Viitorul, decembrie 1932 (Anul 24, nr. 7455-7480)

1932-12-01 / nr. 7455

Anul­at troug»zaci și patrulea Ho. 7455 BUCUREȘTI REDACȚIA­­ ADMINISTRAȚIA STRADA EDGAR QUINET No. 1 I STRADA B. POINCARE No. 1Y Telefoanelor Direcția 3—58.1i. Redacția și Administrația 3—49.23 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, Strada IK. Poincare XI fi la toate Agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate ne distrug Un an. Șase luni I­N­A­E­TARA 600 lei I Trei luni:......150 lei 300r­ Un exemplar 2­O­N­A­M­E­N Înstituțiuni publice și particulare 1000 lei anual lei 1 Decembrie 1932 T­E IN STREINATATI Un an.........1400 lei 1 Trei luni „....400 lei Șase lua! ... 700 „ 1 Un exemplar... 6 „ Partidul Național-Liberal »M——M și acțiunea prin masse Partidul Național-Liberal, părintele votului obștesc, a făcut continu o politică de luminare și de îndrumare­­ a acestui vot, care trebue să devină un instrument activ, real și conștient în acțiunea generală de conducere a statului. De aceea partidul Național-Liberal, în toate luptele pe care le-a dat și în activitatea permanentă ce o des­fășoară, s’a ferit de orice armă care ar fi putut să rătă­cească sau să violeze cele dintâi manifestări ale votului obștesc. Oricât de grele au fost luptele ce le-a dat și oricât de nescrupuloși erau adversarii ce-i avea în față, par­tidul Național-Liberal n’a recurs nici­odată nici la dema­gogia făgăduelilor irealizabile, nici la ațâțarea poftelor și a patimilor sterile. In schimb, a vorbit întotdeauna deschis și cinstit masselor populare în fața cărora partidul Național-Liberal și-a câștigat autoritatea și încrederea demonstrate în a­­tâtea ocasiuni și cu atâta strălucire tocmai prin această politică de lămurire onestă și de îndrumare sănătoasă a masselor votului obștesc. In ceasul greu de astăzi partidul Național-Liberal socoate de datoria lui să se adreseze acelorași masse cari în ultimele alegeri au dovedit o înțelegere atât de complectă și o conștiință atât de luminată asupra ne­voilor și intereselor generale ale țărei. Partidul Național-Liberal se adresează masselor cu un îndoit scop. In primul loc, partidul Național-Liberal crede că, în împrejurări ca cele de astăzi mai mult de­cât oricând, massele populare trebuesc ferite de orice acțiuni sau in­fluențe subversive sau demagogice. Curentele și nevoile ce frământă astăzi aceste masse trebuesc dominate și canalizate spre organismele politice puternice, cu autoritate și de ordine. In al douilea loc, partidul Național-Liberal și astăzi ca în toate împrejurările grele din trecut, ține ca toate acțiunile lui să se sprijine pe solidaritatea conștientă și masivă a straturilor populare largi de la orașe și de la sate. Duminică s'a produs în Capitală o primă manifes­tație a acestei solidarități față de situațiunea gravă ce s’a creat țării și față de acțiunea de mântuire întreprinsă de partidul Național-Liberal. A fost o manifestațiune impresionantă și impunătoare nu numai prin forțele compacte și disciplinate ce s’au desfășurat, cât printr’o stare de spirit în care se res­trângea o realitate primejdioasă și din care se degaja o hotărâre de care massele nu sunt capabile decât în cea­suri grele. Massele sunt pregătite pentru o acțiune de limpezire a haosului în care trăim și pentru înlăturarea primej­diilor ce amenință astăzi țara. Partidul Național-Liberal­ se găsește la postul de încredere desemnat de starea de spirit și de năzuințele acestor masse. El va ști să-și facă datoria și astăzi ca întotdeauna. Manifestația de Duminică și declarațiunile categorice ale d-lui Duca, președintele partidului, sunt o indicație i o chezășie. •* «■ NOTE Doctorul Mina Minovici Omul de știință, care a ilustrat ramura medicinei, în cea­­ mai strânsă legătură cu anormalitatea și cu criminalitatea, doctorul Mina Minovici s­a retras la pensie, după o activitate care va rămâne model, și va ilustra frumos, puterile de muncă, și inițiativele originale ale unora din marii noștri savanți. Mărturisim că retragerea la pen­sie a doctorului Mina Minovici, — și lucrul acesta l-am spus și des­pre doctorul Babeș — conțină . O nedreptate, din nefericire, legife­rată. Oamenii creatori, — energiile cari au deschis drumuri no­i, — puterile de muncă inovatorii și cari duc la consolidări salutare, în felurite direcții ale vieții, nu tre­bue să fie scoși din activitate, să devină pensionarii inutili, când un prea neînsemnat semn de recunoș­tință din partea societătei, ar fi să-i lăsăm a munci mai departe, cu toate onorurile, cu toate­­ dato­riile, și cu întreaga lor răspun­dere. Excepționalilor li se cuvin și legi și măsuri excepționale. Egali­­tatea poate fi uneori o inechitate. Dar aceasta a­ fost un simplu ga­rantez. Revenind la doctorul Mina Minovici ne îndeplinim o simplă datorie de recunoștință față de un eminent profesor, de u­n mare­ în­vățat, și de un om de inițiativă, afirmând cu o necesitate culturală generalizarea în cât mai multe e­­xemplare a temperamentelor de fe­­­­lul celui ce­ a înființat Institutul medico-legal. „Morga“ așa cum a oroganizat-o el, este o podoabă a spiritului organizator științific, o realizare a concepției științifice, a­­plicate la studii și la cercetări le­gale [UNK] ... D-nul doctor Mina Minovici, a avut apoi frumosul gând de-a îm­bogăți patrimoniul nostru cultural cu o operă asupra Medicinei lega­le, la care se vor duce generații întregi de medici și legi­ști, pentru a învăța, a afla lucruri noui ,și a prinde noul directive în ramura grea a medicinei în lu­pt­a cu cri­minalitatea Opera d­rului Mina Minovici, ea singură ar fi suficientă ca să cla­seze pe profesorul ce se retrage la­ pensie, în plină putere de mun­că creatoare, printre cei mai de seamă învățați medici și mari pro­fesori ce i-a avut tara noastră și tânăra cultură medicală de la noi. Doctorul Mina Minovici rămâne astfel ca o ilustrație a muncei știintfice, unite cu un mare dor de oorganizator. PETRONIUS ECOURI C­olecția de mărci a țarului Nico­­lae II, a fost la Londra, pusă în vânzare în beneficiul spitalului Cuty’s. Colecția, foarte inteesante, cu­prinde între altele și efigiile tuturor tarilor dinastiei Romanoff de la 1613 la 1917. G­eneralul Emilio Barrera, fost gu­vernator al Barcelonei, care a fo­st principalul instigator de revoltă la 10 August, a reușit să sca­pe din Spania și se­ crede că se află refugiat la Paris U­niunea națională a studenților din Franța organizează pentru vacanțele Crăciun o săptă­mână a sporturilor de iarnă, în Alpii bavarezi și o vizită de două zile la Muenchen.­­ F­ederația asociațiilor comunelor forestiere din Franța, au înain­tat o dare de seamă ministeru­lui asupra situației lor dificile, din cauza devalorizării pădurilor și scă­derea vânzării lemnelor tăiate. L­a muzeul aeronautic Nunges­­ser-Coli a fost depus avionul cu care aviatorii Costes și Le Brix au sburat peste Ocean- Amânare și la­ salarii Guvernul amânărilor socoate necesar să-și aplice politica chiar la salarii și pensii. Zilnic în­ parlament se fac co­municări asupra acestei chesti­uni. Deputați din toate colțurile ță­­rii și din toate partidele, serată că la diverse categorii de sluj­bași, nu se plătesc cu lunile sala­riile și pensiile. Tot așa în Senat, sunt la ordinea zilei asemenea co­municări. Ceia ce este mai grav, slujbașii și pensionarii cari n’au primit cu lunile salariile, — sunt executați în mod nemilos, chiar de către fisc, pent­ru restanțele de impo­zite. Așa­dar pe de o p­arte guver­nul nu le plătește ceia ce le dato­­rește, pe de alta, le pune mâna în gift, vânzându-le lucrurile din casă, dacă la rândul lor n’au cu ce plăti impozitele Aceasta pro­cedare barbară, este demnă de d. Madgearu'. l Dar calvarul funcționarilor n­e­­plătiți nu se termină aci. Ei sunt obligați să facă în interes de ser­viciu diferite călătorii, inspecții etc. Ei bine, neprimind salariul, nu pot să le facă și sub acest pre­text, sunt înlocuiți! Agenții re­gimului a­r găsit în aceste înlo­cuiri un mijloc comod de­ a căpă­ta locuri libere, pentru partizani. Alți Slujbași, sunt detașați și ne­­putând pleca, din lipsă de bani, sunt considerați demisionați. Deci până și din acest dezastru fi­nanciar, pe care el l-a cauzat, gu­vernul știe să facă politicianism, lovind în acei cari nu voisc să se transforme în uneltele sale. Nici omenie, milei dreptate, nimic nu găsește cel mic și sărac, la un re­gim „democrat“, care știe să-și facă afacerile și atât. * Zilele acestea guvernul a anun­țat triumfător că a rezervat opt sute de milioane lei pentru plata salariilor. Vom vedea dacă cel puțin pe luna Noembrie, vor fi plătiți toți slujbașii. Deocam­dată am voi să știm cu câte luni sunt în restanță cu salariile, di­urnele și cheltuelile de reprezen­tare, miniștrii. Subsecretarii de stat, directorii de cabinet, consi­lierii tehnici și secretarii gene­rali ? Am mai dori să știm care e planul „echitabil“, așa cum a fost făgăduit de acum câteva luni, după care urma a se face plata salariilor, pentru­ ca anumi­te regimuri, mai depărtate de centru și anumite categorii de slujbași să nu sufere atât de mult ? ■­­ Și în această chestiune S’au fă­cut numai făgădueli, pe care re­gimul național-țărănist le-a uitat urmărind o politică de amânare, nedreaptă și păgubitoare. Intre pâine $5 toten- c... «anwiffgHM "rwrmwr —— Chestiunea prețului pâine­i a format, după cum se știe, obiectul unor lungi discuțiuni în diversele comisiuni ale primăriilor, ale ca­merelor de comerț și ale ministe­rului industriei și comerțului, pen­tru ca, în cele din urmă, intere­sele populațiunei să fie sacrificate, prin introducerea pâin­ei integrale al cărei preț actual nu este justi­ficat de­cât de nepregătirea și in­capacitatea celor cari l-au fixat.Până acum populațiunea nevoia­șe își putea procura, de bine de rău, o pâine neagră pe u­n preț convenabil. Astăzi, există două feluri de pâi­ne: omul nevoiaș nu mai are de ales ci este silit să consume pâinea integrală, plătind-o cu 9 lei buca­­tar, ceea­ ce înseamnă o povară mai mult, la toate greutățile ce-i apasă viața. Cum însă, primăria a acordat brutarilor dreptul de a pune în co­merț, fabricate din făină albă, fără a le impune și din preț maxi­mal, se înțelege d­e la sine că ele au interesul a scoate o pâine integra­lă de calitate inferioară, pentru a sili populației să consume fran­zela deghizată sub numele de cozo­naci, cornuri, etc. Și în felul acesta, indirect și pe nesimțite, administrația comunală a reușit să lovească în interesele populațiunei­ Lovitura aceasta o simte mai d­­­es lumea nevoiașe, al cărei buget zilnic este încărcat cu diferența în plus plătită pentru o pâine inte­grală de fabricațiune cu totul inferioară [UNK] Criza politică din Germ­­ania — Va fi re­olvată astăzi — Generalul VON SCHLEICHER Convorbir­ile generalului von Schlei­cher cu personalitaț­le conducătoare ale vieții politice, econom­ce și so­ciale germane vor continua și astăzi. Durata tratat­­elor este explicată prin necesitatea de a se căuta lăr­girea bazei viitorului cabinet prezi­dențial, care ar urma să se sprijine pe elemente neparlamentare. Sforțările noului guvern se vor concentra în pr­mul rând asupra a­­meliorării situației economice și la lupta contra șomajului. Se crede că soluția crizei politice va fi dată în cursul zilei de azi.­­Ra­­dorf. DEMAGOGIE De ALEGERI - De la b­ombardamente împotriva ora­șelor la somatopia c­dt morală - Partidul național-țărănesc și-a reluat practicile demagogice de altădată și în preajma alegerilor comunale și județene, pentru a capta bunăvoință unei părți a corpului electoral, act de ostil guvernarei actuale, lansează noua formulă a conversiunei datorii­lor urbane. Pentru a-i da o autoritate și mai mare, exponentul formulei a fost ales în persoana președin­telui consiliului care se știe că păstrează asupra problemelor mari un mutism cu atât mai e­­xagerat, cu­ cât ascunde inexis­tența oricărei soluțiuni. Că este o încercare demagogică de înșelare a opiniei publice, o do­vedește și grabe cu care formula este lansată. Ea se încadrează în sistemele întrebuințate în epoca pur electorală, alături de prom­i­­siunea despre SCĂDEREA IM­POZITELOR ȘI MAI ALES A CEHA A IMBUNATAȚIREI­­ SOARTEI FUNCȚIONARILOR, care au provocat hazul acelor con­științe care-și dau seama de im­posibilitatea acestor făgădueli când sunt făcute de d Maniu. De ce era nevoe de un comu­nicat de presă asupra declarații­lor primului ministru asupra da­­toriilor urbane, când este știut de țara întreagă că partidul de la guvern, nu numai că n’a soluțio­nat problema conversiunei dato­riilor agricole, dar a amânat-o pentru un an și jumătate tocmai pentru ca s’o lase și mai compli­cată atunci când termenul va e­­xpira. Șeful guvernului a crezut că este necesar să arunce această formulă, pentru a anihila efecte­le dezastruoase ale amenințări­lor cu bombardamente ale „sta­tului țărănesc“ asupra orașelor. Este însă un mijloc de capta­­țiune care nu poate aduce nimic, cu a lit mai mult, cu­ cât d. Ma­niu a ținut să lase a se înțelege că nu poate preciza ce va cu­prinde proectul asanărei urbane și nici când anume el va căpăta putere de lege. Va fi deci o sim­plă suspendare provizorie a exe­cuțiilor silite la orașe, adică atât timp cât îi trebue guvernului să efectueze al­egerile administrati­ve despre a căror rezultat se în­grijește mai mult decât oricu­t altă problemă în legătură cu in­teresele statului. Partidele de opoziție au sesizat l­a vreme importanța asanărei urbane și și-au spus punctul lor de vedere categoric, cu prilejul discuțiilor urmate în jurul con­versiunei agricole. Numai guvernul a ezitat să-și lămurească atitudinea și faptul era explicabil prin aceia că nu avea nici o soluțiune, după cum n’are nici azi, când agită ches­tiunea numai din interese electo­rale. I 1 GUVERNUL și scumpirea traiului —• Articolele de prima necesitate se scumpesc văzând cu ochii, iar guvernul stă­n piscior — Publicul cel mare, massa con­sumatorilor de tot felul, cari și­­au văzut veniturile scăzute, func­ționarii și pensionarii cari își în­­casează cu atâta greutate lefurile și pensiile, toată lu­mea nevoiașe vede cu groază cum acuma, în pragul iernei, toate obiectele și alimentele de primă necesitate se scumpesc, pe când veniturile lor scad. Est­e o adevărată tragedie a­­ceastă nepotrivire dintre împuți­narea veniturilor și creșterea pre­țurilor celor necesare traiului. Noul regim al pâinei și al fai­nei și menținerea timbrului pe pâine, — care a fost chiar spo­rit, — a scumpit acest aliment de primă necesitate în așa măsură, încât chiar d-l Dobrescu, prima­rul Capitalei, a declarat în pu­blic că nu-și poate lua răspunde­rea fixării unui preț prea urcat, și a criticat cu­ vehemență măsu­rile luate de ministerul industri­ei. Lemnele s’au scumpit și conti­nuă să se scumpească, iar comer­cianții de lemne arată că tarifele pe căile ferate, diferitele taxe comunale, la Stat, impozitele de tot felul fac imposibilă iefteni­­­rea. Este adevărat că „se studiază“ la căile ferate reducerea tarife­lor, cari ar fi să se pună m apli­care abea de la 1 Ianuarie. Până atunci însă valul de scumpete va brîntui și va spori suferințele lu­­mei sărace. Dificultățile și formalitățile va­lu­tare au sporit prețul coloniale­lor , orezul, cafeaua, untdelem­nul, etc„ toate colonialele ce se aduc din afară s’au scumpit, atră­gând în acest fenomen economic și produsele de pe piața internă. Ceea ce este mai grav este că, profitând de aceste tendințe de scumpire, speculanții și-au inten­sificat procedeele, deoarece con­trolul lipsește cu desăvârșire. Guvernul d-lui Maniu, care a­­nunțase că va lua o serie de mă­suri pentru ieftenirea vieței, nu numai că nu face nimic în acea­stă privință, ci dimpotrivă, prin măsurile nechibzuite și nestudi­­ate pe cari le ia, provoacă spori­rea prețurilor, iar în ce privește specula, ea se exercită nestinghe­rită. In asemenea condițiuni popu­­lațiunea trăește din zi în zi mai greu, nemulțumirile și suferințele de­­ tot felul cresc, și se creează o stare sufletească de a dreptul pri­mejdioasă Nici în problema scumpetei tra­iului, — ca în atâtea altele, — gu­vernul actual nu-și face datoria. Dvs. jucați la 1 oferire , îmi pare râu că nu cunosc răspunsul, căci aș fi vrut să aflu de la cei cari au jucat sau joacă, întru­cât s-a ho­tărât la aceasta reclama pe care o fac afișele abundent colorate ale zisei loterii. .. Pe mine unul mărturisesc­ că mă impresionează extrem. Mă mir chliar cum de a­m rezistat până a­­cum tentației lor. Este unul fol­­kloric în care Ioana Basarab a si­­lueta­t un copilaș înfășat în scu­tece pe care două mâini haine îl asvârl în foc. Dar linișttiți-vă ! De­desubt stă legenda : „Fă-mă mamă cu noroc și m’aruncă’n foc“. Erau­­ altele superstițioase în care fondul­ era un trifoi cu patru foi peste­ care se revărsa o incredibilă cas­cadă de banii de aur. Unele sunt categoric indiscrete căci îți înfig in creer, obsedant, dureros, ca o problemă acută de conștiință: între­barea pe care vă desfid s’o solu­ționați în perfect acord cu dvs. : „ce-ai face cu cinci milioane !“. In sfarșit, acum în urmă, au apărut altele care sunt o pură contraven­ție la etică. Un roz tandru și bleu palid, un elegant cottage englezesc arde sub soare ; alături o limuzină elegantă pare că pufă e gata de drum, și în fața casei, pe <un chaise-longue, un domn obez, care respiră bogăția prin toți porții, fu­mează alene, citind gazeta, o țigară de foi din Havana, cel puțin ! E perfectul tablou al idealului de­ plată satisfacție în sânul bineface­rilor bogăției. Și, ca să completeze întregul, dedesubt se lipește legen­da . .,ce bine e să fii bogat!“. Acum, să fim bine înțeleși, gă­sesc că a­ceste afi­șe sunt pline d­e fantezie și realizate cu infinit ta­lent. Iar principiul care le-a inspli­­rat mi se pare, în sine, perfect va­labil. Reclama e sufletul comerțu­lui, ori­unde, și să nu ui­tăm că in cazul de fațiăl comerțul ajută sta­tului. Nu pot însă să mă opresc de a-mi aminti preceptele pe care ori­ce educator se simte obligat să le infiltreze cu tenacitate pupililor săi. „Banul nu face fericirea“ stă acolo pe primul plan, amintind de bătrânescul și popularul ,­banul e ochiul dracului“. Și în asigurarea în care copiii cresc că nu bogăția singură face fericirea e un fel de etică aspră, care răpește muncii un scop exclusiv monetar, cată să-i lase o savoare de satisfacție în sine, și încearcă să împace de timpuriu firea omului cu prtivațiunile ine­rente vieței; o etică de consolare demnă, ce nu-i lipsită de grandoare. Și nu ma­i vorbesc de desăvârșita deosebire de planuri pe care trebue să se plaseze un ideal exprimat prin ,,ce bine e să fii bogat!“ ți un ideal realizat pe bază de impe­rativ absolut. In fața eticei absolute ca și în fața eticei practice tradiționale, tentația colorată a afișelor loteriei apare astfel: — la capătul medita­ției noastre, — cu ademenirea lor la dezăgăzuirea tuturor dorințelor imediate și contingente ca o contra­venție. Dar nu trebue oare să ve­dem în ele, și nni răsunetul lor o nouă înțelegere a vieței, mai con­formă cu psihologia vremei 1... - i. i. c.­­I. M—■ — — — Comentarii Contravenție la etică „Portretele „ Amintirile“ domnului DUCA D­l Duca publică Portrete și Amintiri“. D­l Duca ne face astfel dovada deplină. Și ne arată prin­tr'un exemplu cu o deosebită pu­tere convingătoare, că omul politic poate să se ridice in împărăția se­nină a ideilor și în lumea unde sin­gură pasiunea frumuseței și a ade­vărului domină părăsind valurile tumultoase ale vieței publice. „Protretele și Amintirile“ unele scrise și altele mai de­mult vorbite, desvăluesc pe cugetătorul senin care observă viața prietenului cu imparțialitate de istoric, și scrie viața adversarului cu vibrația apo­logetului totdeauna sincer Și des­­lipit de ura ce micșorează, de prie­tenia ce exagerează, de interesul personal ce scade, Și de utilitatea, prezentului ce închide ferestrele prin care se zărește marele orizont al viitorului. Lectorului Portretelor Și Amin­tirilor , se dă astfel fericita oca­­ziune de a fi chemat ca să admire o galerie de tablouri, o mare frescă în care frumusețea modelului este scoasă in plină lumină prin meș­teșugul artistului care a lucrat-o. In muzeul amintirilor d-lui Duca ne oprim la figura impunătoare a lui Ion C. Brătianu, care într’o scurtă viață de om a condensat istoria țării noastre, animând cu puterea lui de inițiativă și de di­rectivă, revoluția dela 48 și creația statului modern, și desrobirea de jugul secular al­ turcilor fiind și factorul hotărrâtor al întemeierei dinastiei străine. In retorta de al­chimist literar a d-lui Duca, enig­matica, misterioasa putere de fas­cinație și de dominație a lui Ion C. Brătianu își­ află o explicare clasică și hotărâtoare. Sfârșitul vieței lui Ion C. Brătianu găsește în acel care după 30 de ani era să se așeze la acelaș post, de răspun­dere, pe biograful înțelegător nu numai al succeselor politice obți­nute dar și al durerilor intime ce au atins sufletul marelui om. ■.Ion V. Brătianu hulit, părăsit de prie­teni, urmărit de gloanțele atenta­­torilor politici și tradus la baza justiției, a murit mai bun, mai mă­rinimos, mai încrezător decât a trăi“. Iată acum portretul fiului lui Ion C. Brătianu care avea să ducă mai departe, opera părintelui, creionat­ă in linii definitive de către d-l Duca. I colab­oratorul de zi cu zi în curs de milltr devenit a­celuia ce a fost Ion I. C. Brătianu. t Omul politic căruia neamul ro­­­­mânesc intr’o largă și necontestată măsură ii datorează crearea Româ­­niei Mari și libere, găsește în scri­sul artistic al d-lui Duca, nu numai pe biograful precis informat, dar și pe­ apologistul cald, care știe să desfacă marea personalitate sinte­­tică a lui Ion I. C. Brătianu, intr'o analiză dibace și fină a calităților ce compuneau complexa, multila­terala, strania plămădeală a sufle­tului său. Prin d-l Duca ajungem in intimitatea vietei marelui Bră­tianu reușind să umanizeze pe po­tentatul distant pentru cei ce n’au avut fericirea să-l cunoască de a­­proape. Adversarilor Tache Ionescu și S. Filipescu, d-l Duca le consacră pa­ginile cele mai calde pe care nu știm cum le-ar fi putut, scrie mai impresionant prietenii lor politici. Iar umbrele lui Mihail Ferichide, Djuvara, Dissescu, trec prin fata noastră chemate la viață de talen­tul d-lui Duca, care de altfel se exer­cită cu tot atâta folos pentru lector, și cu atâta competentă, de analiză și asupra unor personalități străine ca Clemenceau, Lord Rosebery sau Thomson devenit Lord fără tradi­ția­ strămoșilor, ci prin forța, pre­zentă și unică a personalității sale. Oratori români, și străini, Brig­and, Waldeck Rousseau, Viviani, Jaurès, Maiorescu, Tache Iones­­cu, Djuvara, L’arp, etc., ascultați, de acela care este mai în măsură decât oricare altul ca să­ Ie priceapă arta, apar­e în paginile frumoasei cărți, viu și luminos. Și pentru ca evocațiile d-lui Duca să fie complete, găsim în car­tea­ sa destăinuită, prin un capri­ciu de literat, mag­im sa putere de a cunoaște oamenii, privind chiar și măinele lor, elocvente, ca un cu­vânt sau ca un gest, pentru cine are ascuțimea de a privi, ceiace al­ții nu văd. Dar cartea d-lui Duca ne sugeră și alte gânduri. Iată cum un om care primind lovituri și dându-le, hărțuit de nevoile tuturor, preocupat de viitorul țării, mâhnit, prin ca­lomnia unora, satisfăcut prin iu­birea prietenilor, tulburat de o­­ ne­dreaptă lovitură și fericit de un câștig ce trece dincolo de persoane sa, cu viața măcinată în fiecare zi și în fiecare moment, cum e viața tuturor celor ce își împletesc zile, cu istoria unui neam, reușește să facă miracolul reculegerea­ în sin însuși și, să ne dea în admirabila sa carte recentă imaginea uni vieți de meditație și de contempla­ție atâta de străină și atâta de de­păr­tată de turburata agitație dir, forum public. E o sforțare de elev­oțiune dincolo de contingentele zilelor ce trec și, care merită astfel să fie deosebit de prețuită. .Portretele și Amintirile“ d-lui Duca vor interesa astfel în cel mai înalt grad pe istoric, pe so­ciolog, pe literat ca și pe cetățeanul dornic de a cunoaște personalită­țile eminente ale vieței publice puse în lumina cea mai adevărată de un aristocratic talent și de eleganța unui­ suflet profund onest. GU TAUȘAN D-1 DUCA /i\

Next