Viitorul, octombrie 1933 (Anul 25, nr. 7708-7733)

1933-10-01 / nr. 7708

­ 4 ^TRACŢIUNI CU RENUME M€HDfML VOR DEBUTA IN PROGRAMUL DE DESCHIDERE LA MI­XIM ZIG-ZAG Bftk-DANING s­âmbătă 3 o septembrie XX­IO BUCUREȘTI VINERI 29 SEPTEMBRIE 1933 Ora 13 Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). 13.45 Radio jurnal. 14 Muzică uşoară. 18 Jazzul Cina. 19 Radio jurnal. 19.15 Iazul Cina. 20 I. Simionescu: Pasări călă­toare. 20.20 G. Nichifor: Cronica ştiin­ţifică. 21 „Pescuitorii de perle” operă în 3 acte de Bizet. Trans. din studio. După actul I. I. Pilat: lectură. Intre actul II si III Radio jur­nal. La sfârşit trans. de la re­staurantul Carpati. STRAINATATEA Ora HEILSBERG 20 Ora naţiunei; 21 Met., ştiri; 2110 Concert; 22 Ştiri; 22.10 Concert; 23.10 Met., ştiri, sport. MÜHLACKER 20 Ora naţiunei; 21 Armurierul, operă comică ; 23 Met., ştiri, ultimile noutăţi; 23.20 Muzică distractivă şi de dans. PRAGA 20 Clopote; 23.10 Actua­lităţi; 20.25 Trans.; 21.10 Causc­­ric; 22 Semnal orar; 22.30 So­nate pt. două viori; 23 Semnal orar; 23.15 Ultime inf. de presă. VIENA 20 Sonate; 20.45 Concert. CAPITOL. — Fra Diavolo cu Stan Laurel Oliver Hardy şi Dennis King. ROXI. — Fra Diavolo cu Stan Laurel, Oliver Hardy şi Dennis King. VOX. — Ocnaşul cu Pat O’Brien. TRIANON. — Sezon la Cairo cu Willy Fritsch, Renatte Mueller. Jur­nal Fox şi o complectare. ED. PALACE. — Supremul păcat cu Garry Coper, Helen Hayes, etc. FEMINA. — O fată şi jumătate cu Lucie Englisch. COLOS. — Taifun, Jurnal Fox și Ţăndărică la teatru. REGAL. — Femeia în flăcări cu Brigitte Helm. CORSO. — Trenul fantomă cu To­ny Bulandra, G. Stormn, Didi Solo­mon, etc. SELECT. — Simona cu Henry Gerat. FORUM. — Jan Kiepura în Un cân­tec pentru tine şi Szőke Szakáll Mo­­tociclist. OMNIA. — Paradisul diabolic şi Lucie Englisch în Ducesa Tra... la­la... FRANKLIN. — Jose Mojica în ul­tima mea dragoste şi In umbra zgârie norilor. EPISCOPIEI. — Liane Haid în Nu vreau să ştiu cine eşti şi D-nul se­cretar petrece cu Bresart. RAHOVA- — Un cântec pentru tine cu Jan Kiepura, Jeny Jugo şi Ralph A. Roberts şi o compiectare sonoră. MARNA. —­ Buze de fecioară cu Dolly Haas, Jurnal Fox şi comedia 21.05 Ora, met., ştiri, com., pro­gramul următor; 21.15 Actuali­tăţi; 21.30 Concert; 23.10 Ora, met., ştiri, com.; 23.25 Muzică. BUDAPESTA 20.15 Două piese radiofonice; 21 Bărbierul din Sevila, operă; 21.45 Noutăţi; 22 Muzică de jaz; 23.15 Muzică; 0.15 Concert VARŞOVIA 20.20 Diverse; 20.35 Programul radio; 22 Weekend; 21.10 Continuarea concertului; 23 Muzică de dans; 23.25 Inf. sportive; 23.40 Muzică de dans. Coniţa are doi conaşi cu Mişu Fo­­tino. LIDO. — Noroc peste noapte şi medicul Coniţei cu Szőke Szakáll, Ernst Verebes. TOMIS. — Quartetul dragostei cu Mady Cristiana, Georg Alexander şi O noapte la Suzy cu Billie Dove. LI­A (Griviţei 196). — Sora Angeli­ca şi Marhaton (Olimpiada drago­stei) cu Brigitte Helm. ROMA. — Domniţa robilor şi Babi la închisoare, seara artişti. LIRIC. — Amor şi disciplină cu Martha Eggerth. Tată fără voe. VOLTA BUZE­ŞTI. — Stan şi Bran în Serviciul patriei, jurnal şi co­medie. MARCONI. — Trenul fantomă, cu Tony Bulandra, Storm­, Renne An­nie, Lissette Verea etc., şi compania de reviste I. Pizone. NORA. — Cântecul dragostei cu Renate Mueller etc. Jurnal şi com­piectare. CINEMA MARAŞEŞTI.— Ana Cri­stie cu Greta Garbo şi Stan şi Bran. REGELE FERDINAND. — Fiul In­diei cu Ramon Novaro şi Stan şi Bran, escroci. MODEL. — Jurământ de răzbuna­re cu Buck Jones. Mutul de la manu­tanţă cu Szőke Szakai­ şi artişti. DOROBANŢI. — El sau Eu cu Hary Piei. MAGIC-TEI. — 2 filme: Cavalerii păcatului, şi Omul care şi-a vândut sufletul. TEATRU.MUZICA S.­TERE&ARTE Arta cântului Sunt rari acei cari au putut auzi fie Chaliapin cântând. Acest mare artist se deplasează cu greu, cere preţuri fabuloase Şi mai presus de toate este extrem de capricios. Se poate, insă, studia arta vo­cală a acestui mare cântăreţ, as­cultând discurile sale. Îşi poate oricine da seama de ştiinţa cân­tului său, şi ce economic de mij­loace excepţionale dispune. Astăzi, când Chaliapin are 60 de ani, nu cunoaşte, încă rival, în arta de a cânta. Mai cu deosebire, expre­­siiunea, emoţionantă la culme, di­stinge discursul său muzical, care reproduce, cu cele mai subtile nu­anţe, debitul cuvintelor, în acelaşi timp pe muzică şi în înţelesul lor profund, de acela al tuturor celor­lalţi cântăreţi, cari nu sunt decât cântăreţi. Mai cu seamă în ope­­rele ruseşti, în „Boris Godunow“, se afirmă această a măestrie. Nu­mai puţin impresionantă este in­terpretarea liedurilor, ca „Cei doi Grenadiri„Moartea Fecioarei“, sau simple cântece populare ru­­ruseşti sau englezeşti, ca „Bătrâ­nul­ Caporal“, „Cântecul prizonie­rului siberian" sau al „Luntraşilor de pe Volga”. TEATREL- I'lifyilAT'' 'TE38’SfflfTw'' TEATRUL NAŢIONAL­.— Samson. TEATRUL REGINA MARIA. — Sărutul în faţa oglinzii. TEATRUL MARIA VENTURA. — Cum vă place. TEATRUL NOU. — Gheto râde de Ion Pribeagu. MAXIM ZIG-ZAG. — Musichall, Bar-Dancing. Program de atracţiuni mondiale. Teatrul Naţional Astăseara, teatrul Naţional repre­zintă din nou „Samson”, puternica dramă a lui H. Bernstein. Pentru prima oară, rolul lui Jacques Bra­chart, va fi jucat de d. G. Ciprian. In celelalte roluri d-nele: Aura Bu­­zescu, Tantzi Bogdan, Nataşa Ale­xandra, d-nii: N. Bălţăţeanu, I. Fin­­teşteanu, etc. In matineul de Duminică 1 Octom­brie, teatrul Naţional reia, în aceiaş montare fastuoasă, capod­opera lui Ferdinand Bruckner, „Elisabeta, re­gina Angliei”. Rolul titular va fi ju­cat de d-na Maria Filotti. » „Cocoşul Negru”, piesa d-lui Vic­tor Eftimiu, se reprezintă la teatrul Naţional, în matineul de Sâmbătă 30 Septembrie. « In seara de Luni, 2 Octombrie, are Cu toate că pronunţarea limbei franceze şi italiene este foarte pu­ţin corectă, o emoţie latentă se desprinde cu o surprinzătoare au­toritate din „Moartea lui Bon Quichotte“ de Massenet, şi în splen­d­ida şi sumbra melodie „In que­st­a tomba obscura” de Beethoven. Domeniul teatrului este elementul său preferat, chiar în discuri, şi domeniul său de predilecţie este rolul demonic unde fac minuni pro­funzimea organului său şi apari­ţiile unei furioase deslănţuiri, „Mephisto” de Boita, ca şi acel al lui Gounod îi oferă un preţios material. Dar cel mai reuşit din­tre toate este faimoasa „Arie a catalogului” pe care Separello o cântă în „Don Juan” de Mozart, pentru a celebra cele o mie şi trei pozne amoroase ale stăpânului său. ’ Câtă maliţiozitate, cât spirit in acest unic disc care conţine în a­­celaşi timp şi una din cele mai pure bijuterii ale artei mozartiene şi una din cele mai inteligente in­terpretări din care se pot concepe. F. I. P. loc la teatrul Naţional, premiera piesei „Râpa” de d-nii: Dumitru Teo­dorescu, G. Dem. şi M. Kiss-Karsky, după romanul „Obrov” al lui Iv. Goncearov. Piesa se va juca în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţia d-nelor Aura Buzescu, Ana Luca, Puia Io­­nescu, Nataşa Alexandra, Maria Vo­luntara, Fifi Mihailovici, Maria Bur­­bea şi a d-lor: Ion Manolescu, N. Bălţăţeanu, A. Athanasescu, Al. Ghiberlion, N. Atanasiu, D. Grigo­­riu, C. Irod şi I. Pella. Teatrul Ventura , „Cum vă place” minunata come­die a lui Shakespeare cu muzica de Mozart, în regia marelui Victor Bar­­no­vsky, constitue fără Îndoială spectacolul care dă o strălucire rară nouei stagiuni teatrale bucureştene. Meritul acestui grandios succes revine în egală măsură excelentu­lui ansamblu al teatrului Ventura, de nerecunoscut în regia lui Victor Barnowsky ca şi talentatului pictor Feodoroff ale cărui superbe decoruri încadrează minunat înscenarea ma­relui regisor. O contribuţie impor­tantă aduce orchestra de 24 de per­soane condusă de d. Rogalsky sub supravegherea muzicală a d-lui Io­nel Perlea. In matineul cu preţuri reduse de Sâmbătă se va reprezenta pentru a 94-a şi ultima oară, comedia „Riri“, marele succes al stagiunei trecute cu d-ra Leny Caler, Silvia Fulda şi d-nii G. Vraca și G. Timică. * Teatrul Regina Maria La teatrul Regina Maria se joacă în fiecare seară formidabilul succes „Sărutul în faţa oglinzii” despre care întreaga critică a scris atât de elogios, subliniindu-se că e cel mai bun spectacol de văzut azi în Ca­pitală. „Sărutul în faţa oglinzii” este in­terpretat de 35 de actori, în frunte cu Tony Bulandra, V. Maximilian, G. Storin, Ionel Ţăranu, Marcel E­­nescu, Al. Finti, J. Constantinescu, Dr. Etterle, J. Cazaban şi Maria Mo­hor, Nelly Sterian, Maria Sandu, Nora Piacentini, Elvira Petreanu şi Cella Marion. Intrebuinţându-se noua scenă turnantă, se va face pauză doar după tablourile III şi VI. ■* Mâine Sâmbătă, la teatrul Regina Maria se joacă în matineu cu pre­ţuri populare „Apaşul X” cu Tony Bulandra, Ionel Ţăranu, Marcel E­­nescu, Dr. Etterle, etc. şi Maria Mo­hor, Maria Sandu şi Cella Marion, în capul distribuţiei, iar în mati­neul de Duminică cu preţuri reduse, se va juca „Mărgeluş.” Expoziţia Duminică 1 Octombrie, Oreid 11, a. m., va avea loc in sala de expoziţii a ziarului „Universul“ vernisajul primei expoziţii de pictură a d-rei Martha Brondello. „CASA CORPULUI DIDACTIC“ Ajutoare pentru cărţi Direcţiunea generală a Casei Corpului Didactic anunţă că, con­form încheierii Consiliului de Administraţie al Casei, ajutoarele pentru întreţinerea copiiilor în şcoli pe anul şcolar 1933/34, se a­­cordă membrilor Casei în condi­­ţiunile următoare : 1. Se vor da ajutoare numai pentru elevii de curs secundar; 2. Se vor da ajutoare numai în cazul când solicitatorul are doi sau mai mulţi copii în învăţă­mântul secundar. ÎS p is­i amănunte asupra nenorozirii .......................mu—­­ na msanami dela Vâlcoiu CHIŞINĂU.­­ Cu privire la ne-­­­norocirea de la Vâlcov, autorităţile locale au primit următoarele amă­nunte: Zilele trecute au sosit la Vâlcov ziariştii Ion Candioglu, de la ziarul „Dreptul la muncă” şi Alexandru Baicu, de la „Detectivul” din Bucu­reşti. Eri, cei doi ziarişti, însoţiţi de po­liţiştii comisar Ştefan Moldovanu şi agent Niculae Pantazescu, au plecat într’o escursie pe mare, cu barca lăp­tarului barcagiu Ivan Mizurnov. Spre seară, escursioniştii au fost surprinşi de furtună şi barca ajun­să jucăria valurilor, s’a răsturnat. Cum nici unul din cei patru es­­cursionişti nu ştia să înnoate, s’au înecat toţi. Singur barcagiul s’a putut menţi­ne la suprafață, luptând cu valurile spre a ajunge la mal. Alţi barcagii au sărit in ajutorul naufragiaţilor, ale căror ţipete se au­zeau de departe, dar n’au mai putut salva decât pe Ivan Mizurnov. Barcagiul salvat a fost adus la Vâlcov și e cercetat, întrucât nu e exclus ca la mijloc să fie un aten­tat criminal. Cadavrele celor înecați nu au fost încă pescuite. CRONICA JUDICIARA Procesul „Skoda E vorba de apelul făcut de s. a. Skoda contra procesului verbal de contravenţie la legea contribu­­ţiunilor directe ce i s’a dresat de inspectorul financiar Tănăsescu prin care a fost supusă la o amen­dă de lei 66 milioane circa, impu­­tându-i-se că a făcut comerţ, în ţară prin sucursala sa, anume creată în acest scop, fără a plăti totuşi, fiscului, cuvenitele impo­zite derivând din cifra de afaceri. Procesul s’a judecat la trib. Il­fov s. III. Precum ac ştie în şedinţele ante­rioare apelanta a cerut — ei i s’a admis — administrarea unei pro­be cu martori spre a dovedi că n’a avut nici odată în tară depo­zit de desfacere sau sucursală, precum și efectuarea unei exper­tize contabile cu acelaș scop. „ n’a putut fi administrată insă intre timp. D® aceia judecata s’a amânat la lo Octombrie a. c. ii VIITORUL* BLAJ. La Blaj a avut loc o impresionantă, demonstraţie poli­tică naţional-liberală : şi-au primi botezul de liberali peste cincizeci de tineri intelectuali din judeţul Târnava Alb­ă. Adunarea a avut loc în sala ho­telului „Univers“ sub prezidenţia d-lui Ge­oghe Cipăianu, fost mi­nistru, preşedintele organizaţiei. Au participat toţi membrii dele­gaţiei permanente a partidului din judeţ cum şi şefii de sectoare. Din Cluj au fost prezenţi d. Vasile Candrea, care a însoţit Duminică pe d. Cipăianu în judeţul Turda şi d. dr.­ Ion Seracin, reprezen­tând comitetul de îndrumare şi coordonare a tineretului liberal ardelean, cum şi în calitatea de delegat provizoriu al organizaţiei acestui comitet, locul Ardealului de azi, care a de­butat în politica României prin R. Boilă S. Bocu şi A. Dobrescu, noi trebue să arătam adevăratul Ar­deal. Ardealul moral, Ardealul cre­ator. In locul zigzagurilor doctri­nare, în locul atitudinilor de fron­dă şi de farsă, noi să oferim sin­ceritatea şi lupta deschisă. Să reabilităm Ardealul, să rea­bilităm românismul ardelean ! Nu aş putea încheia această spo­vedanie, fără jurământul solemn , tineretul îşi urmează şefii. (A­­plauze). Ne urmăm şefii de organizaţii, în speţă pe d. Gheorghe Cipăianu — căruia modesta mea carieră po­litică îi datorează atât de mult — şi ne urmăm şeful suprem, pe d-l lor G. Duca. (Ovatiuni). Strâns uniţi în jurul lui să-l ascultăm, să-l ajutăm. (Ovaţiuni). Şedinta delegaţiei permanente In continuare, are rod şedinţa delegaţiei permanente. D-l preşedinte Cipăianu propune ca doi tineri să fie cooptaţi în de­legaţia permanentă. Sunt coop­taţi d-nii Pădureanu, avocat şi Si­mon, avocat. Totodată d-l Pădu­­reanu ia delegaţia­ de a reprezen­ta tineretul d­in Târnava Mică în comitetul de coordonare şi îndru­mare a tineretului liberal arde­lean. Toţi tinerii înscrişi vor face parte din comitetul judeţean. Expunerea d-lui cipăianu Propaganda I laJS&TE — In Judeţul Brăila — In comuna Nicoleşti-Jianu, a avut loc o întrunire a partidului naţional­­liberal cu delegaţi din comunele Zăvoaia şi Dudescu, în sala Andrei Rădulescu. Au luat parte din Brăila d-nii: Dr. Demetrescu-Brăila, fost ministru, Şerban Răducan, fost prefect şi de­putat, Ion Paraschivescu fost primar al municipiului Brăila, Ion Alexe fost prefect, Stanciu Roman avocat, consilier judeţean, Jan Mihăilescu fost magistrat, Eugen Stănescu fost ajutor de primar, Petrache Geor­­gescu fost revizor şcolar, Victor Go­ga avocat, şeful sectorului Făurei, Ionel Jipa avocat, şeful sectorului Niculeşti-Jianu. Asistă peste 300 săteni. D-l Şerban Răducan, mulţumeşte sătenilor pentru încrederea ce au a­­rătat partidului liberal la alegerile din 1932, făcând ca în acest sector partidul liberal să întreacă lista gu­vernului naţional ţărănesc. Atacă politica financiară a guvernului na­ţional ţărănesc şi, spune că partidu­lui naţional liberal, îi incumbă să echilibreze bugetul statului, făcând toate economiile posibile. D-l Dr. Demetrescu-Brăila, arată risipa făcută de naţionali ţărănişti, şi, spune sătenilor să păstreze în­crederea în partidul naţional libe­ral, singura nădejde a ţărei. Cu frânturi de partid nu se poate gu­verna o ţară. De aci în trei automobile, delega­ţii partidului, au vizitat comunele : Ciocile, Florica, Colţea, Regele Mi­­haiu, şi Chioibăşeşti, luând contact cu conducătorii organizaţiilor libe­rale. După amiază au avut loc 2 întru­niri foarte populate cu locuitori din comunele Tătara şi Roşiori. Au vor­bit la aceste întruniri d-nii: Ion Paraschivescu, Ion Alexe, Ionel Jipa, Jac Mihăilescu, Eugen Stănescu, şi­ Victor Goga. Pretutindeni sătenii au declarat că nu mai pot suporta acest regim. ? La Tighina La sediul Clubului Naţ.-Liberal dir. Tighina, a avut loc adunarea comitetului de conducere. La această consfătuire s’au discutat ur­mătoarele chestiuni: In urma propunere! făcută de d. Nutov, in unanimitate, s’a admis ca d. Rasaev să fie cooptat in delegaţia permanentă. S’a hotărât ca şedinţele ordinare să se tină in fiecare săptămână, in ziua de Duminică. S’a admis înscrierea unui număr de 35 membri noi. Tot In această zi la ora 5 a avut loc şedinţa delegaţiei permanente pentru a fixa ziua ţinerei congresului. Congresul pentru judeţul Tighina a fost fixat pentru ziua de 22 octombrie a. c. La acest congres se va realege şi noil comitet, intru­cât vechiului comitet i­ sa expirat mandatul, împlinind 4 ani de con­ducere. S’a mai hotărât ca la congresul g-ral al partidului, ce se va ţine la Bucureşti, organizaţia de Tighina, va fi reprezen-, tată prin 300 de delegaţi. -------------------------------------­ CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicafiurdi Vânzări mobiliare in baza adresei cu No. 354361933 a Jud. Ocol. 3 Buc. se publică spre cunoş­tinţa generală că in ziua de 6 Octombrie 1933 dela­­ora 12 din zi înainte se ’» vinde la licitaţie publică in Buc. Calea Moşilor No. 354 averea mobilă urmărită a debit, Maria Dumitrescu care se com­pune din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificate în pro­­cesul-verbal de urmărire, spre despăgu­birea credit. Soc. Bourne et comp. Pub. No. 72532 Dos. No. 177291931 — ■«..«»---­In baza adresei No. 372371933, a Jud. Ocol 6 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 5 Octombrie 1933 dela ora 2 din zi Înainte se va vinde la licitaţie publică în Buc. Strada Mitropolitul Grigore No. 23 averea mo­bilă urmărită a debit. Agripina Romanes­­cu care se compune din una pianină marca Augst Dassel și altele anume spe­cificate in procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Herman Rech­ter. Pub. No. 72780 Dos. No. 114321933 ww»wwa«w9t»wm«e HI. G. Săndulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAS 32 Tel. 319/22 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-l Ion I. Pisică, născut la 20 Au­gust 1909 în corn. Radomireşti (Olt), domiciliat în Bucureşti, str. Biserica Amzei Nr. 12 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patrnimic de Pisică în acela de Radomirescu, spre a se numi Ion Radomirescu. D-l Bernard M. Blumenfeld năs­cut la 22 August 1897 în București, domiciliat în București, str. Liber­tatii No. L a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Blu­menfeld în acela ,de Florescu, spre a se numi Bernard M. Florescu. D-l Heinrich M. Blumenfeld năs­cut la 25 ianuarie 1899 în București, domiciliat în București str. Zboru­­lui No. 7 bis, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Blu­menfeld în acela de Florescu, spre a se numi Heinrich M. Florescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. _ Cuvântarea d-lui G. Cinăianu, preşedintele organ­zaţiei liberale din judeţul Târnava Mică Am convocat azi la Blaj pe toţi şefii şi subŞefii de sectoare din ju­deţul nostru, adică pe conducăto­rii oştirei liberale, cu îndoit scop. In prim rând să sărbătorim printr’o şedinţă festivă inserierea în partid a celor 50 tineri intelec­tuali, intraţi în rândurile noastre în ultimele două luni şi apoi în stabilirea ordinei morale în ma­sele populare şi acţiunea continuă pentru unificarea sufletească a tuturor românilor. (Ovaţii pre­lungite). Restabilirea ordinei morale la sate unde cei patru ani de guver­nare naţional-ţărănistă au făcut o adevărată devastare, este o dato­rie imperioasă pentru a putea a­­bate popudaţiunea de la anarhie. Noi socotim că devastarea fă­cuta în ordinea morală este tot aşa de gravă ca şi ruina mate­rială pe care guvernele naţional­­tărăniste, au adus-o asupra cetă­ţenilor şi asupra ţării. Unificarea sufletească condiţiu­­ne esenţială, pentru consolidarea neamului întregit, a fost şi ea zdruncinată prin acţiunea dema­gogică regionalistă a naţional ţă­răniştilor cari au semănat vrajba şi ura între fraţi. Este cea dintâi datorie a dv., a tineretului intelectual liberal din­­ Ardeal, ca să distrugeţi acest­­flagel al regionalismului şi să fiţi cei mai credincioşi propagandişti ai ideiei de complectă unificare, sufletească. (Aplauze). încheind, repet cuvintele iubi-­­ tului nostru preşedinte suprem d. D. G. Duca, rostite, la marea adu­nare a tineretului liberal ţinută la Cluj anul acesta : „Fiţi în toa­te colţurile Transilvaniei aposto­lii unificăm sufleteşti pentru ca să ajungem o ţară şi un suflet. (Ovaţiuni furtunas­e). D-l PADUREANU, avocat a rostit cadrul planului conducerei centra­le, să stabilim­ detaliile locale în lupta, finală ce întreprindem­­mu­tra isgonirea dela cârma ţării a ■ de credinţă. Examinând atent jos nefastului regim naţional-ţărănesc !­turile nouţi generaţii, despicând care a devenit o adevărată pri-jen gri de preocupările ei, d-sa face mejdie naţională. (Aplauze), un tablou al datoriilor ce incumbă Adresându-se tineretului hite- tineretului e­lectual care era de faţă, d-l pre­şedinte G. Cipăianu spune că este fericit să constate intrarea în par­tidul liberal, a unui număr atât de mare de tineri intelectuali şi dintre cei mai distinşi, tocmai în judeţul şi oraşul cari în trecut a fost o cetate a naţional-ţăranişti­­lor. Astăzi cetăţenii judeţului no­stru s-au întors faţă de la ei, vă­­zăndu-se amăgiţi şi înşelaţi în cre­dinţa şi aşteptările lor. Alegerile generale din 1932 sunt cea mai vor­bitoare dovadă. Opinia publică vede salvarea numai în venirea la cârmă a par­tidului liberal. Prin elemente di­namice şi pline de avânt tineresc a căror acţiune vom şti să o îm­pletim cu experienţa vechilor lup­tători, ne va fi uşor să ajungem la deplină biruinţă. In numele organelor statutare de conducere ale P. N. L. din jude­ţul nostru vă zic „Sunteţi bine ve­niţi şi frăţeşte primiţi în mijlocul nostru. (Ovaţiuni). Cred că nu, este nevoe să vă a­­mintesc că întreaga dv. acţiune plină de însufleţire şi de idealism în propovăduirea credinţei libe­rale, veţi desfăşura-o în­­ cadrul strict al organizaţiei de partid şi cu respectarea credincioasă şi voi­tă a disciplinei caracteristice par­tidului naţional-liberal. In­ acest spirit d-voastră veţi fi chiar cu începere de azi primii colaboratori ai şefilor noştri de sectoare. In lupta ce întreprindem azi pen­tru îndepărtarea unui guvern ne­fast, luptă ce vom desfăşura în cadrul unui plan detailat, dv. nu veţi uita că aveţi încă alte două mari îndatoriri de îndeplinit­­re­azi. Cuvântarea frumoasă şi adâncă a d-lui Pădureanu a stârnit vii aplauze, iar oratorul a fost sincer felicitat. D-l TATARU LIVIU a ţinut o admirabilă conferinţă din dome­niul istoriei politice : „Intrarea noastră n războia“, încheie arătând că tineretul tre­bue să fie azi la datorie pentru salvarea ţării. D-l PAVEL BUDIU, profesor ş­etărae asupra nevoiei ca tinere­tul să se adape­ la izvoarele tradi­ţiei româneşti. D-l PADUREANU OVIDIU în­văţător, într’o înaripată cuvân­tare, face procesul politicei actua­le, conchizând la datoria tineretu­lui de a activa cât mai hotărât pentru salvarea ţării. D-l prof. GHIZDVARU,­­ preşe­dintele organizaţiei de Blaj îşi a­­rată satisfacţia că tineretul este preocupat de restaurarea demnită­ţii naţionale. „Prin noi înşine“ — spune d-sa este principiul care se adevereşte azi, a fi singurul sal­vator de patrie, singurul mânui­­tor de neam. D-l dr. EMIL POLEA, vice­pre­şedintele organizaţiei, spune că azi criza morală este mai primej­dioasă decât criza economică. Cri­za morală nu poate fi stârpită de­cât prin credinţă. „Am văzut la dv. tineri — continuă d-sa — cre­dinţa mântuitoare, care singură duce la izbândă“. D-l prof. VASILE CANDREA­­Cluj îşi arată mulţumirea că ti­neretul de pe Târnave este înregi­mentat în partidul naţional-libe­­ral. D-sa aduce salutul tineretului de Turda. Manifestaţia de la Blaj Peste cincizeci tie tineri intelectuali de pe Târnave au pus bazele secţiei tineretului din organizaţie — A apărut □ CALITATE­A ILUSTRATĂ NUMĂRUL 343 Cu următorul bogat cuprins: In acest număr: „DISPĂRUT“ Roman de aventuri de Tex Harding şase pagini de fotografii luate cu prilejul festivităţilor din Sinaia şi constituind astfel un record de prom­ptitudine în publicistica ilustrată ro­mânească. In afară de aceasta Rea­litatea Ilustrată conţine: Din fruntea tribului de nomazi la tronul Irak­ului, extraordinara ca­rieră a Regelui Feycal__O studentă americană conduce bandele de piraţi chinezi—259 ani dela asediul Vienei. S’a găsit mormântul lui Attila ?— Influenţe curioase ale stării psihice asupra înfăţişării oamenilor. — Ne­dreptăţi sociale: despre Paria în In­dia—Săptămâna de 6 zile în Rusia sovietică. De vânzare pretutindeni 5. Preţul 19­­ Actualităţi in ilustraţiuni, Sport, Jocuri distractive, ele. Erau întrunirile organizaţiilor Partidului Naţional-Liberal D-l Gheorghe Cipăianu face a­­poi o expunere asupra situaţiei politice. Guvernul spune d-sa este virtualmente căzut, pentru că îm­potriva lui nu este numai opozi­ţia, care reprezintă 60% din încre­derea populaţiei, ci este însuşi partidul naţional-ţărănesc. Deşi guvernul Vaida nu mai are încrederea masselor, totuş el se cramponează la putere. El trebue alungat. Partidul na­ţional-liberal a început acţiunea de răsturnare. El nu va dezarma până nu va izgoni acest guvern. (Aplauze). D-sa slăvite asupra datorinţei de intensificare a propagandei la sate, pentru ca organizaţia să-şi desăvârşească puterea de acţiune. Termină printr’un vibrant apel către şefii de sectoare, pentru ca _________ _____ să facă ultimele eforturi în lupta o impresionantă profesiune de izgonire a acestui regim.­­ - t­recându-se la discuţii, se sta­bileşte că la 15 octombrie să fie o mare demonstraţie politică la Blaj. Se ia act cu mare însufleţire de înscrierea în organizaţie a d-lui prof. EUGEN BUCUR Şi preot VASILE POPA. D-l preşedinte le urează bun venit. D. preşedinte Cipăianu a expe­diat d-lui I. G. Duca şi Al. Lape­­datu următoarele telegrame: întruniţi la Blaj în şedinţa dele­gaţiei permanente şi în aceia de organizare a tineretului, sunt au­torizat să trimit şefului iubit al partidului expresiunea devotamen­tului nostru integral, asigurându-l că în lupta pe care cu atâta dâr­zenie o duce îl vom urma, fără şo­văire, până la capătul definitivei izbânzi“. Din prilejul adunării de organi­zare a tineretului de Târnava Mi­că, ţinută la Blaj, aducem deplină încredere iubitului preşedinte al tineretului liberal ardelean, asigu­rându-l de tot entusiasmul nostm în lupta de Ardealului. reabilitare politică D-l G. CIPATANU Cuvântarea d-lui dr. Ion Seracin In acţiunea politică a partidu-­t cât prin o teribilă disciplină şi lui naţional-liberal, noi tineretul revendicăm, cu toată autoritatea şi cu toată convingerea, dreptul de a fi în primele linii de bătaie. Suntem, prin calitatea noastră — elite de gândire — ,cât şi prin vârsta noastră — elemente dina­mice — chemaţi să propăvăduim crezul liberal pe tot cuprinsul ţă­rii. Căci ţara întreaigă trebue să ştie, mai ales azi, că orice rază de speranţă în mântuirea de mâine nu poate să vină decât de la noi,­­ partidul construcţiei naţionale şi organismul realizărilor româneşti (aplauze). De aceia, în munca noastră de infuziune liberală, noi reprezen­tăm torţele iluminate, răvăşitoare de drumuri şi călăuzitoare de oa­meni. Să le păstrăm cu tărie, să le înmulţim cu entuziasm, şi să le aprindem cu multă risipă. (Ova­ţiuni). Trăim la o mare răspântie isto­rică. Neajunsurile unei întărâtate crize economice se împletesc cu sinusurile unei acute crize politi­ce. La greutăţi insurmontabile, cu înclinaţiuni de adevărate catas­trofe, în faţa noastră defilează iremediabila neputinţă şi crasa imoralitate a oamenilor actualu­lui regim. . . Reacţiunea, unica reacţiune tre­bue să fim noi! Tineri şi bătrâni, într’o colectivă sforţare patriotică, trebue să o punem puhoiului nă­­ruitor de ţară, zăgazul conştiinţei naţionale. Tineri liberali de pe Târnava, în faţa noastră stau deschise datorii imense pentru România de mâine. In primul rând noi trebue să restaurăm în toată frumuseţea ei ideia de autoritate. Valul de anar­hie care stăpâneşte astăzi ţara nu poate fi reprimat din rădăcini, de Ardea­ue nou Ca ardeleni ne incumbă în deo­sebi marea misiune de a reda Ar­­i­dealului strălucirea sa politică. In prin o organică restaurare a auto­rităţii de stat. Democratismul nostru nu frizea­ză cu nimic ideia de autoritate, pentru că noi liberalii, mai ales ti­nerii, trebue să fim legiunile de­fensivei autorităţii. Mai mult, cum am spus-o şi în alte rânduri, o spunem şi aici, noi tinerii libe­­­rali preferăm libertăţile discipli­nate, în locul libertăţilor anarhi­­zate. (Ovaţiuni). Pe planul material, noi vom fi insurgenţii principiului de învio­rare naţională, „prin noi înşine“. Ţara să trăiască şi să se sprijine in­ primul loc pe forţele noastre. In ciuda tuturor umilinţelor inter­naţionale, resursa vie a noastră este însufleţirea forţelor produc­tive şi creatoare ale ţării. (A­­plauze). Pe planul moral, noi vom resta­­bili suveranitatea cinstei, bunului simţ­. Şi a moralei publice. Pe planul politic noi vrem un regim de adevărat şi sincer con­stituţionalism. Şi apoi, să construim fără pre­get şi fără zăbavă. Să aşezăm toate instituţiile noastre de stat pe temeliile de granit ale con­ştiinţei naţionale, animând cu risi­pă de jertfe morale energeticul vitalităţii româneşti. (Aplauze). Toate aceste condiţionate de o mare operă prealabilă: aplicarea sancţiunilor. Prin sancţiuni câşti­găm integral opinia publică, prin sancţiuni dăm un plus impresio­­sionant de încredere naţiei noa­stre. i Farmaciile de serviciu "—KiTITi­ 111 N­MIHI J. Mihălcescu, str. Romană 156 tel. 2.13.58; E. Paraschivescu, Şer­­ban Vodă 105, tel. 3.02.55; Farmacia A. Belcot (D-na Christide), calea Gri­viţei 176, tel. 3.01.85; Ernest Csaszar (fost Thoiss), calea Victoriei 124, tel. 2.00.85; Dr. L. Coniver (Naţionala), calea Victoriei 14, tel. 3.18.84; Ovidiu Nicolescu, calea Călăraşilor 126, tel. 3.21.34; N. J. Georgian( Dudeşti), str. Raion 1; Dr. Gr. Caracas, Şos. Co­­lentina 39; Elena Dr. Soreni Enescu, B-dul Pake 95, tel. 2.44.38; A. Lupo­­vici, str. Bărăţiei 48, tel. 3.44.58; Far­macia dr. Voloianu (S. Neagoş), str. 11 Iunie 23, tel. 3.31.91; L. Roseanu, str. Cungaşi 3. Dr. I. BLUM MEDIC de SPITAL şi-a reluat consultaţiunile pentru boli şi operaţiuni de căi urinare. Str. Batiştei 16 bis. Telet. 243/66 Orele : 8—9 a. m. şi 2—6 d. a. - —- ■ -

Next