsesc în Cîuj, în cetatea universitară a­ scumpului nostru Ardeal, pentru ’c­erea în s­rijiniire­i. 1 Ora 13 Gramofon. 13.30 Informatiuni, bursa de cei reale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării şi semnal orar. 13.50 Gramofon. 18 Orchestra Radio. 19 Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.19 Orchestra Radio. 20 D. Ing. I. M. Gheorghiu, în­cercări de irigaţie în România. 20.20 D. I. Focşineanu: Noutăţi ştiinţifice.­­ 20.40 Gramofon. 21 M. S. Regina Maria: George Enescu. 21.15 G. Enescu: Actet. ,3 22 Orchestra Fănică Lupu . 22.45 Informaţiuni.­­ A Ora 18. BERLIN Pentru tineret. VIENA Concert. BUDAPESTA Concert. BERLIN 19 Conf.. Concert. .VIENA Criticii iteatr; Pt. tineret. BUDAPESTA Germana. 20 BERLIN Actualităţi. BELGRAD Franceza. VIENA Engleza; Ora, met.; Arii şi lied-uri; Concert. BUDAPESTA Conf.; Concert. 21 BERLIN Concert. BELGRAD Cântece naţionale; Comedie. BUDAPESTA Concert 22 BERLIN Ştiri sportive; Au­diţie radiofonică. BELGRAD Concert; Știri. ;VIENNA Lectură; Ora. met., sport. 23 BERLIN Met. Ştiri sport.; Muzică. BELGRAD Concert ; VIENA Ora, met., sport BUDAPESTA Concert 24 BELGRAD Gramofon. MARȚI 13 OCTOMBRIE 1931 Ora 13 Gramofon. 13-30 Informatiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării şi semnal orar. 13.59 Gramofon. Orchestra Moţoi. 19 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 Orchestra Motoi. 20 Corneliu Moldovanu: Conf. 20.20 D. Perpeessicius : Cărţi noul. 20.40 D. Gustav Rossler: Como­rile de artă ale Transilvaniei. 21 Orchestra Radio. 21.30 D. Mihail Jóra: Compozi­torul Enescu. 21.41 D-ra Emilia Guţianu: G. Enescu. 22.15 Orce­stra Radio. 22.45 Informaţiuni. Ora 18 BERLIN Pt. tinerel. Lectură. BELGRAD Anii nat. Concert BUDAPESTA Cont. Concert. 19 BERLLIN Muzică. Pentru lucrători. BELGRAD Concert / VIENA Conferinţă. 20 BERLIN Pentru lucrători. BELGRAD Germana. VIENA Gimnastică; Ora, met.; Concert. BUDAPESTA Franceza; Trans 21 BELGRAD Cântece Iugosla­­ve; Trans. VIENA Foileton. " BUDAPESTA Trans.; Concert. Recitări. 22 BERLLIN Met., ştiri sportive; Muzică. VIENA Ştiri; Muzică. BUDAPESTA Met, nouăţi de presă; Causerie; Concert. 23 Transmisiune. BELGRAD Ştiri sport.; Concert. VIENA Concert. BUDAPESTA Conf.; Concert. R­ADIO BUCUREŞTI LUNI 12 OCTOMBRIE 1931 STRAINATATEA VIITORUL --------------------------------------' —----------------------------------­TEATRE Spectacolele sil TEATRUL NAȚIONAL. — Noaptea Regilor. OPERA ROMANA. — Relâche. TEATRUL VENTURA. — Relâche. TEATRUL REGINA MARIA. — Adevărul gol, goluț. Succesul revistei „Bonsoir Aljharibra“ Sâmbătă seara, în faţa unei săli alhi-pline, şi a unui public de bună calitate, s’a reprezentat „Bonsoir Alhambra“, revistă scri­să de d-nii N. Vlădoianu, N. Ivi­ri­ţescu şi N. Constantinescu. O revistă din cele mai reuşite cât i s’au scris în acest gen — des­pre care vom reveni mâine pe lar­g. .Pentru azi ne mulțumim să a­­rătăm că va face o serie din cele mai bogate. De la Academia R­OMANA In şedinţa intimă a Academiei Ro­mâne ţinută Vineri, 9 Octombrie p., d­. G. Balş, a prezentat scrierea „St. Catharine’s Hill Winchester“ (Win­chester, 1930) de d-nii C. F. Hawk­es, J. N. Myras şi C. G. Stevent, trimi­să în dar de d. Ellis Minns, profesor la Universitatea din Cambridge. S’a luat, apoi act cu mulţumire de în­ştiinţarea că d-na Paula Bachelin, din Capitală, dărueşte Academiei, biblioteca regretatului său soţ, pro­fesorul şi scriitorul Léo Bachelin, compusă din 560 volume şi din re­viste româneşti şi străine. S’a luat în sfârşit cunoştinţă că în Iunie 1932 Universitatea din Caen îşi va sărbă­tori al cincilea centenar, iar în Iu­­lie 1932 se va întruni la Londra, Con­gresul Internaţional de ştiinţe preis­torice şi protoistorice. CAPITAL­A O familie intoxicată cu lepte bătut D-na Florica Sotiriu, în vârstă de 49 ani, din str. Grigore Toci­­lescu No. 8 (locuinţele c. f. r.) îm­preună cu fiicele sale : Elvira de 26 ani, studentă anul al IlI-lea a­­plicaţiei; Ecaterina de 18 ani, stu­dentă anul I la litere şi Verginia de 17 ani, elevă la şcoala superi­oară de comerţ, după ce­ au luat masa ca de obicei. Sâmbătă seara pe la orele 9, au băut după masă, ca desert, câte un pahar de lapte bătut, a 250 grame, lapte ce fusese cumpărat încă de V­ineri dimi­neaţa. La scurtă, vreme după aceasta, au simţit dureri atroce la stomac însoţite de diaree şi vomitări în­trucât se intoxicaseră cu laptele care pe lângă că fusese ţinut — nu la loc răcoros — timp de 36 ore dar­ probabil fusese pus şi într’un vas coclit. Când soţul d-nei Sotiriu — func­ţionar la c. f. r. şi ea are în cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminecă a fost la serviciu , a venit ori a­­casă şi şi-a găsit atât soţia cât şi fiicele în stare gravă, a anunţat îndată „Salvarea“, la faţa locului venind după scurtă trecere de timp internul Gheorghiu care le-a dat primele îngrijiri necesare, transpor­tându-le apoi cu o ambu­lanţă la spitalul Brâncovenesc unde au fost internate. Incendiu Un incendiu a izbucnit ori la orele 11, înainte de amiaza, în strada Bucovinei No. 21, la pro­prietatea d-nei Maria Petrescu, unde s-a aprins o magazie de scânduri ce servea drept bucătărie le vară chiriaşului Mihail Voicu­­lescu. De la magazie flăcările s-au pro­pagat şi la acoperişul unei camere alăturate. Fiind anunţaţi pompierii, la faţa locului a sosit o echipă a postului , Sf. Gheorghe“, care după o muncă de o oră şi jumătate a izbutit să stingă focul definitiv. A fost distrusă de incendiu ma­gazia precum şi acoperişul came­rei alăturate. Pagubele se evaluiază, aproxi­mativ, la suma de 20.000 lei. Accident de auto­mobil Automobilul Tx. No. 10.784, în timp ce mergea cu viteză pe şo­seaua Olteniţei pun dreptul casei cu No. 77, a lovit şi doborât la pământ pe locuitorul Vanghele Socolescu din str. Sofia No. 11, care în stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Circumscripţia 23 poliţienească a luat măsuri pentru urmărirea şi arestarea şoferului vinovat. CONFERINŢA internaţională a aerului Eri la ora 1 d. a., A. S. R. Prin­cipelui Nicolae şi membrii confe­rinţei internaţionale de aviaţie au luat dejunul la palatul dela Mogoşoaia. La ora 4 d. a. s’a făcut o vâ­nătoare în parcul palatului la cere a participi şi A. S. ti Prin­cipele Nicolae. La dineul of­ici­al de aseară au participat afară de membrii con­ferinţei şi d-nii prim miaistru Nicolae Ior­ga şi C. Argetoianu, ministrul finanţelor şi ad-interim la interne. Seara, la ora 10, s-a dat în cin­stea oaspeţilor, tot la palatul Mo­­goşoaia o recepţie la care au par­ticipat afară de oaspeţii străini., d. prim ministru N. Ior­ga cu d-na d-nii miniştri O. Argetoianu cu d-na, Vâlcovici cu d­-na, Carpen cu d-na, Amza cu d-na, Siseşti cu d-na, Puaux, ministrul Franţei cu d na, Palak­et, ministrul An­gliei cu d-na, H. Dirchholes, con­silier de legaţie, de Hauteologue, prim secretar de ambasadă, col. Palasse, ataşat militar, Alec Wal­ter George Randel, prim secretar de legaţie, maior Sampson, ata-­­stat 2 ore la slujbă, sal militar, Vittoria Passati, --------------------•••#■• prim secretar de legaţie, colonel Zanotti, ataşat militar, general Cihoschi cu doamna, d. Aristide Blank cu dna, Munteanu-Râmnic cu d-na, Gafencu cu d-na, d-tra Catargi, g-ral Sichitiu cu d-na, col. Paul Teodorescu, N. Georges­ Cu­, deputat, col. Negrescu cu d-na, ing. Grigore Zamfirescu cu c­na, col. Enescu, d-ra Brăescu, maior Peneş, căp. Bănciulescu cu d-na, maior Ştiubei cu d-na, căp. Bruduloiu, col. Tedeschini, căp. aviator Costes, Trancu-Iaşi cu d-na, locot. Colangeli, Costa, a­­taşat de presă, maiorii Gheorghiu, Argeşeanu, Reynoldes Azi dimineaţă s’a făcut pre­zentarea­ pe terenul din faţa pa­latului Mogoşoaia, a unei esca­drile de avioane româneşti, Set, calculate de inginerul Grig. Zam­­firescu. După dejun, se va ţine prima şedinţă a conferinţei. Eri­dim, lordul Amultee, a vi­zi­tat biserica anglicană, unde a * * MEMENTO CINEMA CINEMA CAPITOL. — O aventură nebună. 1, CINEMA VOX. — Menschen hin­ter Gittern cu Heinrich George. CINEMA TRIANON. — Femeile ve­sele din .Viena cu Willy Forst, Lee Parry. CINEMA ROXY. — O aventură ne­bună. CINEMA FEMINA. — Premiera „Viața intimă a unei artiste de cine­ma“ cu Suzy Vermon. CINEMA REGAL.—In numele legii cu Gustavhe Rohlich. CINEMA SELECT. — „Quand on est belié“ cu Lily Damita. CINEMA CORSO. — Marele Grock cu Grock, Bird. Vorbit și cântat in germană. CINEMA BULEVARD PALACE.— Umbre subterane cu Harry Piei. CINEMA A. R. P. A. *Sala Fran­­klin). — Femeia indiscretă cu Geor­ge Alexander, Jenny lugo, Siegfried Arno. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). — Guriţa de aur cu Anny Ondra. CINEMA SPLENDID. Alteţa Sa ordonă, operetă în limba germană şi o comedie. CINEMA MARCONI. — Alteţa sa ordonă. CINEMA VOLTA BUZE­ŞTI. — Nopţile din Bosfor cu Conrad Veidt. Completări: Magazinul de păpuşi şi journal Paramount. CINEMA MARNA. — Match de box Schmeling-Stribling, Visul dra­gostei şi Cabaretul comicilor cu Gro­­ner şi Vasilache. CINEMA RAHOVA. — Fraţii Ka­­ramaznff cu Fritz Kortner şi Anna Sten şi ansamblul de comedii V. Brezeanu. CINEMA FILANTROPIA. — Red­­sekin cu Richard Dix şi o comple­tare. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERI­LOR. — Amorul unei călugăriţe şi o completare. CINEMA LIDO. — Citadela din­­Varşovia» DE INGHERÎAT prin bună învoială dela Sf. Dumitru a. c. în str. Ştirfeey-Vodă 66, o casă compusă din 6 ca­mere la parter, 4 camere senti-subsol, instalaţii mo­­derne, curte singură. Doritorii se vor adresa la Direcţia Casei Corpului Didactic din B-dul Clisa­­­beta, 32 în toate zilele fie lucru dela N­—1. La ministerul ocoalelor D. T. Iliescu a fost numit secre­tar administrativ al decanatului facultăţii de medicină din Bucu­reşti. D. prof. Victor Costin a demi­sionat din calitatea de profesor ti­tular la catedra de geometrie dis­­criptivă, de la facultatea de ştiinţe din Iaşi.* D. ing. dr. C. Georgescu asistent definitiv a fost numit suplinitor la catedra de Botanică generală şi forestieră, patologie vegetală, zoo­logie automologie forestieră, de la şcoala politechnică din Bucureşti. D. Augustin Caliani, directorul învăţământului particular a plecat în Basarabia în inspecţie şcolară. D. I. Sterian inspector general al şcoalelor de meserii a fost delegat de ministerul instrucţiunii cu or­ganizarea lucrului manual în li­ceele şi gimnaziile de băeţi din ţară.­­ ----------------.............................­ Congresul Camerelor de Comerţ din Basarabia CHIŞINĂU. P­eri dimineaţă, în localul primăriei s’a deschis congresul Camerelor de comerţ din întreaga Basarabie, in pre­zenţa d-lor general Ivăşcanu, mi­nist­rul Basarabiei, Christodores­­cu, directorul general al Uniunei Camerelor de Comerţ, Laurenţiu Moldovanu şi delegatul ministe­rului industriei şi comerţului. D. Gherman Pântea, preşedin­tele Camerei de Comerţ din Chi­şinău, a arătat scopul congresu­lui şi motivul care a determinat convocarea lui : criza care bân­­tue provincia dintre Prut şi Nis­­tor. D­nii Moldovanu, Christodores­cu, senator Botez,, din Iaşi, sena­tor Zimerman şi profesor Boja, ajutor de primar, au salutat con­­gresul. D. general Răşcanu după ce a urst spor la muncă, a relevat ro­lul negustorimei în progresul ţă­ri şi a subliniat meritele co­mercianţilor. Au mai vorbit d-nii Cutnic, Că­ţulescu (Calmi), Macarenco (Bălți) și preotul Cuciu­jua (Or­­hei). După amiazi au continuat lu­crările congresului. * ’ Sfeala de arhivistică Si paleograii® înscrierile la şcoala superioară de arhivistică şi paleografie se fac până la 31 Octombrie, în­tie- Crice zi de la orele 3—6 d. a. la secretariat: Arhivele Statului, str. Arhivelor 4. Candidaţii trebue să fie absol­venţi de curs secundar (bacaîau­­leaţi). Absolvenţii de şcoli speci­ale ( normale, comerciale, profesi­onale) sau persoanele cu titluri echivalente nu se pot înscrie de­cât ca audienți. Vânzări mobiliare CORPUL PURI.­sfila. ILFOV In baza adresei No. 30.098 din 1931 a Jud. Ocol 7 Bucureşti, se public, spre cunoştinţa generală ci în ziua d­e 21 Octombrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitația publică în București, Splaiul Unire, No. 73, averea mobilă urmăriţi a deb.­lesei­ B. Sorter, care se compune din 12 scaune tapisate cu stofă gal­benă şi altele anume specficate ii, procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. I. Bachman. Bubi. No. 84.061. In baza adresei No. 30.097 din 1931, a Jud. Ocol 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 21 octombrie 1931, de la ora 11 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Splaiul Unirea (fost Rosetti) No. 73, averea mobila urmărită a deb. Iosef B. Storfer, care se compune din un pian negru, mar­ca „Karl Hamburger“ şi altele anu­me specficate în procesul-verbal cu urmărire, spre despăgubire»­eredi! Iancu Bachman. .­­Publ. No. 84.055. In baza adresei No. 64.948 din 1931 a Jud. Ocol I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 16 Octombrie 1931, dela ora 10 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Deceba. No. 1 (Berăria Brătia­nu), averea mo­bilă urmărită a debit. Costică Gher­­manov, care se compune din 26 mesa lemn de stejar şi altele anume spe­cificate în procesul-verbal de urmă­rire, spre despăgubirea creditoarei Rozalia D. Ancuţei­­ — Publ. No. 87.437. In baza adresei No. 63.716 din 1931, a Jud. Ocol I Bucureşti, se publici spre cunoştinţa generală că in ziua de 17 Octombrie 1931, dela ora 11 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, calea Moşilor­­ Nr. 65, etaj 4, averea mobilă urmărită l­a debit. Natalia Weintraub, care se compune dn toată averea seccestra­­tă asigurare prin proc.-verb­, cu data de 14 Martie 1931, dresat de d. Port D. Tatușescu și altele anume speci­ficate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Leon Loo.­bel. Publ. No. 87.515. Dos. 13.791/931. ] In baza adresei No. 47.364 din 1931, a Trib. Ilfov, Sec. II c. c„ se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 23 Octombrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Sfinţilor No. 46, etaj II, averea mobilă urmă­rită a deb. L. Hirsch, care se com­pu­­ne din una masă de stejar de 12 per­­soane cu șase scaune cu piele și al­­tele anume specificate în procesul­­verbal de urmărire, spre despăgubi­­rea credit. Marcel Erg»* ^ Publ. No. 87.027. In baza adresei No. 47.460 din 19­», a Trib. Ilfov, Sec. II c. c„ se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 20 Octombrie 1931, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţia publică în Bucureşti, str. Traian No. 4, averea mobilă urmărită a debit. Ivonne Carniol, care se compune din un dormitor compus din două paturi, şi altele anume specificate in proce­sul-verbal de urmărire, spre despă­gubirea credit. Ştefan Banciu. Publ. No. 87.538. 0 In baza adresei cu No. 36.809 din 1931, a Trib. Not. Ilfov, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 16 Octombrie 1931, dela orele 12 din zi înainte, se va vine­ cu licita­ţie publică la localitate, calea Călă­raşilor No. 63, avera d-lui loan Ni­­culescu-Dor Mărunt, compusă din un bufet de mahon cu cristaluri şi marmoră galbenă şi altele specifi­cate in procesul-verbal de urmărire, pentru despăgubirea Firmei „Sasso­­noff“. Publ. No. 85.394. In baza adresei No. 48134/1931, a trib. Ilfov Sec. l­ul cc. se­ publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 19 Octombrie 1931, dela o­rele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Calea Victoriei No. 2 averea mo­bilă urmărită a debit. Ecaterina şi C. Plesnilă care se compune din un şifonier de lemn vopsit, alb cu o­­glindă de cristal şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Soc. Anon. Clădirea Româ­nească. Publ. No. 87508 Dos. 10026/931. In baza adresei No­. 60552/931 a Jud. Ocol. 5 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 17 octombrie 1931, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti. Str. Episcopii Radu No. 29 la Garataul G. Nicu­­lescu averea mobilă urmărită a d-lui Chiriţă Dorojan care se com­­pune din un automobil marca Ber­­liet turism în bună stare anume specificat în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Alexandru Mihăilescu. Publ. No. 87841 Dos. No. 87841. In baza adresei cu No. 48136/931, a Trib. Ilfov Sec. III cc. se publică spre cunoştința generală că în ziua de 19 Octombrie 1931 dela o­­rele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică la localitate Calea Victoriei Nr. 2 Bucureşti a­­verea mobilă urmărită a debit. Paul Nicorescu, compusă din un biurou de stejar masiv şi altele a­­nume specificate în procesul ver­bal de urmărire spre despăgubi­rea credit. Soc. Anon. Clădirea Românească. Publ. No. 87471 Dos. No. 18966. În baza adresei cu No. 48135/931.­­ Trib. Ilfov. Sec. III cc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua­ de 19 Octombrie 1931 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la lici­taţie publică la Realitate Strada Doamnei No. 3 București, averea mobilă urmărită a debit. Lambru Sotirulis, compusă din 20 mese de stejar și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Soc. A­­non. Clădirea Românească. Publ. No. 87483 Dos. No. 20627.

Next