Viitorul, ianuarie 1934 (Anul 26, nr. 7793-7808)
1934-01-14 / nr. 7795
Rm?î »1 eouâ zeci $l $«selea No. 77S5 BUCUREŞTI REDACŢIA H administraţia STRADA EDGAR QUINET No. 2 NI STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Dirdţia 3.80.38; RedacţiaI Administraţia 3.80.30 ANUNCRIRI COMERCIALE Su prtjacte direct la Admînistraţîa ziarului, Strada P. Poincare 17 al la toate Agenţiile de PubliAal* Manuscrise!» nepublicat« se distrug p. Duminică 14 Ianuarie 1934 A B a N TARA On an ...sa... 600 lei | Trei luni ....e. 150 lei Şase luni.......300 * | Un exemplar 2 * institution! publice fl particulare 1000 lai anual IN STREINATATE On an..........1400 Iei | Trei luni ......400 left Șase luni ... 700 „ | Un exemplar... 6 „ Taaa poștali plătiti in numerar conform aprobări! Dir. Glea F. T. T. No. 137.282/926 N T I PRIMELE ÎNFĂPTUIRI ale Guvernului National-Liberal Declaraţiile d-lui G. TATARESCU, nrE88fbinete cinstitului ie mgitttri D-SG. TATAHESCU Praşadintale Consiliului de miniştri iru menţinerea ordinei, pentru înfrânarea aţâţărilor primejdioase şi anarhice, dar şi o politică de moderaţiurse şi de conciliere pentru pacificarea spiritelor rătăcite, fiind . . . ___... -convinşi că numai astfeli. *1 ,■* ,P_0 res se pot crea condiţiuni prielnice şi atmosfera dre- Pec4ul ?'«anţelor. Ea va f»juta în îndeplinirea grelei sarcini ce am primit. Şi totdeodată suntem hotărâţi ca în raporturile noastre cu celelalte partide politice să aducem D-l Gh. Tatarescu, preşedintele, Consiliului de miniştri, a făcut ori reprezentanţilor presei, următoarele importante declaraţii : M. S. Regele a binevoit să-mi încredinţeze sarcina de a forma guvernul chemat să continue opera începută de către I. G. Duca. îmi dau seama de toată greutatea acestei misiuni, pe care am primit-o sub imboldul unui îndoitouitoare pentru acţiunea simţământ constructivă, pe care ţara Un simţământ de pietate fată !O reclamă şi o aşteaptă de memoria şefului căzut jertfa jjjg la conducătorii ei, datoriei şi un simţământ de încredere în puterea de muncă şi de creaţiune a partidului naţionalliberal. Călăuziţi de această preocupare, înţelegem să facem apel la toate cond ALEGEREA D-LUI CONSTAN- ştiinţele pentru a ne aTIN I. C. BEATIANU CA PREŞEDINTE AL PARTIDULUI ARE NU NUMAI O SEMNIFICATIE POLITICA VREDNICA DE TRECUTUL GLORIOS AL ACESTUI PARTID. DAR EA CONSTITUE O CHEZĂȘIE MAI NAL-LIBERAL VA stt STAZI CA SI IN TRECUT SA-SI ÎNDEPLINEASCĂ CHEMAREA SI SA CORESPUNDA ASTEPTĂRILOR TARII. continuitarea guvernării Guvernul pe care am onoarea să-l prezidez este continuarea guvernului Duca, cu programul elaborat de el, cu obiectivele fixate de el, si cu năzuinţele si idealurile care au pus MULT . CA PARTIDUL NAŢIO nata de armonie şi de soiAL VASTT St A- Tidaritate şi de simţământul răspunderii impusă ca o îndatorire de înalt patriotism tuturor bunilor români, de refacere şi de creaţiune începută de marele conducător dispărut în condiţiuni atât de tragice. La acest program se adaugă în plus o încordare de forţă şi un ritm mai accentuat în desfăşurarea muncii noastre, ambele impuse de evenimentele la cari am asistat şi de sguduirile prin care amfuncţionarea partidelor de ordi-1 7"UIRE Sl SIMTEM HO* trecut. . « — ■*-—~ «*.■*-■ ■ PROGRAMUL POLITICEI NOASTRE INTERNE SI AL POLITICEI EXTERNE ESTE PROGRAMUL I. G. m CA. mm sosisM si destinderea Dinsă înțelegem să desăvârșim executarea acestuî program, înttr’o atmosferă de pa-cificare socială șî de destindere politică, în care vedem una din necesităţile esenţiale impuse de condiţiimile aspre în care ne găsim şi de interesele superioare ale Statului, înţelegem să facem o neolitică neşovăîtoare pen Prorogarea Corpurilor Legiuitoare Amânarea descinderii corpurilor Legiuitoare a fost o necesitate impusă de simitiantul prin care am trecut în ultimul timp. Sforţările Guvernului Mese concentrate exclusiv asupra măsurilor menite să normalizeze viaţa ţării şi să restabilească atmosfera de linişte şi de încredere turburată de intimele evenimente. Această amânare insă va fi compentă printr'o intensificare a activităţii legislative care se va desfăşura In cele mal prielnice şi mal rodnice condiţiuni. Primele legi ŞI AL PROGRAMULUI FINANCIAR GENERAL AL GUVERNULUI. VOM PREZENTA PARLAMENTULUI PROECTELE DE LEGI PRIVITOARE LA O SERIE DE DEGREVĂRI FISCALE ŞI IN ACELAŞ TIMP PROECTUL DE LEGE PENTRU CONVERSIUNEA DATORIILOR MENIT SA SOLUŢIONEZE DEFINITIV UNA DIN PROBLEMELE FUNDAMENTALE DE CARE COMERŢ ŞI A CAMERELOR DE MUNCA, PRECUM ŞI PROECTELE IN LEGĂTURĂ CU SIMPLIFICAREA ŞI NORMALIZAREA ADMINISTRAŢIEI GENERALE ŞI LOCALE. PROECTUL DE LEGE PENTRU APARAREA STATULUI VA FI DE ASEMENEA DEPUS IN PRIMEI DE ZILE DUPĂ DESCHIDEREA PARLAMENTULUI. Politica externă Politica externăRg, condusă cu acea energie ca şi în trecut pe liniile ei bine cunoscute. Continuarea ei cu fermitate este asigurată prin prezenţa d-lui N. Titulescu în fruntea departamentului Afacerilor străîne. Numele marelui nos TARAŢI A DEPUNE TOT DEVOTAMENTUL NOSTRU, TOATA PUTEREA NOASTRA DE MUNCA ŞI TOATA PUTEREA NOA-viaţă al Statului fără a supri-JSTRA DE JERTFA PEN-ma drepturilor cetăţeneştii şi ~ voim să apărăm ordinea fără TRU A NE ÎNDEPLINI MISIUNEA Şl A CORESPUNDE CARE NE-AU CINSTIT COROANA Şl TARA. * La sfârşitul declaraţiilor, d. preşedinte al consiliului fiind întrebat asupra impresiilor d-sale, după vizitele făcute şefilor de, partide a precizat: „Am găsit la şefi de partide toată înţelegerea potrivită situaţiei; cred că vom putea restabili un alt climat politic în Ţara Românească“. . Starea de asediu Am introdus în eliteva centre din ţară starea de asediu. Este o măsură vremelnică, în mişcare acţiuneacare va înceta odată cu situaţia grea ce a reclamat-o, e un sacrificiu trecător pe care Guvernul îl cere tuturor în interesul obştesc. Ţin însă să declar de pe acum că introducând starea de asediu* [nu înţelegem să înăbuşim viapublică sau să paralizăm ne. Prin rigorile stării de asediu voim numai să împedicăm întronarea dictaturei forţei şi a violenţei şi anarhizarea ţării. Voim să apărăm, dreptul la a sugruma libertatea. fou colaborator, de car&cu spirit conciliant și mlădios, inviat0-U cpard eu Painlevé în 1025, guverse leaga straluciru, vienete franceze, prezidate pe rând m ale politicei noastre cfe Briand, Poincaré, Tardieu și externe, constitue prin el. Leval, au demonstrat voinţa sinînsuşi un program. beră de a realiza pacea euro-K \ peană. ESTE CEASUL ACTI- \ Un obstacol rămâne însă perma■ ga.ji'e (O» ier«rniM»ir Q8 Al nent în drumul pacificării: impoiur»BT!iura»»« jTtD TM [sibilitatea de a ajunge la un con-I APTu I RELlrrs r%E- sens general. PEZI. S Neînțelegerea cordială, franco-SNTELEGEM sa ne ■italiană, în primul rând, insula-DISCIPLINAM activi- ■ rismul Angliei uneori Si neîntre-TUTEA DE GOVERN PQ- rulJî opoziția Germaniei. ■vKBau*■ -T- cDiDSTiiB HRs a I Dacă in ceea ce priv*?ște rcvpor- TRIVIT SPIRITULUI A- iUrile cu Italia s’a parvenit la aCESTOR NECESITAT* destindere — după cum o dove- PORUNCITOARE, dese pactul celor patru și retact*u iu ci ii ie»a cil- tiunile strânse ale celor două «ffK-RîAftUEl ai«* nî'np «ip 'Tări, dacă Marea Britanie în- Vfc.nAA1liL.9JI LrArtK. »t' telege din ce în ce mai bine inte- GHEAZA CU GRIJA, CU presele europene, Germania însă, ră- SNŢELEPCIUNE ŞI Comâne un semn de întrebare pen- PATRIOTISM LA DESTI-1ir“ opera păcii. fturi Ir PîftSM;â F”I STA5WI ! '1. Boncour accentuiază antago,M ei I, .n‘â Tjmi|a\nismul intre ideologia revoluţiei Sri sLUJHA i An 11 '' hitleriene şi organismul de pace AŞTEAPTĂ CU MNCRE-şi solidaritate internaţională, care CERE OPERA DE MAU este Liga Naţiunilor. Concepţiunea care a triumfat în politica germană, prezintă pentru statele vecine riscuri indubitabile. De aceea acestea sunt îndreptăţite să-şi ia precauţiunile lor. Care este prima problemă a păcii ! Dezarmarea desigur. In sensul dezarmării Franţa a venit cu o idee clară şi singură eficace: realizarea unei convenţii generale de reducere a armamentelUlor, echitabilă pentru toţi, un con- vilencuE.nc.1 ' trol serios, egal şi reciproc şi an GUVERNUL ACTUAL şi sentimentul Ţârii După moartea neaşteptată a lui fă nevroză de legiferare, care a adus în toate domeniile vieţei publice haos şi complicaţii inextricabile, Guvernul prezidat de d-l Gh. Tatarescu, este convins că nu legile multe, ci legi drepte şi aplicarea lor cinstită,se fie preferat pentru binele fărei. Legi puţine dar onest aplicate, aceasta este comandamentul politic al zilelor de astăzi. înfăptuirea conversiunii şi desrobirea contribuabililor de inchiziţia fiscală, vor fi iarăşi direcţive care vor întări curentele de simpatie şi de încredere de care acest guvern se simte înconjurat. Ţara este astfel alături de guvern pentru a-i da tot sprijinul, deoarece el înfăţişează în aceste momente forţa de pacificare a spiritelor, de limpezire a conştiinţelor şi de bună administraţie internă. Durerea pricinuită de asasinatul lui Duca nu şi-a găsit astfel o relativă consolare decât în încrederea pe care cabinetul a ştiut s’o imprime de la început tatei. De pretutindeni sesimte venind valul încrederei în guvernul chezaş al ordinei, al linişte! şi al progresului. Cetăţenii simt că sunt guvernaţi cu cinste si cu dor de binele general şi acest sentiment este unul din cele mai puternice isvoare de întărire a guvernului liberal în opera lui grea pe care şi-a asumat-o, plin de încredere că partidul liberal va fi si de data aceasta la înălţimea tuturor aşteptărilor. IN PRIMELE SEDINTE ALE NOULUI PARLAMENT IVONSTITUIT, GUVERNUL VA PREZENTA PROECTELE DE LEGI CU CARACTERUR în„ r TWa _ n vn GENT. LEGAT DE OPERA DE 5cfl.?'ttS?suflSÎoSwtibemiesare economica si FINANCIARA A TARII. i rocire, s’a refăcut prin preşedinţia ÎNAINTE DE BUGET. CARE d-lui Gh. Tatarescu, având spriji- VA FI ÎNTOCMIT IN SPIRI-unul necondiţionat al întregului TUL SI IN CADRUL NECESI- partid liberal care ?i-a ales drept TATILOR REALE ALE TARII sef pe dl Const. I. C. Brătianu. Desigur o moarte atât de neprevăzută, lăsând un gol atât de mare, nu putea să nu tulbure în primele momente după asasinat echilibrul politic. Din fericire însă partidul liberal, prin abundenţa de fruntaşi politici ce-i are, prin trecutul lui bogat în experienţe şi în înfăptuiri, ştiind să pute totdeauna mai presus de interesele personale binele tarei, a putut să treacă prin aceste grele momente prezentânduse tarei într’o formă care să-i asi-LEGATA OPERA DE *„e toate posibilităţile de eonso RESTABILIRE A CREDITULUI SI DE RENASTERE ECONOMICA A TARII. TOTDEODATĂ , VA DEPUNE PROECTUL PENTRU DESFIINŢAREA REGDLOR AUTONOME INUTILE, PROECTELE PENTRU REDUCEREA NUMĂRULUI CAMERELOR DE AGRICULTURA DE INDUSTRIES!DE ^TbS' p«M*lidare și progres. Cabinetul Tatarescu va dues astfel mai departe opera lui Duca, GUVERNUL făcându -şi din aceasta o datorie de conştiinţă. Guvernul prezidat de d-l Gh. Tatarescu, are astfel cu el întregul sentiment al opiniei publice, care vede în el cele mai puternice chezăşii de linişte internă, de continuitate în politica extenă şi de bună cra esenţial într’o vreme ca a noastră în care economia banului este o datorie şi morală şî financiară. De altfel guvernul actual înţelegător al realităţilor, se va feri de acea inflaţie de legi — e adevărat Politica Franţei Legaţiunea Franţei ne trimite o broşură conţinând discursul ţinut de d. Paul Boncour în Cameră la 11 Noembrie 1033. Cuvintele spuse acum două luni de ministrul afacerilor străine al Republicei, îşi păstrează, întreaga lor actualitate şi constituise o strălucită sinteză a concepţunii politice franceze. Obiectivul mare subliniat, de d. Boncour este asigurarea păcii. In această direcţiune politica externă a Franţei a fost de o perfectă consecvenţă şi a căutat să promoveze principiul, deseori cu renunţări şi concesii, totdeauna de staasigura gajamentul solidar luat tele semnatare de a-i realitatea. " Art. 213 din tratatul dela sailles nu este suficient pentru că „securitatea — spunea, atunci d. Boncour — nu stă numai In calculul propriilor tale forţe, ea stă, în raportul dintre acestea Şi ale celorlalţi ; ea stă deasemenea în existenţa şi desvoltarea unei organizaţii generale a păcii şi a solidarităţii internaţionale". Concepţiunea franceză în această materie, preconizează evoluţiunea armatelor şi a materialui conlui spre un tip defensiv torm politicii de pace. Deşi Germania a părăsit atât Liga Naţiunilor cat şi conferinţa dezarmării, Franţa, şi-a continuat politica ei de conciliaţiune. Prin obiectivitatea pe care a păstrat-o in chestiunea Barre, prin discutiunile angajate cu Germania, prin desvoltarea principiilor locarniene, prin efortul de a realiza o în-! telegere balcanică şi o grupare economică a Europei dunărene, prin întreaga ei atitudine de organism devotat păcii, Franţa şi-a câştigat stima tuturor celor ce doresc un viitor mai bun Europei. Sinteza acestei politici prezentată cu atâta claritate de d. Paul Boncour, constituie una din cele mai veridice garanţii de progres şi civilizaţie în Europa. m. f. --——-—" «•••*« ^,«..#9—*——— IM AMERICA Declaratiile pacifate sie d-lui Huli LIMA, 12 (Rador). — D. Huli, secretarul Departamentului de Stat american, a tinut un discurs, cu ocazia trecerei sale prin Ver- acest oraş, la înapoierea de la conferinţa pan-amueticană ţinută la Montevideo. Oratorul a dteclarat că trebue să înceteze definitiv acţiunile sângeroase între popoarele civilizate. Statele Europei trebue să uite vechile lor duşmănii şi să caute să soluţioneze pe cale pacifică toate problemele cari agită Europa. 1 --------------.... iw. D-l HULL 1 (Continuare în pagina 2-a) — -----------REGIILE AUTONOME Ziarul nostru a susţinut întotdeauna instituţiunile cari au la bază principiile sănătoase ale dezvoltării avuţiilor ţării, ca şi propăşirea diferitelor ramuri de producţiune, printr’o bună şi corectă administrare, prin ordine, cinste şi mai ales prin neclintită grije de a nu se risipi banul public în detrimentul finanţelor Statului şi a economiei ţării. Regretatul Vintilă Brătianu, care a fost cel mai remarcabil ministru de finanţe al nostru, în nemărginita lui dorinţă de a dota ţara cu asemenea instituţiuni, printre alte probleme de ordin financiar şi economic, a studiat îndeaproape şi problema înfiinţării unor organe autonome, care să se ocupe mai deaproape de valorificarea avuţiilor ţării, rămânând ca Statul să îndeplinească rolul de îndrumător, controlor şi supraveghetor al bunei funcţionări a acelor organe. Ideia autonomiei si a comercializării unora din serviciile publice a pornit, aşadar, dela concepţiunea superioară a punerii în va-loare a avuţiilor tării, prin acordarea libertăţii si independenţii necesare în administraţiune, după exemplul întreprinderilor particulare şi în astfel de mod încât să se poată atinge scopul urmărit. Asemenea idei au fost sprijinite şi pe rezultatele dobândite în alte ţări, unde aplicarea principiilor de mai sus a dat roade aşa de mulţumitoare. In top de principii sănătoase, destrăbălare şi risipă Ideile lui Vintilă Brătianu, din nefericire, nu au putut fi pricepute de către succesorii la cârma ţării, după partidul liberal, sau mai bine zis ele au fost luate drept pretext pentru introducerea unor metode de administraţie care au condus la rezultate dezastroase în defavoarea ţării, însă foarte remuneratorii clientelei politice. Apărători conştiincioşi ai intereselor publice, am avut ocazia în nenumărate rânduri de a denunţa opiniei publice sistemele periculoase aplicate în administraţia Regiilor autonome, cu consecinţe de jefuire şi risipire a averii publice. Destrăbălarea şi risipa, întronate în unele din acele Regii, au alterat cu totul principiile sănătoase urmărite prin crearea acelor Regii, astfel încât astăzi, faţă de rezultatele dezastroase pe cari le constatăm, desfiinţarea lor se impune ca o necesitate reclamată de interesele Statului. In susţinerea constatărilor noastre, vom lua câteva exemple pentru ca oricine să-şi poată da seama de această necesitate. Ne reamintim campania pe care am dus-o la timp contra cheltuelilor nesăbuite făcute cu artele lucrări foarte costisitoare dar nefolositoare în Delta Dunării, de către Regia Autonomă a P. A R. I D.-ului — unele dărâmate de la început — lucrări executate fără nici un studiu prealabil serios, ci numai după simpla inspiraţie a unor partizani politici, plătiţi de sume considerabile. Nu este greu să se vadă, dacă se vor face cercetări amănunţite, ci, pent sutele de milioane cheltuite cu lucrările, aşa numite de îmbunătăţire a pescuitului, avuţia şi veniturile Statului nu au sporit cu nimic. In schimb Consiliile de Administraţie, compuse din partizani politici, şi-au stabilit tantieme fabuloase, nu din veniturile ei nu existau, ci din venituri presupuse şi inventate. Astăzi, când finanţele ţării cer drămuirea banului public, orice risipă trebue să înceteze şi cheltuiile să fie reduse la nevoile stricte a îmbunătăţirii pescuitului, prin mijloace practice, puţin costisitoare şi după un plan economic bine studiat. Nu e nevoie de Cine ştie ce Consilii de Administraţie, foarte costisitoare, cari în definitiv nu fac nimic, că de un singur director technic şi unul administrativ, ajutaţi de personalul special strict necesar, care să funcţioneze, ca şi mai înainte, sub supravegherea directă a Ministerului. Terenurile inundabile, porturile şi comunicaţiile pe apă Lucrările pentru punerea în valoare a terenurilor inundabile ca altădată funcţionau după sistemul cooperării Statului cu proprietarii terenurilor, s’au redus. Sub guvernul trecut, la lucrări de minimă, importantă, fără să fi ajuns la vreun procedeu definitiv, rapid, puţin costisitor si utilizabil într’un timp cât se poate de scurt. In schimb si aci se tine, fără folos, un mare serviciu, cu o Direcţiune Generală, Consiliu de Administraţie, etc. Situaţiunea actuală comportă reduceri însemnate, ce se pot face fără nici un inconvenient. In timpul când d-l Mihalache a fost ministrul domeniilor a convocat pe toţi specialiştii ţării, spre a-şi da avizul lor, cu privire la executarea celor mai raţionale lucrări de asemenea natură. Propunerile specialiştilor au fost concentrate într-un voluminos dosar, fără să li se dea nici o urmare, întrucât se opuneau acei cărora nu le convenia schimbarea unor tipuri costisitoare, puse în aplicare de către o organizaţie defectuoasă şi costisitoare. Şi în această chestiune, guvernul actual va trebui să aducă îndreptările necesare, avizând la des I. P. S. Pimen al Moldovei a arătat în declaraţiunile făcute presei, linia cu adevărat creştinească pe care trebue s’o urmeze prelaţii şi cu aceasta a definit şi datoria tuturor acelora cari fac politică. Doctrinele de ură, de violenţă şi anarhie nu pot constitui un fundament de acţiune politică, mai ales pentru acei cari prin misiunea lor sunt chemaţi să apere ideile universale ale creştinismului. Dar cuvintele înaltului prelat al Bisericii noastre, nu sunt numai un memento pentru slujitorii hrtarului, ci şi autenticul spirit al istoriei româneşti. Prin glasul lui autorizat se exprimă vechea tradiţie a românismului, care s-a îmbinat permanent cu spiritul de pace şi de solidarism al Bisericii. Cuvintele I. P. S. Pimen, au deci un sens mult mai profund şi ele se adresează tuturor românilor. Vroim cu toţii să realizăm o viaţă mai bună şi mai umană în această ţară. Ni se cere pentru aceasta un efort constant şi o conştiinţă a îndatoririlor noastre. Trebue ca fiecare să pregătim opera de căpetenie a momentului istorie, care nu poate fi decât închegarea morală a ţării. Pentru a înfăptui acest deziderat, fiecare trebue să-şi dea obolul. Părinţii, prin educaţiunea îngrijită a copiilor şi prin păzirea lor de tentaţiile întinse pretutindeni. Profesorii, prin îndeplinirea misiunei lor de apostoli ai adevăratei culturi, aceea care întipăreşte în suflete valorile umanismului şi ale religiei. Preoţii, prin păstrarea în sufletele credincioşilor a flăcării creştinismului. Toţi cetăţenii, prin purtarea lor reală faţă de stat şi prin întrebuinţarea mijloacelor ordonate şi legale, în revendicarea drepturilor lor. Prin mai mult adevăr, prin mai multă dreptate. Iată ceea ce poate face fiecare Un stat şi o viaţă socială nu sunt creaţiuni arbitrare şi pier opera unilaterală a guvernanţilor. Ele suit din contră rezultatul colaborat d dintre toţi factorii societăţii. Ele sunt produsul muncii şi al gândurilor tuturor cetăţenilor. De aceea facem un larg apel la toţi cei ce-şi iubesc ţara. Prin munca lor, prin îndeplinirea conştiincioasă a îndatoririlor lor, prin spiritul lor de ordine, se poate da un nepreţuit concurs celor ce conduc destinele Ţării. Noi avem încredere că acest apel, vr, readuce pe drumul drept şi pe cei cari au părăsit calea adevărului îaratată cu atâta luminozitate de I. P. S. Pimen al Moldovei. Comentarii , datorie cetăţenească