Viitorul, iulie 1932 (Anul 24, nr. 7324-7350)
1932-07-22 / nr. 7342
E VERDICTUL CAPITALEI — Intre Dem. Dobrescu si V. Hadgearu — Insultând populaţiunea Capitalei care a manifestat ostilitate contra guvernului, in alegerile pentru Cameră, partidul naţional-ţărănist, prin oficiosul său, atribue această atitudine nemulţumirilor pricinuite de opera urbanistică şi edilitară a d-lui Dem. Dobrescu. In fond, opera edilitară şi urbanistică a d-lui Dem. Dobrescu este elocvent precizată în raportul de anchetă al d-lui inspector Lucescu, ale cărui constatări meticulos stabilite, ar fi trebuit să ducă la sancţiuni cu mult mai severe decât aceea a urnelor. In acel raport de anchetă s’au enumerat toate abuzurile, samavolniciile, ilegalităţile şi fanteziile d-lor Dem. Dobrescu, autorul haosului financiar dela municipiu, primarul, care alături de faimosul Virgil Madgearu au întronat în administraţia comunală regimul bunului plac şi al dictaturei naţional-ţărăniste... Un primar care nu s’a ocupat câtuşi de puţin de nevoile de trai ale unei populaţiuni ajunsă la ultima limită a posibilităţilor, care a împovărat cu taxe nelegale traiul acestei populaţiuni, a trebuit să fie respins de corpul electoral, ca o protestare elocventă contra prezenţei lui în fruntea municipiului. Iar faimoasele furnituri ale unei firme in care este părtaş d-l Madgearu, constitue pentru oricine dovada aranjamentelor „în familia naţional-ţărănistă“ şi în detrimentul avutului public comunal. Cetăţeanul bucureştean cunoaşte acest lucru şi de aceea a respins, cu atâta hotărâre milogelile electorate ale primarului Capitalei. Anul 81 tipMi«ieci şi patrulea No. 7342 I nAiBK Viii mm A mm » BUCUREŞTI REDACŢIA I ADMINISTRAŢIA ITRADA EDGAR QUINET No. I S STRADA R. POINCARE No. 1t Telefoanele: Direcţia 358.17; Redacţia şi Administraţia 349.23 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului, Strada R. Poincaré 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug A B _ I 91 TARA On an........... 600 lei I Trei luni.......150 lei Şase luni.......300 „ Un exemplar 2 „ Instituţîuni publice şi particulare 1000 lei anual Vmven 22 iulie 1932 O N A M E N T e SS? ITNE1NATATE Un an...........1400 lei ] Trei luni Sase loni ... 700 sa? ^..400 lei Un exemplar... ff „ DOVADA DEZASTRULUI ELECTORAL SUFERIT de GUVERN \ ■■ 1 ■" " 1 ""*" " " — Partidul nafional-tărănist nu poate guverna -Guvernul a suferit o gravă înfrângere. O spun cifrele. O recunosc toate ziarele şi o confirmă întreaga opinie publică. 1. In ce constă înfrângerea şi cum o dovedesc rezultatele numerice ale alegerilor d e clar. Mai clar ca lumina zilei. Prima dovadă: • Guvernul n’a întrunit majoritatea sufragiilor pe întreaga ţară. Prin urmare, este un guvern al minorităţii. Nu poate avea majoritatea decât dacă va putea beneficia de primă. In această privnă situaţia guvernului este mai mult decât îndoelnică. Guvernul pretinde că ar fi întrecut un procent de 45.06°10. Cifrele spun că guvernul «’a întrunit acest procent. f. M . . . In faţa unei asemenea catastrofe guvernul încearcă falsificarea rezultatelor pentru a putea extorca cel puţin limita de 400ja necesară pentru obţinerea primei. Mişcarea a fost prinsă. Reprezentanţii opoziţiei au luat toate măsurile pentru a împiedeca falsificarea proectată. A doua dovadă: In Capitala ţării guvernul a fost înfrânt de partidul Naţional-Liberal cu o zdrobitoare majoritate de voturi. Este o manifestaţiune fără precedent în viaţa politică a României. Pentru întâia oară un guvern înregistrează o asemenea înfrângere. A treia dovadă: Faţă de alegerile din 1928 partidul naţional-ţărănist, care era tot la guvern, a pierdut în alegerile de astăzi un milion de voturi. Numai în Ardeal guvernul a pierdut aproape 300 voturi faţă de alegerile din 1928. Aceiaş situaţie şi în celelalte provincii: în Bucovina guvernul n’a obţinut de cât 23o din voturile exprimate, iar în Basarabia 33° ro. Iată dovezile evidente şi indiscutabile ale înfrângerei suferite de guvernul naţional-ţărănist. Şi să nu se uite că pentru a ajunge la un asemenea rezultat guvernul nu s’a dat îndărăt dela nici o ticăloşie şi dela nici o crimă, a speculat favoarea legală şi nurel© Suveranului, a falsificat, a călcat regite, a săvârşit abuzuri şi a comis crime. Orice încercare de a se mistifica sau răstălmăci înţelesul scrutinului de la Cameră rămâne zadarnică. Faţă de rezultatele acestui scrutin un fapt este limpede şi în afară de orice discuţie: partidul nationaloranist nul are nici Putinţa» nici autoritatea să poarte răspunderea conducerii Statului in împrejurări ca acele de astăzi. Orice nesocotire sau sfidare a acestei realităţi ar putea avea urmări incalculabile. Partidul Naţional-Liberal şi rezultatul alegerilor Ziarul „Dimineaţa“, a publicat astăzi următoarei© declaraţii ale d-lui Duca, preşedintele partidului naţional-liberal.„Nu pot fi decât satisfăcut, de rezultatul alegerilor în ce priveşte partidul Naţional-Liberal. Toată lupta a fost dusă cu o învierşunare impinsă până la crimă împotriva noastră şi totuşi am înregistrat, atât în vechiul regat cât şi în nouile ţinuturi, rezultatele frumoase şi semnificative pa cari le-aţi putut constata. Nu mai vorbesc de bucureşti unde am avut cel mai strălucit succes pe care un partid de opoziţie l-a înregistrat vreodată în Capitala ţării. Dar constat că guvernul face încă calcule pentru a vedea dacă are 4® la sută din numărul general al voturilor şi prin urmare dacă are dreptul sau nu la primă. In orice caz, dacă comparăm cifrele de acum cu cele din 1928, constatăm că partidul naţional-fără iar in Bucovina 20 la sută. Dacă mai adăugăm că guvernul a obţinut acesta rezultate fiind în cartel cu saşii, cu o parte din maghiari şi cu ucrainenii, puteţi singuri vedea care este situaţia reală a gumase a pierdut pe ţară uuvernului. Era şi firesc să milion de voturi, că a piers fie aşa, cum era nefiresc cut în Ardeal 40 la sută , să fie chemat la putere“ Declaraţiile d-lui Duca - din voturi şi că n'are în Basarabia decât 33 la sută D-l DUCA A UN REGIM COMPROMIS După alegerile de la Cameră, d. Vaida a simţit riscă odată iremaia să se spovedească reprezesisiastţilor presei. Iar i-a chemat, cerându-le mărturii pe cari nu le puteau da. D-sa a avut doar satisfacţia să audă că maghiarii d-lui Boilă sunt mulţumiţi de libertatea pe care au avut-o în alegeri. In ce priveşte restul, cum ar putea afirma un gazetar care, cu ajutorul prefectului, a vizitat anumite centre, că alegerile au fost libere sau nu ? Dar omul roş de sângele selor 12 cetăţeni asasinaţi în aceste alegeri, avea nevoie să-şi liniştească conştiinţa. Ţara însă nu-l iartă, nici nu-l uită. Singura veste bună pe care a dat-o eri d. Vaida, a fost retragerea guvernului prezidat de d-sa. Cu „cercul“ partidului naţional ţărănist la butoniera hainei, presidenta guvernului „neutru“ de alegeri, a declarat că şi-a terminat misiunea. Se va retrage, dar a menţionat că viitorul guvern, fie că va fi al partidului naţional-ţărănesc, fie că va fi unul de colaborare, va trebui să urmeze programul acestui partid ! Aşadar d. Vaida e mărinimos : invită pe acei pe cari i-a schingiuit şi cărora le-a furat voturile în alegeri, să colaboreze cu partidul d-sale, pentru înfăptuirea unui program nefast de risipă şi dezorganizare economică, de regionalism şi ură de clasă, începe comedia guvernului „naţional“, pentru a se ajunge la cel naţional- ţărănesc. Numai că opinia ia în serios. Cine stăr mnistesc, el va fi pus din pricu beneficiarii primea e- ma zi la zidul infamiei. Va lectorate, furată şi ea jfi combătut cu ultima eprin fraudă la urne şiircergie în parlament şi în fraudă în calcule, s’ari afara parlamentului. Va scoate ei însăşi din viaţa fi silit să vegeteze nepuponitîsă a ţării. La masa lui Boilă şi a lui Madgearu nu se va aşeza nimeni. In guvernul fraudatorilor de ori, de azi şi de mâine, nu va intra nici un om cinstit. Orice guvern va da mâine partidul naţional-ţără DISTRUGEREA regionalismului — Pentru consolidarea unitate* naţionale — tincios, până ce va fi doborât definitiv. Nici un punct al programului de risipă şi afaceri cu care se laudă, nu se va înfăptui. Numai aşa ţara va putea fi salvată. Guvernul a deslănţuit teroarea în Ardeal şi Banat, cu scopul de a împiedeca celelalte partide să obţină importante procente de voturi în aceste provincii. Rezultatele însă arată că chiar cu toate abuzurile săvârşite, partidul naţional-ţărănesc n’a întrimit în Ardeal nici jumătate din sufragii, rezultate care spulberă definitiv legenda atotputerniciei în aceste ţinuturi a conspiratorului republican de la Bădăcin şi a tovarăşilor lui politici Boilă, Bocu, Aurel Dobrescu. Intr’adevăr, din cercetarea datelor din alegerile actuale în comparaţie cu rezultatele din 1928, se poate vedea că partidul naţional-ţărănesc a eşit înjumătăţit în curs de trei ani. In cele 23 de judeţe din Ardeal, partidul naţional ţărănesc a obţinut în 1928. 743.465 voturi. In alegerile de la 17 Iulie a obţinut .♦ 342.641 voturi. Pierderea în curs de trei ani este de * 350.824 voturi. Cei cari şi-au închipuit că după o guvernare naţional-ţărănistă care a însemnat spolierea Ardealului, mai pot şantaja în numele acestei provincii !Pot constata azi că au pierdut 40 la sută din voturi, şi pot constata dezastrul unei politici de separatism vinovat. Masele populare, pe cât le-a fost cu putinţă faţă fie teroarea bandelor de „voinici“ au reacţionat in contra regionalismului practicat din interese meschine. Alegerile de azi sunt un mare pas înainte în opera de consolidare a unităţei naţionale şi o palmă aplicată şantajului regionalist. Partidul naţional-liberal a obţinut între 3000— 12.000 voturi pe judeţ, cea ce arată adâncile legă- w . și pe care le are în masele din această provincie publica sa deprins cu am cu toate că prigoana guvernamentală s’a îndreptat ceastă o imedie și n’o mai, exclusiv în contra organizațiilor lui. Părintele Podaşcă din Almaş ne scrie între altele : „Năcazurile m’au făcut să viu în Bucureşti, năcazurile şi gândul că voi afla aici, înţelegere şi dreptate. Spun limpede: am de încasat nişte ordonanţe. Administraţia noastră financiară nu le-a putut achita încă de-acum un m, pentru că rt’are „acreditiv©“ (ăstea’i un cuvânt c© nu l’am auzit înainte de stăpânirea d-lui Maniu). Sumele cuprinse în ordonanţe nu provin nici din furturi, nici din învârteli, sunt lefuri şi cheltueli de materiale ce mi se cuvin pe trudă cinstită şi pe toată dreptatea. M’am dus la ministerul respectiv. Am fost o zi, două, trei, sâcâit din cancelarie în cancelarie, luat de sus de către funcţionari solemni, şi plini de o providenţială importanţă: întâi: „hârtiile“ nu se găsesc, pe urmă, „fă o jalbă“, mai fă una şi hai, de la registratură în sus, în jos, pe sală, la dreapta,, în biroul d-lui X, la etajul ălalt, în camera d-lui Y şi mereu tot aşa, de la domnul Popescu, la domnul Georgescu, la domnul Ionescu, la domnul Dimitriu, ladomnul Gheorghiu, la d-l Protopopescu.. Ce să-ţi mai spun ! Dacă am văzut câtai greu şi amar, îmi luai inima, în dinţi şi cerui audienţă ministrului. In anticamera marelui om, o ceată de ţângăi, care de care mai sclivisit, mai cu ifose, — şefii de cabinet. Şi aici, fusei cercetat ca la poliţie, trântit din colţ în colţ, pentru ca la urmă, să mi se spună poruncitori, deciziv : domnul ministru e chemat la Palat, domnul minstru nu mai primeşte până Luni. Am plecat. Cineva din Omenirea Îmbulzită în anticameră care, de bună seamă, îşi plecase urechia şi aflase „chestia“, mă opreşte în stradă : — Cât? — Cum ? — Cât, dar părinte, să pui mâna pe bani ? — Nu dau nimic. E munca şi dreptul meu. — Atunci, sănătate bună, şi să ai să ieri! Şi uite, n’am dat, n’am dat spert, cum se spune pe la dv. Acum, poate că îmi pare rău. N’am prea înţeles eu cum vine asta: truda frunţii şi a braţelor mele s’o împart cu muşita intermediarilor. • Nu mi-au pl’ăcut multe în Bucureştii de astăzi,. Oamenii, mulţimea ei tot mai tristă, mai îngânduratăFizionomiile bieţilor locuitori ai cetăţii dv. mărturisesc limpede dramele mizeriilor şi contra -rietăţior ce uzează şi fac să mocnească vremile de cumpănă. Foarte mulţi mincinoşi, foarte mulţi comedianţi, apoi, o sfidătoare aristocraţie a burţilor ce nu se mai satură. Te miri cum iluştri pârliţi, au sărit deadreptul din cluburi, cafenele sau din diverse locuri şi răspântii la averi de milioane, la un regim de viaţă fabuloasă. . Cineva, omul care îl duc mereu cu mine, cellalt eu, care analizează şi judecă totul, care nu se încântă nici de calea Victoriei, care nu se simte atras, nici de femeile, nici de orhestrele şi fanfarele Capitalei, omul care ştie să aleagă şi să dis- ,tingă din vălmăşagul tumulturilor şi a întrecerilor, glasul adevărului şi vaporii falsităţii, nu poate fi mulţumit. Avem o ţară întregită, avem în coastele pământului nostru foarte mulţi vrăjmaşi. Ce facem pentru viitorimea acestui neam ? Avem o datorie mare faţă de această viitorime. Aţi ultragiat cuvântul democraţie, aşezând păcălelile, spertuiala, cheful, chiulul şi nepăsarea la locuri de onoare. D’aia s aud gemete şi scrâşnîri. Nu poi merge- Să dea Dumnezeu să f bine! TEOFIT, COMENTARII NU PREA MERGE CUM SE CONSOLEAZĂ GUVERNAMENTAL! „Dreptatea“ fâsâită şi falsifică Naţional-ţărăniştii sunt uluiţi de rezultatul alegerilor. O astfel de înfrângere n’a suferit încă nici un partid politic sub actuala lege electorală. Toate partidele care au beneficiat de primă au avut 53, 49 sau 47 la sută din voturi. Nici unul n’a fost silt să modifice mereu rezultatele şi să le falsifice numai spre a atinge limita de 40 la sută. înfrângerea e cu atât mai mare cu cât, de zece ani, naţional-ţărăniştii protestează contra primei elctorale. De altfel d-nii V. Madgearu şi Costăchescu, în declaraţiile făcute presei au fost siliţi să recunoască înfrângerea naţional-ţărăniştilor, care nu se poate nega. O deplasare de 6000 de voturi ar fi făcut să dispară minunata rol- i mă şi ar fi pus în minoritate piticiul naţional-ţărănesc. Cum au moi luate aceste 6000 voturi în alegerile libere ce s’au făcut.Ştie întreaga opinie publică. Se va vedi chiar dacă nu s’au luat prin fratarea calculelor. „Dreptatea“ are însă un mijlo infailibil de-a demonstra „succesul naţional-ţărănist: înjură surugiişte partidul naţional-liberal. Din nenorocire însăşi această balanşide insulte, calomnii şi înjurături, dovedeşte că fraudatorii naţionalţărăniţi au suferit o înfrângere mai mare decât o poate suporta pojghiţa de cultură şi civilizaţie ce-au reuşit să o capete. nor