Viitorul, ianuarie 1934 (Anul 26, nr. 7793-7808)

1934-01-14 / nr. 7795

Rm?î »1 eouâ zeci $l $«selea No. 77S5 BUCUREŞTI REDACŢIA H administraţia STRADA EDGAR QUINET No. 2 NI STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Dirdţia 3.80.38; Redacţia­­I Administraţia 3.80.30 ANUNCRIRI COMERCIALE Su prtjacte direct la Admînistraţîa ziarului, Strada P. Poincare 17 al la toate Agenţiile de PubliAal* Manuscrise!» nepublicat« se distrug p. Duminică 14 Ianuarie 1934 A B a N TARA On an ...sa... 600 lei | Trei luni ....e. 150 lei Şase luni.......300 * | Un exemplar 2 * institution! publice fl particulare 1000 lai anual IN STREINATATE On an..........1400 Iei | Trei luni ......400 left Șase luni ... 700 „ | Un exemplar... 6 „ Taaa poștali plătiti in numerar conform aprobări! Dir. Gle­a F. T. T. No. 137.282/926 N T I PRIMELE ÎNFĂPTUIRI ale Guvernului National-Liberal Declaraţiile d-lui G. TATARESCU, nrE88fb­inete cinstitulu­i ie mgitttri D-S­G. TATAHESCU Praşadintale Consiliului de miniştri iru menţinerea ordinei, pentru înfrânarea aţâţă­­rilor primejdioase şi a­­narhice, dar şi o politică de moderaţiurse şi de con­ciliere pentru pacificarea spiritelor rătăcite, fiind . . . ___... -convinşi că numai astfeli. *1 ,■* ,P_0 res se pot crea condiţiuni pri­elnice şi atmosfera d­re- Pec4ul ?'«anţelor. Ea va f»­juta în îndeplinirea gre­lei sarcini ce am primit. Şi totdeodată suntem ho­tărâţi ca în raporturile noastre cu celelalte par­tide politice să aducem D-l Gh. Tatarescu, preşedin­tele, Consiliului de miniştri, a fă­cut ori reprezentanţilor presei, următoarele importante decla­raţii : M. S. Regele a binevoit să-mi încredinţeze sarcina de a forma guvernul chemat să continue ope­ra începută de către I. G. Duca. îmi dau seama de toată greuta­tea acestei misiuni, pe care am­­ primit-o sub imboldul unui îndoit­­­ouitoare pentru acţiunea simţământ­ constructivă, pe care ţara Un simţământ de pietate fată !O reclamă şi o aşteaptă de memoria şefului căzut jertfa jjjg la conducătorii ei, datoriei şi un simţământ de încre­­dere în puterea de muncă şi de creaţiune a partidului naţional­­liberal. Călăuziţi de această preocupare, înţelegem să facem apel la toate cond ALEGEREA D-LUI CONSTAN- ştiinţele pentru a ne a­TIN I. C. BEATIANU CA PRE­ŞEDINTE AL PARTIDULUI ARE NU NUMAI O SEMNIFI­CATIE POLITICA VREDNICA DE TRECUTUL GLORIOS AL ACESTUI PARTID. DAR EA CONSTITUE O CHEZĂȘIE MAI NAL-LIBERAL VA stt STAZI CA SI IN TRECUT SA-SI ÎNDEPLINEASCĂ CHE­MAREA SI SA CORESPUNDA ASTEPTĂRILOR TARII. continuitarea guvernării Guvernul pe care am onoarea să-l prezidez este continuarea gu­vernului Duca, cu programul ela­borat de el, cu obiectivele fixate de el, si cu năzuinţele si idealurile care au pus MULT . CA PARTIDUL NAŢIO­ nata de armonie şi de so­­iAL VA­STT St A- Tidaritate şi de simţămân­tul răspunderii impusă ca o îndatorire de înalt pa­triotism tuturor bunilor români, de refacere şi de creaţiune înce­pută de marele conducător dispă­­ru­t în condiţiuni atât de tragice. La acest program se adaugă în plus o încordare de forţă şi un ritm mai accentuat în desfăşura­rea muncii noastre, ambele impu­se de evenimentele la cari am asi­stat şi de sguduirile prin care am­­funcţionarea partidelor de ordi-1 7"UIRE Sl SIM­TEM HO* trecut. . « — ■*-—~ «*.■*-■ ■ PROGRAMUL POLITI­­CEI NOASTRE INTERNE SI AL POLITICEI EX­TERNE ESTE PROGRA­MUL I. G. m CA. mm sosisM si destin­derea Din­să înțelegem să desăvâr­șim executarea acestuî program, înttr’o atmosfe­ră de pa-cificare socială șî de destindere politică, în care vedem una din nece­sităţile esenţiale impuse de condiţiimile aspre în care ne găsim şi de intere­sele superioare ale Sta­tului, înţelegem să facem o neolitică neşovăîtoare pen­ Prorogarea Corpurilor Legiuitoare Amânarea descinderii corpurilor Le­­giuitoare a fost o necesitate impusă de simitiantul prin care am trecut în ulti­mul timp. Sforţările Guvernului Mese concen­trate exclusiv asupra măsurilor menite să normalizeze viaţa ţării şi să restabi­lească atmosfera de linişte şi de încre­dere turburată de intimele evenimente. Această amânare insă va fi compen­tă printr'o intensificare a activităţii­­ legislative care se va desfăşura In cele mal prielnice şi mal rodnice condiţiuni. Primele legi ŞI AL PROGRAMULUI FI­NANCIAR GENERAL AL GU­VERNULUI. VOM PREZEN­­TA PARLAMENTULUI PRO­ECTELE DE LEGI PRIVITOA­RE LA O SERIE DE DEGRE­VĂRI FISCALE ŞI IN ACE­­LAŞ TIMP PROECTUL DE LEGE PENTRU CONVERSI­UNEA DATORIILOR MENIT SA SOLUŢIONEZE DEFINI­TIV UNA DIN PROBLEMELE FUNDAMENTALE DE CARE COMERŢ ŞI A CAMERELOR DE MUNCA, PRECUM ŞI PROECTELE IN LEGĂTURĂ CU SIMPLIFICAREA ŞI NOR­MALIZAREA ADMINISTRA­ŢIEI GENERALE ŞI LOCALE. PROECTUL DE LEGE PEN­TRU APARAREA STATULUI VA FI DE ASEMENEA DE­PUS IN PRIMEI DE ZILE DU­PĂ DESCHIDEREA PARLA­MENTULUI. Politica externă Politica externăRg, condusă cu acea energie ca şi în trecut pe liniile ei bine cunoscute. Continuarea ei cu fer­mitate este asigurată prin prezenţa d-lui N. Titules­­cu în fruntea departa­mentului Afacerilor str­ăî­ne. Numele marelui nos TARAŢI A DEPUNE TOT DEVOTAMENTUL NO­STRU, TOATA PUTEREA NOASTRA DE MUNCA ŞI TOATA PUTEREA NOA-viaţă al Statului fără a supri-JSTRA DE JERTFA PEN-­ma drepturilor cetăţeneştii şi ~ voim să apărăm ordinea fără TRU A NE ÎNDEPLINI MISIUNEA Şl A CORES­PUNDE CARE NE-AU CINSTIT COROANA Şl TARA. * La sfârşitul declaraţiilor, d. pre­şedinte al consiliului fiind între­bat asupra impresiilor d-sale, du­pă vizitele făcute şefilor de, par­tide a precizat:­­ „Am găsit la şef­i de par­tide toată înţelegerea potrivită situaţiei; cred că vom putea restabili un alt climat politic în Ţara Românească“. . Starea de asediu Am introdus în elite­va centre din ţară starea de asediu. Este o măsură vremelnică, în­­ mişcare acţiunea­­care va înceta odată cu situa­ţia grea ce a reclamat-o, e un sacrificiu trecător pe care Gu­vernul îl cere tuturor în inte­resul obştesc. Ţin însă să declar de pe acum că introducând starea de asediu* [nu înţelegem să înăbuşim via­­publică sau să paralizăm ne. Prin rigorile stării de ase­diu voim numai să împedicăm întronarea dictaturei forţei şi a violenţei şi anarhizarea ţării. Voim să apărăm, dreptul la a sugruma libertatea. fou colaborator, de car&­cu spirit conciliant și mlădios, in­viat0-U­ cpard eu Painlevé în 1025, guver­­se leaga straluciru, vie­nete franceze, prezidate pe rând m ale politicei noastre cfe Briand, Poincaré, Tardieu și externe, constitue prin el. Leval, au demonstrat voinţa sin­­însuşi un program. b­eră de a realiza pacea euro-K \ peană. ESTE CEASUL ACTI- \ Un obstacol rămâne însă perma­­■ ga.ji'e (O» ier«rniM»ir Q8 Al nent în drumul pacificării: impo­­iur»BT!iura»»« jTtD TM [sibilitatea de a ajunge la un con-I APTu I RELlrrs r%E- sens general. PEZI. S Neînțelegerea cordială, franco-SNTELEGEM sa ne ■italiană, în primul rând, insula-DISCIPLINAM activi- ■ rismul Angliei uneori Si neîntre-TUTEA DE GOVERN PQ- rulJî opoziția Germaniei. ■vKBau*■ -T- cDiDSTiiB HRs a I Dacă in ceea ce priv*?ște rcvpor- TRIVIT SPIRITULUI A- iUrile cu Italia s’a parvenit la a­CESTOR NECESITAT* destindere — după cum o dove- PORUNCITOARE, dese pactul celor patru și reta­ct*u iu ci ii ie»a cil- tiunile strânse ale celor două «ffK-RîAftUEl ai«* nî'np «ip 'Tări, dacă Marea Britanie în- Vfc.nAA1liL.9JI LrArtK. »t' telege din ce în ce mai bine inte- GHEAZA CU GRIJA, CU presele europene, Germania însă, ră- SNŢELEPCIUNE ŞI Co­­­mâne un semn de întrebare pen- PATRIOTISM LA DESTI-1ir“ opera păcii. fturi Ir PîftSM;â F”I STA5WI ! '1. Boncour accentuiază antago­,M ei I, .n‘â Tjmi|­a\nismul intre ideologia revoluţiei Sri sLUJHA i An 11 '' hitleriene şi organismul de pace AŞTEAPTĂ CU MNCRE-­şi solidaritate internaţională, care CERE OPERA DE MAU­ este Liga Naţiunilor. Conce­pţiunea­­ care a triumfat în politica germ­a­­­­nă, prezintă pentru statele vecine riscuri indubitabile. De aceea a­­cestea sunt îndreptăţite să-şi ia precauţiunile lor. Care este prima problemă a pă­cii ! Dezarmarea desigur. In sensul dezarmării Franţa a venit cu o idee clară şi singură eficace: realizarea unei convenţii­­ generale de reducere a armamente­lU­­lor, echitabilă pentru toţi, un con- vilencuE.nc.1 ' trol serios, egal şi reciproc şi an­ GUVERNUL ACTUAL şi sentimentul Ţârii După moartea neaşteptată a lui fă nevroză de legiferare, care a adus în toate domeniile vieţei pu­­blice haos şi complicaţii inextri­cabile, Guvernul prezidat de d-l Gh. Tatarescu, este convins că nu legile multe, ci legi drepte şi apli­carea lor cinstită,s­e fie preferat pentru binele fărei. Legi puţine dar onest aplicate, aceasta este co­­mandamentul politic al zilelor de astăzi. înfăptuirea conversiunii şi des­­robirea contribuabililor de inchi­ziţia fiscală, vor fi iarăşi direcţi­ve care vor întări curentele de simpatie şi de încredere de care acest guvern se simte înconjurat. Ţara este astfel alături de gu­vern pentru a-i da tot sprijinul, de­oarece el înfăţişează în aceste mo­mente forţa de pacificare a­ spiri­telor, de limpezire a conştiinţelor şi de bună administraţie internă. Durerea pricinuită de asasinatul lui Duca nu şi-a găsit astfel o re­lativă consolare decât în încrede­rea pe care cabinetul a ştiut s’o imprime de la început tatei. De pretutindeni s­e­simte venind va­lul încrederei în guvernul chezaş al ordinei, al linişte! şi al progre­­sului. Cetăţenii simt că sunt guvernaţi cu cinste si cu dor de binele gene­ral şi acest sentiment este unul din cele mai puternice isvoare de întărire a guvernul­ui liberal în opera lui grea pe care şi-a asu­mat-o, plin de încredere că parti­dul liberal va fi si de data aceasta la înălţimea tuturor aşteptărilor. IN PRIMELE SEDINTE ALE NOULUI PARLAMENT IVONSTITUIT, GUVERNUL VA PREZENTA PROECTELE DE LEGI CU CARACTER­UR­ în„ r TWa _ n vn GENT. LEGAT DE OPERA DE 5cfl.?'ttS?suflS­ÎoSwti­bemiesare economica si­­ FINANCIARA A TARII. i rocire, s’a refăcut prin preşedinţia ÎNAINTE DE BUGET. CARE d-lui Gh. Tatarescu, având spriji- VA FI ÎNTOCMIT IN SPIRI-unul necondiţionat al întregului TUL SI IN CADRUL NECESI-­­ partid liberal care ?i-a ales drept TATILOR REALE ALE TARII sef pe d­l Const. I. C. Brătianu. Desigur o moarte atât de ne­prevăzută, lăsând un gol atât de mare, nu putea să nu tulbure în primele momente după asasinat echilibrul politic. Din fericire însă partidul libe­ral, prin abundenţa de fruntaşi politici ce-i are, prin trecutul lui bogat în experienţe şi în înfăptuiri, ştiind să pute totdeauna mai pre­sus de interesele personale binele tarei, a putut să treacă prin ace­ste grele momente prezentându­­se tarei într’o formă care să-i asi-LEGATA OPERA DE *„­e toate posibilităţile de eonso RESTABILIRE A CREDITU­LUI SI DE RENASTERE E­­CONOMICA A TARII. TOTDEODATĂ , VA DEPUNE PROECTUL PENTRU DESFIINŢAREA RE­GDLOR AUTONOME INUTI­LE, PROECTELE PENTRU REDUCEREA NUMĂRULUI CAMERELOR DE AGRICUL­TURA DE INDUSTRIES!­DE ^TbS' p«M*­lidare și progres. Cabinetul Tatarescu va dues astfel mai departe opera lui Duca, GUVERNUL făcându -şi din aceasta o datorie de conştiinţă. Guvernul prezidat de d-l Gh. Ta­tarescu, are astfel cu el întregul sentiment al opiniei publice, care vede în el cele mai puternice che­zăşii de linişte internă, de continui­tate în politica extenă şi de bună cra esenţial într’o vreme ca a noa­stră în care economia banului este o datorie şi morală şî financiară. De altfel guvernul actual înţele­gător al realităţilor, se va feri de acea inflaţie de legi — e adevăra­t Politica Franţei Legaţiunea Franţei ne trimite o broşură conţinând discursul ţinut de d. Paul Boncour în Cameră la 11 Noem­brie 1033. Cuvintele spuse acum două luni de ministrul afacerilor străine al Republicei, îşi păstrează, întreaga lor actualitate şi constituise o strălucită sinteză a concepţunii politice franceze. Obiectivul mare subliniat, de d. Boncour este asigurarea păcii. In această direcţiune politica externă a Franţei a fost de o per­fectă consecvenţă şi a căutat să promoveze principiul, deseori cu renunţări şi concesii, totdeauna de sta­­asigura gajamentul solidar luat tele semnatare de a-i realitatea. " Art. 213 din tratatul dela sailles nu este suficient pentru că „securitatea — spunea, atunci d. Boncour — nu stă numai In calcu­lul propriilor tale forţe, ea stă, în raportul dintre acestea Şi ale ce­lorlalţi ; ea stă deasemenea în existenţa şi desvoltarea unei orga­nizaţii generale a păcii şi a solida­rităţii internaţionale". Concepţiunea franceză în aceas­tă materie, preconizează evolu­­ţiunea armatelor şi a materialu­­i con­lui spre un tip defensiv torm­ politicii de pace. Deşi Germania a părăsit atât Liga Naţiunilor cat şi conferinţa dezarmării, Franţa, şi-a continuat politica ei de conciliaţiune. Prin obiectivitatea pe care a păstrat-o in chestiunea Barre, prin discu­­tiunile angajate cu Germania, prin desvoltarea principiilor locarnie­­­­ne, prin efortul de a realiza o în-! telegere balcanică şi o grupare­ economică a Europei dunărene,­ prin întreaga ei atitudine de or­ganism devotat păcii, Franţa şi-a câştigat stima tuturor celor ce doresc un viitor mai bun Europei. Sinteza acestei politici prezenta­tă cu atâta claritate de d. Paul Bon­cour, constituie una din cele mai veridice garanţii de progres şi ci­vilizaţie în Europa. m. f. --——-—" «•••*« ^,«..#9—*——— IM AMERICA Declaratiile pacifate sie d-lui Huli LIMA, 12 (Rador). — D. Huli, secretarul Departamentului de Stat american, a tinut un dis­curs, cu ocazia trecerei sale prin Ver- acest oraş, la înapoierea de la conferinţa pan-amueticană ţinu­tă la Montevideo. Oratorul a dtecl­ar­at că trebue să înceteze definitiv acţiunile sângeroase între popoarele civi­lizate. Statele Europei trebue să uite vechile lor duşmănii şi să caute să soluţioneze pe cale pa­cifică toate problemele cari agi­tă Europa. 1 --------------.... iw­. D-l HULL 1 (Continuare în pagina 2-a) — -----------­REGIILE AUTONOME Ziarul nostru a susţinut întot­deauna instituţiunile cari au la bază principiile sănătoase ale dez­voltării avuţiilor ţării, ca şi pro­păşirea diferitelor ramuri de pro­­ducţiune, printr’o bună şi corectă administrare, prin ordine, cinste şi mai ales prin neclintită gri­je de a nu se risipi banul public în detrimentul finanţelor Statului şi a economiei ţării.­­ Regretatul Vintilă Brătianu, care a fost cel mai remarcabil mi­nistru de finanţe al nostru, în ne­mărginita lui dorinţă de a dota ţara cu asemenea instituţiuni, printre alte probleme de ordin fi­nanciar şi economic, a studiat în­deaproape şi problema înfiinţării unor organe autonome, care să se ocupe mai deaproape de valorifi­carea avuţiilor ţării, rămânând ca Statul să îndeplinească rolul de îndrumător, controlor şi suprave­ghetor al bunei funcţionări a a­­celor organe. Ideia autonomiei si a comercia­lizării unora din serviciile publice a pornit, aşa­dar, dela concepţiu­­nea superioară a punerii în va-­­loare a avuţiilor tării, prin acor­darea libertăţii si independenţii necesare în administraţiune, după­­ exemplul întreprinderilor particu­lare şi în astfel de mod încât să se poată atinge scopul urmărit. Asemenea idei au fost sprijinite şi pe rezultatele dobândite în alte ţări, unde aplicarea principiilor de mai sus a dat roade aşa de mulţumitoare. In top de principii sănătoase, destrăbălare şi risipă Ideile lui Vintilă Brătianu, din nefericire, nu au putut fi pricepu­te de către succesorii la cârma ţă­rii, după partidul liberal, sau mai bine zis ele au fost luate drept pre­text pentru introducerea unor me­tode de administraţie care au con­dus la rezultate dezastroase în defavoarea ţării, însă foarte re­muneratorii clientelei politice. Apărători conştiincioşi ai inte­reselor publice, am avut ocazia în nenumărate rânduri de a denunţa opiniei publice sistemele pericu­loase aplicate în administraţia Regiilor autonome, cu consecinţe de jefuire şi risipire a averii pu­blice. Destrăbălarea şi risipa, întrona­te în unele din acele Regii, au alterat cu totul principiile sănă­toase urmărite prin crearea acelor Regii, astfel încât astăzi, faţă de rezultatele dezastroase pe cari le constatăm, desfiinţarea lor se im­pune ca o necesitate reclamată de interesele Statului. In susţinerea constatărilor noa­stre, vom lua câteva exemple pen­tru ca oricine să-şi poată da sea­ma de această necesitate. Ne reamintim campania­ pe care am dus-o la timp contra cheltueli­­lor nesăbuite făcute cu artele lu­crări foarte costisitoare dar nefo­lositoare în Delta Dunării, de că­tre Regia Autonomă a P. A R. I D.-ului — unele dărâmate de la în­ceput — lucrări executate fără nici un studiu prealabil serios, ci numai după simpla inspiraţie a unor partizani politici, plătiţi d­e sume considerabile. Nu este greu să se vadă, dacă se vor face cercetări amănunţite, ci, pen­t sutele de milioane cheltui­te cu lucrările, aşa numite de îm­bunătăţire a pescuitului, avuţia şi veniturile Statului nu au sporit cu nimic. In schimb Consiliile de Administraţie, compuse din parti­zani politici, şi-au stabilit tantie­me fabuloase, nu din veniturile ei nu existau, ci din venituri presu­puse şi inventate. Astăzi, când finanţele ţării cer drămuirea banului public, orice risipă trebue să înceteze şi chel­­tu­iile să fie reduse la nevoile stricte a îmbunătăţirii pescuitului, prin mijloace practice, puţin costi­sitoare şi după un plan economic bine studiat. Nu e nevoie de Cine ştie ce Consilii de Administraţie, foarte costisitoare, cari în definitiv nu fac nimic, că de un singur director technic şi unul administrativ, aju­taţi de personalul special strict necesar, care să funcţioneze, ca şi mai înainte, sub supravegherea di­rectă a Ministerului. Terenurile inundabile, porturile şi comunicaţiile pe apă Lucrările pentru punerea în va­loare a terenurilor inundabile ca­ altădată funcţionau după sistemul cooperării Statului cu proprietarii terenurilor, s’au redus. Sub guver­nul trecut, la lucrări de minimă, importantă, fără să fi ajuns la vreun procedeu definitiv, rapid, puţin costisitor si utilizabil în­­tr’un timp cât se poate de scurt. In schimb si aci se tine, fără fo­los, un mare serviciu, cu o Direc­ţiune Generală, Consiliu de Admi­nistraţie, etc. Situa­ţi­unea actuală comportă reduceri însemnate, ce se pot face fără nici un inconvenient. In timpul când d-l Mihalache a fost ministrul domeniilor a convo­­cat pe toţi specialiştii ţării, spre a-şi da avizul lor, cu privire la executarea celor mai raţionale lu­crări de asemenea natură. Propu­nerile specialiştilor au fost concen­trate într-un voluminos dosar, fără să li se dea nici o urmare, întrucât se opuneau acei cărora nu le convenia schimbarea unor tipuri costisitoare, puse în aplica­re de către o organizaţie defec­tuoasă şi costisitoare. Şi în această chestiune, guver­nul actual va trebui să aducă în­dreptările necesare, avizând la des I. P. S. Pimen al Moldovei a a­­rătat în declaraţiunile făcute pre­sei, linia cu adevărat creştinească pe care trebue s’o urmeze prelaţii şi cu aceasta a definit şi datoria tuturor acelora cari fac politică. Doctrinele de ură, de violenţă şi anarhie nu pot constitui un fundament de acţiune politică, mai ales pentru acei cari prin misiunea lor sunt chemaţi să a­­pere ideile universale ale creştinis­mului. Dar cuvintele înaltului prelat al Bisericii noastre, nu sunt numai un memento pentru slujitorii hr­­tarului, ci şi autenticul spirit al istoriei româneşti. Prin glasul lui autorizat se ex­primă vechea tradiţie a românis­mului, care s-a îmbinat permanent cu spiritul de pace şi de solida­­rism al Bisericii. Cuvintele I. P. S. Pimen, au deci un sens mult mai profund şi ele se adresează tuturor români­lor. Vroim cu toţii să realizăm o viaţă mai bună şi mai umană în această ţară. Ni se cere pentru a­­ceasta un efort constant şi o con­ştiinţă a îndatoririlor noastre. Trebue ca fiecare să pregătim o­­pera de căpetenie a­ momentului istorie, care nu poate fi decât în­chegarea morală a ţării. Pentru a înfăptui acest dezide­rat, fiecare trebue să-şi dea obo­lul. Părinţii, prin educaţiunea îngri­jită a copiilor şi prin păzirea lor de tentaţiile întinse pretu­tindeni. Profesorii, prin îndeplinirea misiunei lor de apostoli ai adevă­ratei culturi, aceea care întipă­reşte în suflete valorile umanis­mului şi ale religiei. Preoţii, prin păstrarea în sufle­tele credincioşilor a flăcării creş­tinismului. Toţi cetăţenii, prin purtarea lor reală faţă de stat şi prin întrebuinţarea mijloacelor ordonate şi legale, în revendica­rea drepturilor lor. Prin mai mult adevăr, prin mai multă dreptate. Iată ceea ce poate face fiecare Un stat şi o viaţă socială nu sunt creaţiuni arbitrare şi pier opera unilaterală a guvernanţilor. Ele suit din contră rezultatul colaborat d d­intre toţi factorii so­cietăţii. Ele sunt produsul muncii şi al gândurilor tuturor cetăţe­nilor. De aceea facem un larg apel la toţi cei ce-şi iubesc ţara. Prin munca lor, prin îndeplinirea con­ştiincioasă a îndatoririlor lor, prin spiritul lor de ordine, se poa­te da un nepreţuit concurs celor ce conduc destinele Ţării­. Noi a­­vem încredere că acest apel, vr, readuce pe drumul drept şi pe cei cari au părăsit calea adevărului îaratată cu atâta luminozitate de I. P. S. Pimen al Moldovei. Comentarii , datorie cetăţenească

Next