Viitorul, octombrie 1933 (Anul 25, nr. 7708-7733)
1933-10-01 / nr. 7708
4 ^TRACŢIUNI CU RENUME M€HDfML VOR DEBUTA IN PROGRAMUL DE DESCHIDERE LA MIXIM ZIG-ZAG Bftk-DANING sâmbătă 3 o septembrie XXIO BUCUREȘTI VINERI 29 SEPTEMBRIE 1933 Ora 13 Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). 13.45 Radio jurnal. 14 Muzică uşoară. 18 Jazzul Cina. 19 Radio jurnal. 19.15 Iazul Cina. 20 I. Simionescu: Pasări călătoare. 20.20 G. Nichifor: Cronica ştiinţifică. 21 „Pescuitorii de perle” operă în 3 acte de Bizet. Trans. din studio. După actul I. I. Pilat: lectură. Intre actul II si III Radio jurnal. La sfârşit trans. de la restaurantul Carpati. STRAINATATEA Ora HEILSBERG 20 Ora naţiunei; 21 Met., ştiri; 2110 Concert; 22 Ştiri; 22.10 Concert; 23.10 Met., ştiri, sport. MÜHLACKER 20 Ora naţiunei; 21 Armurierul, operă comică ; 23 Met., ştiri, ultimile noutăţi; 23.20 Muzică distractivă şi de dans. PRAGA 20 Clopote; 23.10 Actualităţi; 20.25 Trans.; 21.10 Causcric; 22 Semnal orar; 22.30 Sonate pt. două viori; 23 Semnal orar; 23.15 Ultime inf. de presă. VIENA 20 Sonate; 20.45 Concert. CAPITOL. — Fra Diavolo cu Stan Laurel Oliver Hardy şi Dennis King. ROXI. — Fra Diavolo cu Stan Laurel, Oliver Hardy şi Dennis King. VOX. — Ocnaşul cu Pat O’Brien. TRIANON. — Sezon la Cairo cu Willy Fritsch, Renatte Mueller. Jurnal Fox şi o complectare. ED. PALACE. — Supremul păcat cu Garry Coper, Helen Hayes, etc. FEMINA. — O fată şi jumătate cu Lucie Englisch. COLOS. — Taifun, Jurnal Fox și Ţăndărică la teatru. REGAL. — Femeia în flăcări cu Brigitte Helm. CORSO. — Trenul fantomă cu Tony Bulandra, G. Stormn, Didi Solomon, etc. SELECT. — Simona cu Henry Gerat. FORUM. — Jan Kiepura în Un cântec pentru tine şi Szőke Szakáll Motociclist. OMNIA. — Paradisul diabolic şi Lucie Englisch în Ducesa Tra... lala... FRANKLIN. — Jose Mojica în ultima mea dragoste şi In umbra zgârie norilor. EPISCOPIEI. — Liane Haid în Nu vreau să ştiu cine eşti şi D-nul secretar petrece cu Bresart. RAHOVA- — Un cântec pentru tine cu Jan Kiepura, Jeny Jugo şi Ralph A. Roberts şi o compiectare sonoră. MARNA. — Buze de fecioară cu Dolly Haas, Jurnal Fox şi comedia 21.05 Ora, met., ştiri, com., programul următor; 21.15 Actualităţi; 21.30 Concert; 23.10 Ora, met., ştiri, com.; 23.25 Muzică. BUDAPESTA 20.15 Două piese radiofonice; 21 Bărbierul din Sevila, operă; 21.45 Noutăţi; 22 Muzică de jaz; 23.15 Muzică; 0.15 Concert VARŞOVIA 20.20 Diverse; 20.35 Programul radio; 22 Weekend; 21.10 Continuarea concertului; 23 Muzică de dans; 23.25 Inf. sportive; 23.40 Muzică de dans. Coniţa are doi conaşi cu Mişu Fotino. LIDO. — Noroc peste noapte şi medicul Coniţei cu Szőke Szakáll, Ernst Verebes. TOMIS. — Quartetul dragostei cu Mady Cristiana, Georg Alexander şi O noapte la Suzy cu Billie Dove. LIA (Griviţei 196). — Sora Angelica şi Marhaton (Olimpiada dragostei) cu Brigitte Helm. ROMA. — Domniţa robilor şi Babi la închisoare, seara artişti. LIRIC. — Amor şi disciplină cu Martha Eggerth. Tată fără voe. VOLTA BUZEŞTI. — Stan şi Bran în Serviciul patriei, jurnal şi comedie. MARCONI. — Trenul fantomă, cu Tony Bulandra, Storm, Renne Annie, Lissette Verea etc., şi compania de reviste I. Pizone. NORA. — Cântecul dragostei cu Renate Mueller etc. Jurnal şi compiectare. CINEMA MARAŞEŞTI.— Ana Cristie cu Greta Garbo şi Stan şi Bran. REGELE FERDINAND. — Fiul Indiei cu Ramon Novaro şi Stan şi Bran, escroci. MODEL. — Jurământ de răzbunare cu Buck Jones. Mutul de la manutanţă cu Szőke Szakai şi artişti. DOROBANŢI. — El sau Eu cu Hary Piei. MAGIC-TEI. — 2 filme: Cavalerii păcatului, şi Omul care şi-a vândut sufletul. TEATRU.MUZICA S.TERE&ARTE Arta cântului Sunt rari acei cari au putut auzi fie Chaliapin cântând. Acest mare artist se deplasează cu greu, cere preţuri fabuloase Şi mai presus de toate este extrem de capricios. Se poate, insă, studia arta vocală a acestui mare cântăreţ, ascultând discurile sale. Îşi poate oricine da seama de ştiinţa cântului său, şi ce economic de mijloace excepţionale dispune. Astăzi, când Chaliapin are 60 de ani, nu cunoaşte, încă rival, în arta de a cânta. Mai cu deosebire, expresiiunea, emoţionantă la culme, distinge discursul său muzical, care reproduce, cu cele mai subtile nuanţe, debitul cuvintelor, în acelaşi timp pe muzică şi în înţelesul lor profund, de acela al tuturor celorlalţi cântăreţi, cari nu sunt decât cântăreţi. Mai cu seamă în operele ruseşti, în „Boris Godunow“, se afirmă această a măestrie. Numai puţin impresionantă este interpretarea liedurilor, ca „Cei doi Grenadiri„Moartea Fecioarei“, sau simple cântece populare ruruseşti sau englezeşti, ca „Bătrânul Caporal“, „Cântecul prizonierului siberian" sau al „Luntraşilor de pe Volga”. TEATREL- I'lifyilAT'' 'TE38’SfflfTw'' TEATRUL NAŢIONAL.— Samson. TEATRUL REGINA MARIA. — Sărutul în faţa oglinzii. TEATRUL MARIA VENTURA. — Cum vă place. TEATRUL NOU. — Gheto râde de Ion Pribeagu. MAXIM ZIG-ZAG. — Musichall, Bar-Dancing. Program de atracţiuni mondiale. Teatrul Naţional Astăseara, teatrul Naţional reprezintă din nou „Samson”, puternica dramă a lui H. Bernstein. Pentru prima oară, rolul lui Jacques Brachart, va fi jucat de d. G. Ciprian. In celelalte roluri d-nele: Aura Buzescu, Tantzi Bogdan, Nataşa Alexandra, d-nii: N. Bălţăţeanu, I. Finteşteanu, etc. In matineul de Duminică 1 Octombrie, teatrul Naţional reia, în aceiaş montare fastuoasă, capodopera lui Ferdinand Bruckner, „Elisabeta, regina Angliei”. Rolul titular va fi jucat de d-na Maria Filotti. » „Cocoşul Negru”, piesa d-lui Victor Eftimiu, se reprezintă la teatrul Naţional, în matineul de Sâmbătă 30 Septembrie. « In seara de Luni, 2 Octombrie, are Cu toate că pronunţarea limbei franceze şi italiene este foarte puţin corectă, o emoţie latentă se desprinde cu o surprinzătoare autoritate din „Moartea lui Bon Quichotte“ de Massenet, şi în splendida şi sumbra melodie „In questa tomba obscura” de Beethoven. Domeniul teatrului este elementul său preferat, chiar în discuri, şi domeniul său de predilecţie este rolul demonic unde fac minuni profunzimea organului său şi apariţiile unei furioase deslănţuiri, „Mephisto” de Boita, ca şi acel al lui Gounod îi oferă un preţios material. Dar cel mai reuşit dintre toate este faimoasa „Arie a catalogului” pe care Separello o cântă în „Don Juan” de Mozart, pentru a celebra cele o mie şi trei pozne amoroase ale stăpânului său. ’ Câtă maliţiozitate, cât spirit in acest unic disc care conţine în acelaşi timp şi una din cele mai pure bijuterii ale artei mozartiene şi una din cele mai inteligente interpretări din care se pot concepe. F. I. P. loc la teatrul Naţional, premiera piesei „Râpa” de d-nii: Dumitru Teodorescu, G. Dem. şi M. Kiss-Karsky, după romanul „Obrov” al lui Iv. Goncearov. Piesa se va juca în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţia d-nelor Aura Buzescu, Ana Luca, Puia Ionescu, Nataşa Alexandra, Maria Voluntara, Fifi Mihailovici, Maria Burbea şi a d-lor: Ion Manolescu, N. Bălţăţeanu, A. Athanasescu, Al. Ghiberlion, N. Atanasiu, D. Grigoriu, C. Irod şi I. Pella. Teatrul Ventura , „Cum vă place” minunata comedie a lui Shakespeare cu muzica de Mozart, în regia marelui Victor Barnovsky, constitue fără Îndoială spectacolul care dă o strălucire rară nouei stagiuni teatrale bucureştene. Meritul acestui grandios succes revine în egală măsură excelentului ansamblu al teatrului Ventura, de nerecunoscut în regia lui Victor Barnowsky ca şi talentatului pictor Feodoroff ale cărui superbe decoruri încadrează minunat înscenarea marelui regisor. O contribuţie importantă aduce orchestra de 24 de persoane condusă de d. Rogalsky sub supravegherea muzicală a d-lui Ionel Perlea. In matineul cu preţuri reduse de Sâmbătă se va reprezenta pentru a 94-a şi ultima oară, comedia „Riri“, marele succes al stagiunei trecute cu d-ra Leny Caler, Silvia Fulda şi d-nii G. Vraca și G. Timică. * Teatrul Regina Maria La teatrul Regina Maria se joacă în fiecare seară formidabilul succes „Sărutul în faţa oglinzii” despre care întreaga critică a scris atât de elogios, subliniindu-se că e cel mai bun spectacol de văzut azi în Capitală. „Sărutul în faţa oglinzii” este interpretat de 35 de actori, în frunte cu Tony Bulandra, V. Maximilian, G. Storin, Ionel Ţăranu, Marcel Enescu, Al. Finti, J. Constantinescu, Dr. Etterle, J. Cazaban şi Maria Mohor, Nelly Sterian, Maria Sandu, Nora Piacentini, Elvira Petreanu şi Cella Marion. Intrebuinţându-se noua scenă turnantă, se va face pauză doar după tablourile III şi VI. ■* Mâine Sâmbătă, la teatrul Regina Maria se joacă în matineu cu preţuri populare „Apaşul X” cu Tony Bulandra, Ionel Ţăranu, Marcel Enescu, Dr. Etterle, etc. şi Maria Mohor, Maria Sandu şi Cella Marion, în capul distribuţiei, iar în matineul de Duminică cu preţuri reduse, se va juca „Mărgeluş.” Expoziţia Duminică 1 Octombrie, Oreid 11, a. m., va avea loc in sala de expoziţii a ziarului „Universul“ vernisajul primei expoziţii de pictură a d-rei Martha Brondello. „CASA CORPULUI DIDACTIC“ Ajutoare pentru cărţi Direcţiunea generală a Casei Corpului Didactic anunţă că, conform încheierii Consiliului de Administraţie al Casei, ajutoarele pentru întreţinerea copiiilor în şcoli pe anul şcolar 1933/34, se acordă membrilor Casei în condiţiunile următoare : 1. Se vor da ajutoare numai pentru elevii de curs secundar; 2. Se vor da ajutoare numai în cazul când solicitatorul are doi sau mai mulţi copii în învăţământul secundar. ÎS p isi amănunte asupra nenorozirii .......................mu— na msanami dela Vâlcoiu CHIŞINĂU. Cu privire la ne-norocirea de la Vâlcov, autorităţile locale au primit următoarele amănunte: Zilele trecute au sosit la Vâlcov ziariştii Ion Candioglu, de la ziarul „Dreptul la muncă” şi Alexandru Baicu, de la „Detectivul” din Bucureşti. Eri, cei doi ziarişti, însoţiţi de poliţiştii comisar Ştefan Moldovanu şi agent Niculae Pantazescu, au plecat într’o escursie pe mare, cu barca lăptarului barcagiu Ivan Mizurnov. Spre seară, escursioniştii au fost surprinşi de furtună şi barca ajunsă jucăria valurilor, s’a răsturnat. Cum nici unul din cei patru escursionişti nu ştia să înnoate, s’au înecat toţi. Singur barcagiul s’a putut menţine la suprafață, luptând cu valurile spre a ajunge la mal. Alţi barcagii au sărit in ajutorul naufragiaţilor, ale căror ţipete se auzeau de departe, dar n’au mai putut salva decât pe Ivan Mizurnov. Barcagiul salvat a fost adus la Vâlcov și e cercetat, întrucât nu e exclus ca la mijloc să fie un atentat criminal. Cadavrele celor înecați nu au fost încă pescuite. CRONICA JUDICIARA Procesul „Skoda E vorba de apelul făcut de s. a. Skoda contra procesului verbal de contravenţie la legea contribuţiunilor directe ce i s’a dresat de inspectorul financiar Tănăsescu prin care a fost supusă la o amendă de lei 66 milioane circa, imputându-i-se că a făcut comerţ, în ţară prin sucursala sa, anume creată în acest scop, fără a plăti totuşi, fiscului, cuvenitele impozite derivând din cifra de afaceri. Procesul s’a judecat la trib. Ilfov s. III. Precum ac ştie în şedinţele anterioare apelanta a cerut — ei i s’a admis — administrarea unei probe cu martori spre a dovedi că n’a avut nici odată în tară depozit de desfacere sau sucursală, precum și efectuarea unei expertize contabile cu acelaș scop. „ n’a putut fi administrată insă intre timp. D® aceia judecata s’a amânat la lo Octombrie a. c. ii VIITORUL* BLAJ. La Blaj a avut loc o impresionantă, demonstraţie politică naţional-liberală : şi-au primi botezul de liberali peste cincizeci de tineri intelectuali din judeţul Târnava Albă. Adunarea a avut loc în sala hotelului „Univers“ sub prezidenţia d-lui Geoghe Cipăianu, fost ministru, preşedintele organizaţiei. Au participat toţi membrii delegaţiei permanente a partidului din judeţ cum şi şefii de sectoare. Din Cluj au fost prezenţi d. Vasile Candrea, care a însoţit Duminică pe d. Cipăianu în judeţul Turda şi d. dr. Ion Seracin, reprezentând comitetul de îndrumare şi coordonare a tineretului liberal ardelean, cum şi în calitatea de delegat provizoriu al organizaţiei acestui comitet, locul Ardealului de azi, care a debutat în politica României prin R. Boilă S. Bocu şi A. Dobrescu, noi trebue să arătam adevăratul Ardeal. Ardealul moral, Ardealul creator. In locul zigzagurilor doctrinare, în locul atitudinilor de frondă şi de farsă, noi să oferim sinceritatea şi lupta deschisă. Să reabilităm Ardealul, să reabilităm românismul ardelean ! Nu aş putea încheia această spovedanie, fără jurământul solemn , tineretul îşi urmează şefii. (Aplauze). Ne urmăm şefii de organizaţii, în speţă pe d. Gheorghe Cipăianu — căruia modesta mea carieră politică îi datorează atât de mult — şi ne urmăm şeful suprem, pe d-l lor G. Duca. (Ovatiuni). Strâns uniţi în jurul lui să-l ascultăm, să-l ajutăm. (Ovaţiuni). Şedinta delegaţiei permanente In continuare, are rod şedinţa delegaţiei permanente. D-l preşedinte Cipăianu propune ca doi tineri să fie cooptaţi în delegaţia permanentă. Sunt cooptaţi d-nii Pădureanu, avocat şi Simon, avocat. Totodată d-l Pădureanu ia delegaţia de a reprezenta tineretul din Târnava Mică în comitetul de coordonare şi îndrumare a tineretului liberal ardelean. Toţi tinerii înscrişi vor face parte din comitetul judeţean. Expunerea d-lui cipăianu Propaganda I laJS&TE — In Judeţul Brăila — In comuna Nicoleşti-Jianu, a avut loc o întrunire a partidului naţionalliberal cu delegaţi din comunele Zăvoaia şi Dudescu, în sala Andrei Rădulescu. Au luat parte din Brăila d-nii: Dr. Demetrescu-Brăila, fost ministru, Şerban Răducan, fost prefect şi deputat, Ion Paraschivescu fost primar al municipiului Brăila, Ion Alexe fost prefect, Stanciu Roman avocat, consilier judeţean, Jan Mihăilescu fost magistrat, Eugen Stănescu fost ajutor de primar, Petrache Georgescu fost revizor şcolar, Victor Goga avocat, şeful sectorului Făurei, Ionel Jipa avocat, şeful sectorului Niculeşti-Jianu. Asistă peste 300 săteni. D-l Şerban Răducan, mulţumeşte sătenilor pentru încrederea ce au arătat partidului liberal la alegerile din 1932, făcând ca în acest sector partidul liberal să întreacă lista guvernului naţional ţărănesc. Atacă politica financiară a guvernului naţional ţărănesc şi, spune că partidului naţional liberal, îi incumbă să echilibreze bugetul statului, făcând toate economiile posibile. D-l Dr. Demetrescu-Brăila, arată risipa făcută de naţionali ţărănişti, şi, spune sătenilor să păstreze încrederea în partidul naţional liberal, singura nădejde a ţărei. Cu frânturi de partid nu se poate guverna o ţară. De aci în trei automobile, delegaţii partidului, au vizitat comunele : Ciocile, Florica, Colţea, Regele Mihaiu, şi Chioibăşeşti, luând contact cu conducătorii organizaţiilor liberale. După amiază au avut loc 2 întruniri foarte populate cu locuitori din comunele Tătara şi Roşiori. Au vorbit la aceste întruniri d-nii: Ion Paraschivescu, Ion Alexe, Ionel Jipa, Jac Mihăilescu, Eugen Stănescu, şi Victor Goga. Pretutindeni sătenii au declarat că nu mai pot suporta acest regim. ? La Tighina La sediul Clubului Naţ.-Liberal dir. Tighina, a avut loc adunarea comitetului de conducere. La această consfătuire s’au discutat următoarele chestiuni: In urma propunere! făcută de d. Nutov, in unanimitate, s’a admis ca d. Rasaev să fie cooptat in delegaţia permanentă. S’a hotărât ca şedinţele ordinare să se tină in fiecare săptămână, in ziua de Duminică. S’a admis înscrierea unui număr de 35 membri noi. Tot In această zi la ora 5 a avut loc şedinţa delegaţiei permanente pentru a fixa ziua ţinerei congresului. Congresul pentru judeţul Tighina a fost fixat pentru ziua de 22 octombrie a. c. La acest congres se va realege şi noil comitet, intrucât vechiului comitet i sa expirat mandatul, împlinind 4 ani de conducere. S’a mai hotărât ca la congresul g-ral al partidului, ce se va ţine la Bucureşti, organizaţia de Tighina, va fi reprezen-, tată prin 300 de delegaţi. ------------------------------------- CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicafiurdi Vânzări mobiliare in baza adresei cu No. 354361933 a Jud. Ocol. 3 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 6 Octombrie 1933 delaora 12 din zi înainte se ’» vinde la licitaţie publică in Buc. Calea Moşilor No. 354 averea mobilă urmărită a debit, Maria Dumitrescu care se compune din una maşină de cusut marca Singer şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Bourne et comp. Pub. No. 72532 Dos. No. 177291931 — ■«..«»---In baza adresei No. 372371933, a Jud. Ocol 6 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 5 Octombrie 1933 dela ora 2 din zi Înainte se va vinde la licitaţie publică în Buc. Strada Mitropolitul Grigore No. 23 averea mobilă urmărită a debit. Agripina Romanescu care se compune din una pianină marca Augst Dassel și altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Herman Rechter. Pub. No. 72780 Dos. No. 114321933 ww»wwa«w9t»wm«e HI. G. Săndulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAS 32 Tel. 319/22 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-l Ion I. Pisică, născut la 20 August 1909 în corn. Radomireşti (Olt), domiciliat în Bucureşti, str. Biserica Amzei Nr. 12 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patrnimic de Pisică în acela de Radomirescu, spre a se numi Ion Radomirescu. D-l Bernard M. Blumenfeld născut la 22 August 1897 în București, domiciliat în București, str. Libertatii No. L a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blumenfeld în acela ,de Florescu, spre a se numi Bernard M. Florescu. D-l Heinrich M. Blumenfeld născut la 25 ianuarie 1899 în București, domiciliat în București str. Zborului No. 7 bis, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blumenfeld în acela de Florescu, spre a se numi Heinrich M. Florescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. _ Cuvântarea d-lui G. Cinăianu, preşedintele organzaţiei liberale din judeţul Târnava Mică Am convocat azi la Blaj pe toţi şefii şi subŞefii de sectoare din judeţul nostru, adică pe conducătorii oştirei liberale, cu îndoit scop. In prim rând să sărbătorim printr’o şedinţă festivă inserierea în partid a celor 50 tineri intelectuali, intraţi în rândurile noastre în ultimele două luni şi apoi în stabilirea ordinei morale în masele populare şi acţiunea continuă pentru unificarea sufletească a tuturor românilor. (Ovaţii prelungite). Restabilirea ordinei morale la sate unde cei patru ani de guvernare naţional-ţărănistă au făcut o adevărată devastare, este o datorie imperioasă pentru a putea abate popudaţiunea de la anarhie. Noi socotim că devastarea făcuta în ordinea morală este tot aşa de gravă ca şi ruina materială pe care guvernele naţionaltărăniste, au adus-o asupra cetăţenilor şi asupra ţării. Unificarea sufletească condiţiune esenţială, pentru consolidarea neamului întregit, a fost şi ea zdruncinată prin acţiunea demagogică regionalistă a naţional ţărăniştilor cari au semănat vrajba şi ura între fraţi. Este cea dintâi datorie a dv., a tineretului intelectual liberal din Ardeal, ca să distrugeţi acestflagel al regionalismului şi să fiţi cei mai credincioşi propagandişti ai ideiei de complectă unificare, sufletească. (Aplauze). încheind, repet cuvintele iubi- tului nostru preşedinte suprem d. D. G. Duca, rostite, la marea adunare a tineretului liberal ţinută la Cluj anul acesta : „Fiţi în toate colţurile Transilvaniei apostolii unificăm sufleteşti pentru ca să ajungem o ţară şi un suflet. (Ovaţiuni furtunase). D-l PADUREANU, avocat a rostit cadrul planului conducerei centrale, să stabilim detaliile locale în lupta, finală ce întreprindemmutra isgonirea dela cârma ţării a ■ de credinţă. Examinând atent jos nefastului regim naţional-ţărănesc !turile nouţi generaţii, despicând care a devenit o adevărată pri-jen gri de preocupările ei, d-sa face mejdie naţională. (Aplauze), un tablou al datoriilor ce incumbă Adresându-se tineretului hite- tineretului electual care era de faţă, d-l preşedinte G. Cipăianu spune că este fericit să constate intrarea în partidul liberal, a unui număr atât de mare de tineri intelectuali şi dintre cei mai distinşi, tocmai în judeţul şi oraşul cari în trecut a fost o cetate a naţional-ţăraniştilor. Astăzi cetăţenii judeţului nostru s-au întors faţă de la ei, văzăndu-se amăgiţi şi înşelaţi în credinţa şi aşteptările lor. Alegerile generale din 1932 sunt cea mai vorbitoare dovadă. Opinia publică vede salvarea numai în venirea la cârmă a partidului liberal. Prin elemente dinamice şi pline de avânt tineresc a căror acţiune vom şti să o împletim cu experienţa vechilor luptători, ne va fi uşor să ajungem la deplină biruinţă. In numele organelor statutare de conducere ale P. N. L. din judeţul nostru vă zic „Sunteţi bine veniţi şi frăţeşte primiţi în mijlocul nostru. (Ovaţiuni). Cred că nu, este nevoe să vă amintesc că întreaga dv. acţiune plină de însufleţire şi de idealism în propovăduirea credinţei liberale, veţi desfăşura-o în cadrul strict al organizaţiei de partid şi cu respectarea credincioasă şi voită a disciplinei caracteristice partidului naţional-liberal. In acest spirit d-voastră veţi fi chiar cu începere de azi primii colaboratori ai şefilor noştri de sectoare. In lupta ce întreprindem azi pentru îndepărtarea unui guvern nefast, luptă ce vom desfăşura în cadrul unui plan detailat, dv. nu veţi uita că aveţi încă alte două mari îndatoriri de îndeplinitreazi. Cuvântarea frumoasă şi adâncă a d-lui Pădureanu a stârnit vii aplauze, iar oratorul a fost sincer felicitat. D-l TATARU LIVIU a ţinut o admirabilă conferinţă din domeniul istoriei politice : „Intrarea noastră n războia“, încheie arătând că tineretul trebue să fie azi la datorie pentru salvarea ţării. D-l PAVEL BUDIU, profesor şetărae asupra nevoiei ca tineretul să se adape la izvoarele tradiţiei româneşti. D-l PADUREANU OVIDIU învăţător, într’o înaripată cuvântare, face procesul politicei actuale, conchizând la datoria tineretului de a activa cât mai hotărât pentru salvarea ţării. D-l prof. GHIZDVARU, preşedintele organizaţiei de Blaj îşi arată satisfacţia că tineretul este preocupat de restaurarea demnităţii naţionale. „Prin noi înşine“ — spune d-sa este principiul care se adevereşte azi, a fi singurul salvator de patrie, singurul mânuitor de neam. D-l dr. EMIL POLEA, vicepreşedintele organizaţiei, spune că azi criza morală este mai primejdioasă decât criza economică. Criza morală nu poate fi stârpită decât prin credinţă. „Am văzut la dv. tineri — continuă d-sa — credinţa mântuitoare, care singură duce la izbândă“. D-l prof. VASILE CANDREACluj îşi arată mulţumirea că tineretul de pe Târnave este înregimentat în partidul naţional-liberal. D-sa aduce salutul tineretului de Turda. Manifestaţia de la Blaj Peste cincizeci tie tineri intelectuali de pe Târnave au pus bazele secţiei tineretului din organizaţie — A apărut □ CALITATEA ILUSTRATĂ NUMĂRUL 343 Cu următorul bogat cuprins: In acest număr: „DISPĂRUT“ Roman de aventuri de Tex Harding şase pagini de fotografii luate cu prilejul festivităţilor din Sinaia şi constituind astfel un record de promptitudine în publicistica ilustrată românească. In afară de aceasta Realitatea Ilustrată conţine: Din fruntea tribului de nomazi la tronul Irakului, extraordinara carieră a Regelui Feycal__O studentă americană conduce bandele de piraţi chinezi—259 ani dela asediul Vienei. S’a găsit mormântul lui Attila ?— Influenţe curioase ale stării psihice asupra înfăţişării oamenilor. — Nedreptăţi sociale: despre Paria în India—Săptămâna de 6 zile în Rusia sovietică. De vânzare pretutindeni 5. Preţul 19 Actualităţi in ilustraţiuni, Sport, Jocuri distractive, ele. Erau întrunirile organizaţiilor Partidului Naţional-Liberal D-l Gheorghe Cipăianu face apoi o expunere asupra situaţiei politice. Guvernul spune d-sa este virtualmente căzut, pentru că împotriva lui nu este numai opoziţia, care reprezintă 60% din încrederea populaţiei, ci este însuşi partidul naţional-ţărănesc. Deşi guvernul Vaida nu mai are încrederea masselor, totuş el se cramponează la putere. El trebue alungat. Partidul naţional-liberal a început acţiunea de răsturnare. El nu va dezarma până nu va izgoni acest guvern. (Aplauze). D-sa slăvite asupra datorinţei de intensificare a propagandei la sate, pentru ca organizaţia să-şi desăvârşească puterea de acţiune. Termină printr’un vibrant apel către şefii de sectoare, pentru ca _________ _____ să facă ultimele eforturi în lupta o impresionantă profesiune de izgonire a acestui regim. - trecându-se la discuţii, se stabileşte că la 15 octombrie să fie o mare demonstraţie politică la Blaj. Se ia act cu mare însufleţire de înscrierea în organizaţie a d-lui prof. EUGEN BUCUR Şi preot VASILE POPA. D-l preşedinte le urează bun venit. D. preşedinte Cipăianu a expediat d-lui I. G. Duca şi Al. Lapedatu următoarele telegrame: întruniţi la Blaj în şedinţa delegaţiei permanente şi în aceia de organizare a tineretului, sunt autorizat să trimit şefului iubit al partidului expresiunea devotamentului nostru integral, asigurându-l că în lupta pe care cu atâta dârzenie o duce îl vom urma, fără şovăire, până la capătul definitivei izbânzi“. Din prilejul adunării de organizare a tineretului de Târnava Mică, ţinută la Blaj, aducem deplină încredere iubitului preşedinte al tineretului liberal ardelean, asigurându-l de tot entusiasmul nostm în lupta de Ardealului. reabilitare politică D-l G. CIPATANU Cuvântarea d-lui dr. Ion Seracin In acţiunea politică a partidu-t cât prin o teribilă disciplină şi lui naţional-liberal, noi tineretul revendicăm, cu toată autoritatea şi cu toată convingerea, dreptul de a fi în primele linii de bătaie. Suntem, prin calitatea noastră — elite de gândire — ,cât şi prin vârsta noastră — elemente dinamice — chemaţi să propăvăduim crezul liberal pe tot cuprinsul ţării. Căci ţara întreaigă trebue să ştie, mai ales azi, că orice rază de speranţă în mântuirea de mâine nu poate să vină decât de la noi, partidul construcţiei naţionale şi organismul realizărilor româneşti (aplauze). De aceia, în munca noastră de infuziune liberală, noi reprezentăm torţele iluminate, răvăşitoare de drumuri şi călăuzitoare de oameni. Să le păstrăm cu tărie, să le înmulţim cu entuziasm, şi să le aprindem cu multă risipă. (Ovaţiuni). Trăim la o mare răspântie istorică. Neajunsurile unei întărâtate crize economice se împletesc cu sinusurile unei acute crize politice. La greutăţi insurmontabile, cu înclinaţiuni de adevărate catastrofe, în faţa noastră defilează iremediabila neputinţă şi crasa imoralitate a oamenilor actualului regim. . . Reacţiunea, unica reacţiune trebue să fim noi! Tineri şi bătrâni, într’o colectivă sforţare patriotică, trebue să o punem puhoiului năruitor de ţară, zăgazul conştiinţei naţionale. Tineri liberali de pe Târnava, în faţa noastră stau deschise datorii imense pentru România de mâine. In primul rând noi trebue să restaurăm în toată frumuseţea ei ideia de autoritate. Valul de anarhie care stăpâneşte astăzi ţara nu poate fi reprimat din rădăcini, de Ardeaue nou Ca ardeleni ne incumbă în deosebi marea misiune de a reda Aridealului strălucirea sa politică. In prin o organică restaurare a autorităţii de stat. Democratismul nostru nu frizează cu nimic ideia de autoritate, pentru că noi liberalii, mai ales tinerii, trebue să fim legiunile defensivei autorităţii. Mai mult, cum am spus-o şi în alte rânduri, o spunem şi aici, noi tinerii liberali preferăm libertăţile disciplinate, în locul libertăţilor anarhizate. (Ovaţiuni). Pe planul material, noi vom fi insurgenţii principiului de înviorare naţională, „prin noi înşine“. Ţara să trăiască şi să se sprijine in primul loc pe forţele noastre. In ciuda tuturor umilinţelor internaţionale, resursa vie a noastră este însufleţirea forţelor productive şi creatoare ale ţării. (Aplauze). Pe planul moral, noi vom restabili suveranitatea cinstei, bunului simţ. Şi a moralei publice. Pe planul politic noi vrem un regim de adevărat şi sincer constituţionalism. Şi apoi, să construim fără preget şi fără zăbavă. Să aşezăm toate instituţiile noastre de stat pe temeliile de granit ale conştiinţei naţionale, animând cu risipă de jertfe morale energeticul vitalităţii româneşti. (Aplauze). Toate aceste condiţionate de o mare operă prealabilă: aplicarea sancţiunilor. Prin sancţiuni câştigăm integral opinia publică, prin sancţiuni dăm un plus impresiosionant de încredere naţiei noastre. i Farmaciile de serviciu "—KiTITi 111 NMIHI J. Mihălcescu, str. Romană 156 tel. 2.13.58; E. Paraschivescu, Şerban Vodă 105, tel. 3.02.55; Farmacia A. Belcot (D-na Christide), calea Griviţei 176, tel. 3.01.85; Ernest Csaszar (fost Thoiss), calea Victoriei 124, tel. 2.00.85; Dr. L. Coniver (Naţionala), calea Victoriei 14, tel. 3.18.84; Ovidiu Nicolescu, calea Călăraşilor 126, tel. 3.21.34; N. J. Georgian( Dudeşti), str. Raion 1; Dr. Gr. Caracas, Şos. Colentina 39; Elena Dr. Soreni Enescu, B-dul Pake 95, tel. 2.44.38; A. Lupovici, str. Bărăţiei 48, tel. 3.44.58; Farmacia dr. Voloianu (S. Neagoş), str. 11 Iunie 23, tel. 3.31.91; L. Roseanu, str. Cungaşi 3. Dr. I. BLUM MEDIC de SPITAL şi-a reluat consultaţiunile pentru boli şi operaţiuni de căi urinare. Str. Batiştei 16 bis. Telet. 243/66 Orele : 8—9 a. m. şi 2—6 d. a. - —- ■ -