Viitorul, octombrie 1931 (Anul 23, nr. 7098-7124)
1931-10-14 / nr. 7109
folos. El parcă ne spune. Luaţi-mi greutatea din spinare dacă vreţi să merg înainte. (Vii aplauze). Si ce s’ar alege de toată unitatea noastră naţională dacă am lăsa-o în bătaia tutulor vânturilor g rele si duşmănoase. De asemenea în ce primejde ar fi votul universal, dacă am lăsa ca viata politica a ţării să-şi strâmbeze drumul şi să iasă din făgaşul parlamentar şi democratic ? In legătură cu aceasta să-mi dau voe ca încheind cuvântarea mea să-mi exprim indignarea şi protestarea vie împotriva încercărilor ce unii oameni politici inconştienţi le fac în Ardeal anunţând, o campanie pentru autonomia acestei scumpe şi chinuite provincii romăneşt. Am auzit de o propunere făcută aci la Cluj prin care se preconizează această autonomie. Cred însă că e prea absurdă propunerea şi prea ridicol propunătorul pentru ca să poată fi luată în serios încercarea nenorocită a destrămării unităţii noastre naţionale. Totdeauna când am prilejul să vin şi inima Ardealului, în Clujul românesc, simt o deosebită, plăcere, văzând progresele ce face românismul în acest important centru politic. In împrejurările de azi, vizita, şefului nostru are o importanţă deosebită întrucăt da aci va porni acţiunea cea mare a partidului naţional-liberal, pentru mântuirea ţării. Astăzi băntite dealungul României, criza economică, criza financiară şi o criză morală neobicinuită, care a atras după sine o criză de încredere, distrugătoare institutele noastre financiare. Această situaţiune grea îşi are obârşia în incapacitatea, risipa şi necinstea guvernării naţional-ţărăniste. Trei sunt problemele ce trebue să rezolve partidul naţional-liberal: datoriile agricole, scăderea impozitelor şi deprecierea produselor agricole. Aceste probleme de a căror rezolvare depinde liniştea ţării, neputând fi soluţionate de guvernul actual, vor trebui să fie rezolvate de partidul naţional-liberal, care va forma guvernul de mâine. Partidul nostru are soluţiuni pentru toate aceste probleme. Şeful nostru va expune aceste solutiuni, singure mântuitoare în aceste ceasuri grele. Aveţi toată încrederea in puterea de realizare a partidului naţional-lieral şi în Şeful sau. Străinătatea are încredere desăvârşită în partidul nostru şi sun- tem siguri că ne vam ajuta să desăvârşim opera de însănătoşire economica şi financiară a ţării. Partidul nostru venind la putere, la muncă constructiva se va desfăşură pe toată suprafaţă României. Se vor începe mari lucrări productive cari vor pune în valoare munca românească şi produsele de tot felul ale solului nostru. Nu pot să las să treacă aceasta ocaziune, fără a nu protesta, contra încercărilor nenorocite cari voiesc să ridice ziduri despărţitoare de suflete româneşti. Mi se înalţă sufletul când îmi aduc aminte de bucuria şi entuziasmul cu care, aci în Cluj, în anul V.m ardelenii au primit armata liberatoare. In acele vremuri nu existau regăţeni şi ardeleni, toţi erau români şi se iubeau ca fraţii. In orice caz o asemenea uneltire primejdioasă se va izbi de rezistenţa partidului nostru ca reprezentant, al conştiinţei întregei ţări, fiu monument funerar, e de slavă pentru unitatea naţională! Nu vom lăsa ca aci la Cluj în chiar inima■ Ardealului să se pregătească monumentul funerar cl unităţii noastre naţionale, aci unde ar trebui să se înalţe falnic un monument de slavă pentru victoria aspiraţiunilor noastre naţionale, monument care să fie în acelaşi timp şi monument de recunoştinţă, fie chiar târzie, a Ardealului pentru jertfa cea fără de seamă făcută de românimea întreagă pentru desrobirea lui. (Vii şi prelungite aplauze). Să apărăm deci cu toţii, Statul unitar român, care este menit să ocrotească pe veci aspirațiunile înalte și civilizatoare ale neamului nostru. (Aplauze prelungite). O mână de oameni, deslănțuesc o propagandă criminală împotriva românilor din vechiul regat. Unii au mers până acolo, încât cer autonomia Ardealului. Partidul naţional-liberal, care a înfăptuit întregirea neamului, este dator să se opună cu toată forţa tendinţelor de destrămare a Statului român. Din cercetările ce am făcut in diferitele regiuni ale Transilvaniei am constatat cu bucurie că Ardealul este refractar la aceste încercări. Eu ştiu că Ardealul este sinonim cu românism. Ardealul este şi trebuie să fie bastionul apărării noastre naţionale. Declar aici în Cluj, în inima Ardealului, că toţi luptătorii ce au fost, în slujba idealului nostru naţional, sunt gata să lupte şi să se jertfească în tranşeele acestui ■bastion. Foştii luptători preferă să moară, decât să vadă destrămându-se edificiul României Mari. Cu toate greutăţile zilei de azi, este datoria sfântă a tineretului liberal să creeze, şi Ardeal o cetate nebiruită de suflete româneşti, în momentul când s’ar atinge cineva de unitatea noastră naţională, fost aici după închiderea parlamentului, din nenorocire de atunci şi până astăzi, nu numai la dv., dar în toată ţara, situaţia s-a înrăutăţit. D)e aceea, partidul nostru vă cheamă astăzi la luptă. Nu la lupta obişnuită de răsturnare a unor guverne trecătoare, ci la lupta cea mare de salvare a ţării, căci să nu ne facem iluzii, azi opera însăşi a atâtor generaţii este ameninţată şi numai o acţiune energică, hotărâtă, curagioasă, poate îndrepta lucrurile şi ne aduce mântuirea. Sprijinit de conştiinţa, de dragostea de ţară a Ardealului, ca şi a celorlalte părţi ale ţării, partidul naţional-liberal este convins, că va reuşi să salveze şi astăzi ţara, precum a salvat-o de atâtea ori, în trecut. (D. Duca a fost mult timp ovaţionat). * In urmă d. Duca mulţumeşte în cuvinte frumoase d-lui Alex. Lapedatu, ovaţionat de sala întreagă. D. ALEX. LAPEDATU, foarte mişcat, răspunde d-lui Duca, asigurându-i de toată dragostea şi devotamentul liberalilor ardeleni. îmi daţi voie — spune d-sa — nu-mi îndeplinesc o scumpă datorie faţă de mult iubitul nostru preşedinte, mulţumindu-i pentru osteneala ce şi-a luat de a veni în mijlocul nostru. Să-i mulţumesc pentru dragostea- i nemărginită ce ne-a arătat, venind să ia contact direct, cu noi, cu organizaţiile noastre comunale, pentru a se convinge de felul cum acestea luptă p pentru întărirea credinţei liberale în Ardeal. Aveţi, d-le Duca şi faţa dv. pe membrii delegaţiei noastre jude- tene şi pe şefii organizaţiilor co- munale. Mulţi poate n’au putut veni, dar acei cari sunt aici reîntorcându-se în satele lor, vor împărtăşi tuturor bucuria lor, de a fi văzut pe şeful partidului naţional-liberal, care le-a vorbit cuminte, călduros, patriotic şi e a râs pundere, aşa cum este în tradiţia conducătorilor iluştri pe cari i-a avut acest mare şi glorios partid. Acestor oameni, cari n’au văzut şi n’au auzit decât pe agenţii electorali, ai celor cari flutură idei autonomiste, le-a fost dată marea bucurie de a vedea şi auzi vorbindu-le înţelept şi luminat, şeful celui mai puternic şi mai popular organism politic, pe omul care ca mâine va avea frânele guvernării acestei ţări. (Aplauze îndelungate). Aţi ţinut, să veniţi, mai întăiu, în Ardeal, deoarece sufletul acestui colţ de ţară a fost mai tulburat şi pentru că această provincie are mai mare lipsă de liniştea şi de sfaturile d-voastră şi acţiunea hotărâtă a partidului naţional-liberal, pentru a salva din ghiarele acelora ce vor să o ducă la dezastru. Sunt sigur, că poporul acesta, care prin viaţa lui de trecut a fost obidit, atunci când cuvintele d-voastră răspicate vor fi traduse în fapte, va avea resonanţa sufletească a celor de dincolo şi recunoştinţa lui va fi desăvârşită faţă de P. N. L. şi conducătorii lui. Mulţumindu-vă încă, odată pentru osteneala, d-voastră, pentru, sfaturile şi îndemnurile ce ne-aţi dat, dorim, din suflet ca împrejurările să vă fie norocoase pentru a, putea duce la bun sfârşit opera de salvare a ţării pe care aţi început-o. (Ovaţiuni prelungite), D-l Duca a primit apoi pe preşedinţii organizaţiilor comunale din judeţ, întreţinându-se cu fiecare în parte. La orele 2 a avut loc o masă comună la restaurantul Central. La orele 3 d. a. d-l Duca a prezidat o şedinţă a organizaţiei orăşeneşti. A vorbit d-l dr. Titu Gane, preşedintele organizaţiei care a făcut un referat asupra situaţiei politice din oraş. In numele tineretului a vorbitd. dr. Victor Pop, care a schiţat în cuvinte frumoase idealul tineretului. D-l Duca a mulţumit pentru frumoasa primire. Apoi d-l preşedinte a primit,pe reprezentantă sectoarelor din oraş , sectorul I în frunte cu V. Iliescu, sectil II cu Nicolae Manta, farmacist, sectorul III cu d-l colonel Botez, sectorul IV cu d-nii V. Candrea şi Petre Pop, sectorul V cu d. Popescu Bălteni şi dr. Lazăr Chirilă, sectorul VI cu d. M.işu Ştefănescu, delegaţia minoritarilor în frunte cu d-l Carol Mózes şi reprezentanţii tineretului. Cu tineretul d-l Duca s’a intretinut mai mult timp, asigurandu-i de toată solicitudinea d-sale. La orele 4 d-l Duca a prezidat o şedinţă a delegaţiei permanente. La orele 5 mm. d-l Duca a vizitat pe P. S. S. Episcopul Nicolae Ivan, unde s’a servit un ceai. Cu acceleratul de 7.50 seara d-l Duca si d-l general Moşoiu au părăsit Clujul. T. S. Mscrisul S-lul general Moşoiu * D-l GENERAL MOŞOIU în Ce vedem acum ? Declaraţiile d-lui DUCA B. Buca a repetat întâi sfaturile, pe cari le-a dat şi celorlalte organizațiuni din Ardeal cu privire la opera de reorganizare şi de propagandă. B-sa aexpus şi aici programul partidului în ceea ce priveşte cele patru chestiunii care frământă azi mai mult ţara şi în special populaţia rurală, adică: chestiunea impozitelor, a dobânzilor, a datoriilor şi a valorificarea produselor. După aceea, d. Duca a spus: „Cu vizita mea la Cluj închei deocamdată ciclul vizitelor mele la diferitele noastre organizaţiuni din Ardeal. Plec din mijlocul dv. foarte mulţumit, fiindcă am putut constata !Prin mine însumi, ce mari, ce adânci progrese partidul nostru a făcut în Ardeal. Organizaţiunile noastre nu numai că s’au întins pretutindeni, până în satele cele mai mici şi mai îndepărtate, dar crezul liberal a pătruns în conştiinţa populaţiunii ardelene. (Ovaţii). După zece ani de calomnii debitate de agenţii naţional-ţărănişti inpotriva partidului nostru, evenimentele ne-au răzbunat, şi astăzi populaţiunea ardelenească compară situaţia în care se afla sub guvernările liberale, cu aceea de subt guvernările celorlalte partide şi vede salvarea sa numai în partidul naţional liberal. Pe de altă parte, mă bucură faptul, că in multe judeţe s’au creat organizaţiuni de ale noastre chiar în satele minoritare şi că un număr necontenit crescând de şvabi, de saşi şi de unguri vin pe faţă să se înscrie în partidul nostru, convinşi fiind că pot găsi în ideologia naţional- liberală cea mai bună chezăşie a realizării îndreptăţitelor lor aspiraţiuni în cuprinsul României întregite. Şi aci legendă, că partidul naţional-liberal este ostil minorităţilor, a fost spulberată de realitatea faptelor. (Aplauze). a adresa tinerimii, ce ne înconjură cu atâta dragoste, salutul meu prietenesc şi călduros. !«npotriva politicei autonomista In fine, spre via mea satisfacţie, deşi nu spre surprinderea mea, m’am putut încredinţa în cursul acestor vizite, că ideea, că nefasta idee a autonomiei Ardealului, cu atâta nesocotinţă asvârlită de partidul naţional - ţărănesc, este respinsă de opinia publică, de bunul simţ sănătos al masselor judelene. Ardelenii pot dori, şi cu drept cuvânt, ca în viaţa publică a României întregite să li se atribue un rol tot mai însemnat. Ardelenii pot dori, ca guvernarea Ardealului să se facă tot mai mult prin ei şi cu ei, dar hotărât, opinia publică a Ardealului respinge concepţiile autonomiste, în care vede germenul desagregării noastre naţionale. Spre unificarea sufletească ctre Tinerime Dealminteri, nu mă miră să fie astfel, fiindcă de fapt de mult există un proces între simţimintele masselor ardelene şi simţimintele unora din reprezentanţii partidului naţionalţărănesc. Nu este locul să reamintesc aci, astăzi, toate fazele acestui proces, mă mărginesc să constat, că el se desfăşoară aşa, precum interesele superioare ale ţării II cer, şi precum o cere şi logica evenimentelor, adică, în sensul unificării sufleteşti a tuturor românilor, iar nu în sensul nefiresc al urii dintre fraţi, care nu poate decât periclita viitorul însăşi al patriei noastre întregite cu atâtea jertfe. (mari şi îndelungi ovaţii) In faţa crizei de astăzi wxmwsmnammmmmmmmmmmm Dar dacă plec din Ardeal foarte mulţumit de progresele organizaţiunilor noastre, plec foarte îngrijorat de situaţia generală. Criza care bântuie in toată ţara, se manifestă aci cu o acuitate deosebită şi nemulţumirea populaţiei faţă de rezultatele guvernării actuale s unt, tot mai vii şi pe ale am Totdeodată, pretutindeni constatat, că un mare număr de rinei?, atilt din lumea satelor, cât şiîntre studenţii universitari, adevă cu însufleţire la partidul nostru. Puterea de atracţiune, pe care partidul naţional-liberal o exercită asupra tinerelor generaţii rurale ca şi orăşeneşti, muncitoare ca şi intelectuale, sporeşte să constitue cea mai sigură chezăşie a tăriei şi a viitorului partidului nostru. De aceea, profit de acest prilej, când mă găsesc în Cîuj, în cetatea universitară a scumpului nostru Ardeal, pentru ’cerea în srijiniirei. 1 Ora 13 Gramofon. 13.30 Informatiuni, bursa de cei reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50 Gramofon. 18 Orchestra Radio. 19 Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.19 Orchestra Radio. 20 D. Ing. I. M. Gheorghiu, încercări de irigaţie în România. 20.20 D. I. Focşineanu: Noutăţi ştiinţifice. 20.40 Gramofon. 21 M. S. Regina Maria: George Enescu. 21.15 G. Enescu: Actet. ,3 22 Orchestra Fănică Lupu . 22.45 Informaţiuni. A Ora 18. BERLIN Pentru tineret. VIENA Concert. BUDAPESTA Concert. BERLIN 19 Conf.. Concert. .VIENA Criticii iteatr; Pt. tineret. BUDAPESTA Germana. 20 BERLIN Actualităţi. BELGRAD Franceza. VIENA Engleza; Ora, met.; Arii şi lied-uri; Concert. BUDAPESTA Conf.; Concert. 21 BERLIN Concert. BELGRAD Cântece naţionale; Comedie. BUDAPESTA Concert 22 BERLIN Ştiri sportive; Audiţie radiofonică. BELGRAD Concert; Știri. ;VIENNA Lectură; Ora. met., sport. 23 BERLIN Met. Ştiri sport.; Muzică. BELGRAD Concert ; VIENA Ora, met., sport BUDAPESTA Concert 24 BELGRAD Gramofon. MARȚI 13 OCTOMBRIE 1931 Ora 13 Gramofon. 13-30 Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.59 Gramofon. Orchestra Moţoi. 19 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 Orchestra Motoi. 20 Corneliu Moldovanu: Conf. 20.20 D. Perpeessicius : Cărţi noul. 20.40 D. Gustav Rossler: Comorile de artă ale Transilvaniei. 21 Orchestra Radio. 21.30 D. Mihail Jóra: Compozitorul Enescu. 21.41 D-ra Emilia Guţianu: G. Enescu. 22.15 Orcestra Radio. 22.45 Informaţiuni. Ora 18 BERLIN Pt. tinerel. Lectură. BELGRAD Anii nat. Concert BUDAPESTA Cont. Concert. 19 BERLLIN Muzică. Pentru lucrători. BELGRAD Concert / VIENA Conferinţă. 20 BERLIN Pentru lucrători. BELGRAD Germana. VIENA Gimnastică; Ora, met.; Concert. BUDAPESTA Franceza; Trans 21 BELGRAD Cântece Iugoslave; Trans. VIENA Foileton. " BUDAPESTA Trans.; Concert. Recitări. 22 BERLLIN Met., ştiri sportive; Muzică. VIENA Ştiri; Muzică. BUDAPESTA Met, nouăţi de presă; Causerie; Concert. 23 Transmisiune. BELGRAD Ştiri sport.; Concert. VIENA Concert. BUDAPESTA Conf.; Concert. RADIO BUCUREŞTI LUNI 12 OCTOMBRIE 1931 STRAINATATEA VIITORUL --------------------------------------' —----------------------------------TEATRE Spectacolele sil TEATRUL NAȚIONAL. — Noaptea Regilor. OPERA ROMANA. — Relâche. TEATRUL VENTURA. — Relâche. TEATRUL REGINA MARIA. — Adevărul gol, goluț. Succesul revistei „Bonsoir Aljharibra“ Sâmbătă seara, în faţa unei săli alhi-pline, şi a unui public de bună calitate, s’a reprezentat „Bonsoir Alhambra“, revistă scrisă de d-nii N. Vlădoianu, N. Iviriţescu şi N. Constantinescu. O revistă din cele mai reuşite cât i s’au scris în acest gen — despre care vom reveni mâine pe larg. .Pentru azi ne mulțumim să arătăm că va face o serie din cele mai bogate. De la Academia ROMANA In şedinţa intimă a Academiei Române ţinută Vineri, 9 Octombrie p., d. G. Balş, a prezentat scrierea „St. Catharine’s Hill Winchester“ (Winchester, 1930) de d-nii C. F. Hawkes, J. N. Myras şi C. G. Stevent, trimisă în dar de d. Ellis Minns, profesor la Universitatea din Cambridge. S’a luat, apoi act cu mulţumire de înştiinţarea că d-na Paula Bachelin, din Capitală, dărueşte Academiei, biblioteca regretatului său soţ, profesorul şi scriitorul Léo Bachelin, compusă din 560 volume şi din reviste româneşti şi străine. S’a luat în sfârşit cunoştinţă că în Iunie 1932 Universitatea din Caen îşi va sărbători al cincilea centenar, iar în Iulie 1932 se va întruni la Londra, Congresul Internaţional de ştiinţe preistorice şi protoistorice. CAPITALA O familie intoxicată cu lepte bătut D-na Florica Sotiriu, în vârstă de 49 ani, din str. Grigore Tocilescu No. 8 (locuinţele c. f. r.) împreună cu fiicele sale : Elvira de 26 ani, studentă anul al IlI-lea aplicaţiei; Ecaterina de 18 ani, studentă anul I la litere şi Verginia de 17 ani, elevă la şcoala superioară de comerţ, după ce au luat masa ca de obicei. Sâmbătă seara pe la orele 9, au băut după masă, ca desert, câte un pahar de lapte bătut, a 250 grame, lapte ce fusese cumpărat încă de Vineri dimineaţa. La scurtă, vreme după aceasta, au simţit dureri atroce la stomac însoţite de diaree şi vomitări întrucât se intoxicaseră cu laptele care pe lângă că fusese ţinut — nu la loc răcoros — timp de 36 ore dar probabil fusese pus şi într’un vas coclit. Când soţul d-nei Sotiriu — funcţionar la c. f. r. şi ea are în cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminecă a fost la serviciu , a venit ori acasă şi şi-a găsit atât soţia cât şi fiicele în stare gravă, a anunţat îndată „Salvarea“, la faţa locului venind după scurtă trecere de timp internul Gheorghiu care le-a dat primele îngrijiri necesare, transportându-le apoi cu o ambulanţă la spitalul Brâncovenesc unde au fost internate. Incendiu Un incendiu a izbucnit ori la orele 11, înainte de amiaza, în strada Bucovinei No. 21, la proprietatea d-nei Maria Petrescu, unde s-a aprins o magazie de scânduri ce servea drept bucătărie le vară chiriaşului Mihail Voiculescu. De la magazie flăcările s-au propagat şi la acoperişul unei camere alăturate. Fiind anunţaţi pompierii, la faţa locului a sosit o echipă a postului , Sf. Gheorghe“, care după o muncă de o oră şi jumătate a izbutit să stingă focul definitiv. A fost distrusă de incendiu magazia precum şi acoperişul camerei alăturate. Pagubele se evaluiază, aproximativ, la suma de 20.000 lei. Accident de automobil Automobilul Tx. No. 10.784, în timp ce mergea cu viteză pe şoseaua Olteniţei pun dreptul casei cu No. 77, a lovit şi doborât la pământ pe locuitorul Vanghele Socolescu din str. Sofia No. 11, care în stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Circumscripţia 23 poliţienească a luat măsuri pentru urmărirea şi arestarea şoferului vinovat. CONFERINŢA internaţională a aerului Eri la ora 1 d. a., A. S. R. Principelui Nicolae şi membrii conferinţei internaţionale de aviaţie au luat dejunul la palatul dela Mogoşoaia. La ora 4 d. a. s’a făcut o vânătoare în parcul palatului la cere a participi şi A. S. ti Principele Nicolae. La dineul oficial de aseară au participat afară de membrii conferinţei şi d-nii prim miaistru Nicolae Iorga şi C. Argetoianu, ministrul finanţelor şi ad-interim la interne. Seara, la ora 10, s-a dat în cinstea oaspeţilor, tot la palatul Mogoşoaia o recepţie la care au participat afară de oaspeţii străini., d. prim ministru N. Iorga cu d-na d-nii miniştri O. Argetoianu cu d-na, Vâlcovici cu d-na, Carpen cu d-na, Amza cu d-na, Siseşti cu d-na, Puaux, ministrul Franţei cu d na, Palaket, ministrul Angliei cu d-na, H. Dirchholes, consilier de legaţie, de Hauteologue, prim secretar de ambasadă, col. Palasse, ataşat militar, Alec Walter George Randel, prim secretar de legaţie, maior Sampson, ata-stat 2 ore la slujbă, sal militar, Vittoria Passati, --------------------•••#■• prim secretar de legaţie, colonel Zanotti, ataşat militar, general Cihoschi cu doamna, d. Aristide Blank cu dna, Munteanu-Râmnic cu d-na, Gafencu cu d-na, d-tra Catargi, g-ral Sichitiu cu d-na, col. Paul Teodorescu, N. Georges Cu, deputat, col. Negrescu cu d-na, ing. Grigore Zamfirescu cu cna, col. Enescu, d-ra Brăescu, maior Peneş, căp. Bănciulescu cu d-na, maior Ştiubei cu d-na, căp. Bruduloiu, col. Tedeschini, căp. aviator Costes, Trancu-Iaşi cu d-na, locot. Colangeli, Costa, ataşat de presă, maiorii Gheorghiu, Argeşeanu, Reynoldes Azi dimineaţă s’a făcut prezentarea pe terenul din faţa palatului Mogoşoaia, a unei escadrile de avioane româneşti, Set, calculate de inginerul Grig. Zamfirescu. După dejun, se va ţine prima şedinţă a conferinţei. Eridim, lordul Amultee, a vizitat biserica anglicană, unde a * * MEMENTO CINEMA CINEMA CAPITOL. — O aventură nebună. 1, CINEMA VOX. — Menschen hinter Gittern cu Heinrich George. CINEMA TRIANON. — Femeile vesele din .Viena cu Willy Forst, Lee Parry. CINEMA ROXY. — O aventură nebună. CINEMA FEMINA. — Premiera „Viața intimă a unei artiste de cinema“ cu Suzy Vermon. CINEMA REGAL.—In numele legii cu Gustavhe Rohlich. CINEMA SELECT. — „Quand on est belié“ cu Lily Damita. CINEMA CORSO. — Marele Grock cu Grock, Bird. Vorbit și cântat in germană. CINEMA BULEVARD PALACE.— Umbre subterane cu Harry Piei. CINEMA A. R. P. A. *Sala Franklin). — Femeia indiscretă cu George Alexander, Jenny lugo, Siegfried Arno. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Guriţa de aur cu Anny Ondra. CINEMA SPLENDID. Alteţa Sa ordonă, operetă în limba germană şi o comedie. CINEMA MARCONI. — Alteţa sa ordonă. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Nopţile din Bosfor cu Conrad Veidt. Completări: Magazinul de păpuşi şi journal Paramount. CINEMA MARNA. — Match de box Schmeling-Stribling, Visul dragostei şi Cabaretul comicilor cu Groner şi Vasilache. CINEMA RAHOVA. — Fraţii Karamaznff cu Fritz Kortner şi Anna Sten şi ansamblul de comedii V. Brezeanu. CINEMA FILANTROPIA. — Redsekin cu Richard Dix şi o completare. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR. — Amorul unei călugăriţe şi o completare. CINEMA LIDO. — Citadela dinVarşovia» DE INGHERÎAT prin bună învoială dela Sf. Dumitru a. c. în str. Ştirfeey-Vodă 66, o casă compusă din 6 camere la parter, 4 camere senti-subsol, instalaţii moderne, curte singură. Doritorii se vor adresa la Direcţia Casei Corpului Didactic din B-dul Clisabeta, 32 în toate zilele fie lucru dela N—1. La ministerul ocoalelor D. T. Iliescu a fost numit secretar administrativ al decanatului facultăţii de medicină din Bucureşti. D. prof. Victor Costin a demisionat din calitatea de profesor titular la catedra de geometrie discriptivă, de la facultatea de ştiinţe din Iaşi.* D. ing. dr. C. Georgescu asistent definitiv a fost numit suplinitor la catedra de Botanică generală şi forestieră, patologie vegetală, zoologie automologie forestieră, de la şcoala politechnică din Bucureşti. D. Augustin Caliani, directorul învăţământului particular a plecat în Basarabia în inspecţie şcolară. D. I. Sterian inspector general al şcoalelor de meserii a fost delegat de ministerul instrucţiunii cu organizarea lucrului manual în liceele şi gimnaziile de băeţi din ţară. ----------------............................. Congresul Camerelor de Comerţ din Basarabia CHIŞINĂU. Peri dimineaţă, în localul primăriei s’a deschis congresul Camerelor de comerţ din întreaga Basarabie, in prezenţa d-lor general Ivăşcanu, ministrul Basarabiei, Christodorescu, directorul general al Uniunei Camerelor de Comerţ, Laurenţiu Moldovanu şi delegatul ministerului industriei şi comerţului. D. Gherman Pântea, preşedintele Camerei de Comerţ din Chişinău, a arătat scopul congresului şi motivul care a determinat convocarea lui : criza care bântue provincia dintre Prut şi Nistor. Dnii Moldovanu, Christodorescu, senator Botez,, din Iaşi, senator Zimerman şi profesor Boja, ajutor de primar, au salutat congresul. D. general Răşcanu după ce a urst spor la muncă, a relevat rolul negustorimei în progresul ţări şi a subliniat meritele comercianţilor. Au mai vorbit d-nii Cutnic, Căţulescu (Calmi), Macarenco (Bălți) și preotul Cuciujua (Orhei). După amiazi au continuat lucrările congresului. * ’ Sfeala de arhivistică Si paleograii® înscrierile la şcoala superioară de arhivistică şi paleografie se fac până la 31 Octombrie, întie- Crice zi de la orele 3—6 d. a. la secretariat: Arhivele Statului, str. Arhivelor 4. Candidaţii trebue să fie absolvenţi de curs secundar (bacaîauleaţi). Absolvenţii de şcoli speciale ( normale, comerciale, profesionale) sau persoanele cu titluri echivalente nu se pot înscrie decât ca audienți. Vânzări mobiliare CORPUL PURI.sfila. ILFOV In baza adresei No. 30.098 din 1931 a Jud. Ocol 7 Bucureşti, se public, spre cunoştinţa generală ci în ziua de 21 Octombrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitația publică în București, Splaiul Unire, No. 73, averea mobilă urmăriţi a deb.lesei B. Sorter, care se compune din 12 scaune tapisate cu stofă galbenă şi altele anume specficate ii, procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. I. Bachman. Bubi. No. 84.061. In baza adresei No. 30.097 din 1931, a Jud. Ocol 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 21 octombrie 1931, de la ora 11 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Splaiul Unirea (fost Rosetti) No. 73, averea mobila urmărită a deb. Iosef B. Storfer, care se compune din un pian negru, marca „Karl Hamburger“ şi altele anume specficate în procesul-verbal cu urmărire, spre despăgubire»eredi! Iancu Bachman. .Publ. No. 84.055. In baza adresei No. 64.948 din 1931 a Jud. Ocol I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 16 Octombrie 1931, dela ora 10 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Deceba. No. 1 (Berăria Brătianu), averea mobilă urmărită a debit. Costică Ghermanov, care se compune din 26 mesa lemn de stejar şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea creditoarei Rozalia D. Ancuţei — Publ. No. 87.437. In baza adresei No. 63.716 din 1931, a Jud. Ocol I Bucureşti, se publici spre cunoştinţa generală că in ziua de 17 Octombrie 1931, dela ora 11 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, calea Moşilor Nr. 65, etaj 4, averea mobilă urmărită la debit. Natalia Weintraub, care se compune dn toată averea seccestrată asigurare prin proc.-verb, cu data de 14 Martie 1931, dresat de d. Port D. Tatușescu și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Leon Loo.bel. Publ. No. 87.515. Dos. 13.791/931. ] In baza adresei No. 47.364 din 1931, a Trib. Ilfov, Sec. II c. c„ se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 23 Octombrie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Sfinţilor No. 46, etaj II, averea mobilă urmărită a deb. L. Hirsch, care se compune din una masă de stejar de 12 persoane cu șase scaune cu piele și altele anume specificate în procesulverbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Marcel Erg»* ^ Publ. No. 87.027. In baza adresei No. 47.460 din 19», a Trib. Ilfov, Sec. II c. c„ se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 20 Octombrie 1931, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţia publică în Bucureşti, str. Traian No. 4, averea mobilă urmărită a debit. Ivonne Carniol, care se compune din un dormitor compus din două paturi, şi altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ştefan Banciu. Publ. No. 87.538. 0 In baza adresei cu No. 36.809 din 1931, a Trib. Not. Ilfov, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 16 Octombrie 1931, dela orele 12 din zi înainte, se va vine cu licitaţie publică la localitate, calea Călăraşilor No. 63, avera d-lui loan Niculescu-Dor Mărunt, compusă din un bufet de mahon cu cristaluri şi marmoră galbenă şi altele specificate in procesul-verbal de urmărire, pentru despăgubirea Firmei „Sassonoff“. Publ. No. 85.394. In baza adresei No. 48134/1931, a trib. Ilfov Sec. lul cc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 19 Octombrie 1931, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Calea Victoriei No. 2 averea mobilă urmărită a debit. Ecaterina şi C. Plesnilă care se compune din un şifonier de lemn vopsit, alb cu oglindă de cristal şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Anon. Clădirea Românească. Publ. No. 87508 Dos. 10026/931. In baza adresei No. 60552/931 a Jud. Ocol. 5 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 17 octombrie 1931, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti. Str. Episcopii Radu No. 29 la Garataul G. Niculescu averea mobilă urmărită a d-lui Chiriţă Dorojan care se compune din un automobil marca Berliet turism în bună stare anume specificat în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Alexandru Mihăilescu. Publ. No. 87841 Dos. No. 87841. In baza adresei cu No. 48136/931, a Trib. Ilfov Sec. III cc. se publică spre cunoştința generală că în ziua de 19 Octombrie 1931 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică la localitate Calea Victoriei Nr. 2 Bucureşti averea mobilă urmărită a debit. Paul Nicorescu, compusă din un biurou de stejar masiv şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Soc. Anon. Clădirea Românească. Publ. No. 87471 Dos. No. 18966. În baza adresei cu No. 48135/931. Trib. Ilfov. Sec. III cc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 19 Octombrie 1931 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică la Realitate Strada Doamnei No. 3 București, averea mobilă urmărită a debit. Lambru Sotirulis, compusă din 20 mese de stejar și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Soc. Anon. Clădirea Românească. Publ. No. 87483 Dos. No. 20627.