Viitorul, iulie 1935 (Anul 27, nr. 8235-8260)

1935-07-22 / nr. 8253

ANUL XXVII No. 8253 , cu REDACTIA Edgar Quinet No. 2 REJTIN ADMINISTRAŢIA Str. B. Poincaré No. 17 Telefoanele: 38030; 37912; miRTORI ChiIRGIALE Se primesc direct la Administraţia ziararii şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug A BONA IN TARA Sfii an JL, 600 lei I Trei lutri___ISO lei Sase luni----- 300 . || Un exemplar 2 „ Istituţiuni publice şi particulare 1000 lei anual Taxa se plăteşte în numerar Dir. file P P. Luni 22 Iulie 1935 T E IN STREINATATE £In an Sase luni 1400 lei 700 .II Trei luni ...... Un exemplar T. T. comf. circ. No. 137282/926. 400 tei ».. 6 . Patti nailenal-țăranesc şi cenzura lui morală După lecţiile savante alnaţional-ţărănesc, a desfă_ *___________|_■ | _ | . ..... *supra ciocoismului, date tocmai de aceia cari reprezintă, sub alte forme, ciocoismul, identic cu arivismul, cu lipsa de scrupul şi cu profitul de pe urma muncii altora; iată acum pe naţional-ţărănişti dând lecţii de morală, şi căutând a introduce acel fier roşu, desigur necesar, în orice epocă, numai ca acela care îl ţine să nu se frigă el însuşi cu instrumentul purificator ! Desigur, şi lucrul nu trebue exagerat, sunt simptome triste ale unei desagregări morale, la unii oameni, cari ademeniţi de câştiguri nemuncite intră pe calea urâtă a faptelor pedepsite de legi. Justiţia ţării este astfel chemată a pedepsi pe delicvenţi. Dar ceea ce surprinde pe oamenii de bună credinţă, este că tocmai această gin- gaşe chestiune, de morală publică, şi de moralizare să fie ridicată de partidul naţional-ţărănesc. Acest partid, în lunga lui opoziţie a făcut totul pentru a anarhisa spiritele şi a slăbi puterea autorităţii în stat, şi dacă nu a reuşit în totul nu e vina sa. Astfel naţional-ţărăniştii, au slăbit prestigiul parlamentului, au creiat pofte, măgulind şi linguşind patimele, au chemat la posturi de răspundere pe cei nepregătiţi, şi cu modul acesta au creiat atmosfera prielnică acţiunilor disolvante. Venind la guvern partidul şurat o activitate în care spiritul de partid domina orice altă preocupare. De altfel se cunosc multele afaceri, câștigurile prin politică, născocirile de tot felul pentru a profita de bugetul statului. Această activitate nu cadrează astfel de fel, cu aerele de predică mascată, cu atitudinele de censor moral, pe care partidul naţionalţărănesc le ia. Este încă vie şi de actualitate amintirea atâtor urâte afaceri, şi pe buzele tutulor flutură nume de compromişi, din partidul când al d-lui Maniu, când al d-lui Vaida, şi când al d-lui Mihalache sau dr. Lupu. In atari condiţiuni a ridica steagul moralizărei, şi a lua aere de censorat moral, ni se pare o îndrăsneală şi o lipsă de elementară prudenţă. Dar nu odată acest partid are astfel de atitudini viclene şi ipocrite. Susţine în discurs şi articol ceea ce nu face, şi face tocmai ceea ce nu îndrăsnea să făgăduiască. Vecinica conduită demagogică, nedesminţită şi permanent urmată. Opinia publică primeşte, însă, aceste manifestări sincere cu sentimentul ce-l merită, pentru că nimic nu este mai antipatic în lupta de idei, decât aerele şi discursurile ce se ştiu principial false şi în contrazicere cu realităţile, desigur mult mai urâte decât uşoara frazeologie ipocrită. / 11 NOTE remin izwirele foisite mndemne cu ape minerale româneşti, venite proaspăt de la isvor, şi date după prescripţia medicului — d. dr. Ştefan Anastasiu—, care se pune benevol la dispoziţia suferinzilor pentru a le indica cura şi felul de a o face. Nu ştim ce avânt a hiat acest Pavilion, creiat pentru a veni în ajutorul suferinzilor, — şi ar fi trist dacă o atât de frumoasă iniţiativă ar slăbi, ca mai toate Există un pavilion de cură nevoe să se mai spună că există „Cele stins căci acest lucru îl ştiu şi copiii? Totuşi nu e ziar în lume în care să nu găseşti, reclama apelor din Vichy, cu clişee atrăgătoare pentru ochi. Dacă staţiuni cu renume mondial au nevoe de „reclamă“, cum n’ar fi necesară o vie propagandă pentru de curând cunoscutele noastre ape vindecătoarei Pavilionul din Cişmigiu are astfel o propagandă zilnică în bunele începuturi dela noi. Dar favoarea apelor dela noi, şi de ceeace ştim este că un astfel del aceea existenţa lui umple un gol Pavilion, cu tot felul de ape vin- tn felul nostru de a ne face judecătoare, este o permanentă şi anoscut bogăţiile ce Dumnezeu fericită propagandă — făcută ni le-a dăruit, dare de care nu nu în vorbe, ci în fapt, — a apelor noastre cu efect terapeutic. Se vorbeşte mult despre isvoarele ce le avem; ni se spune că unde isvoare sunt superioare, nu numai egale cu cele mai reputate din ţările străine. Dar aceste afirmaţiuni au nevoe de a fi răspândite pe cale experimentală. Cu cât vor fi mai mulţi cari se vor convinge de efectele acestor ape, cu atâta, vor apela mai mulţi la A . De altfel ceea ce face ca apele noastre minerale să nu aibă răspândirea apelor străine, este şi faptul că pe când apele de Vichy ori Vitei se găsesc pretutindeni, la orice băcănie, apele noastre minerale se găsesc cu greutate. Trebue investigaţii de vechiu bucureştean, şi indicaţii de prieteni binevoitori ca să ştii unde se găseşte o apă de Căciulata, ori o sticlă de apă din Stanic. Să mai vorbim de reclama apelor străine? Vichy, care e răspândit în lumea întreagă, îşi face o reclamă permanentă şi mondială, a wwparatoriale. Ca vată, a corpului robust, respirând a energie, a sănătate ? Pentru higiena, pentru vitalitatea sângelui, educaţiunea fizcă este hotărâtoare. Şi deasemenea se ştie ce strânsă relaţiune există între actele fizice, psihice şi intelectuale. Conlucrarea armonioasă a acestor manifestări este idealul pe care trebue să-l râvnească fiinţa umană. Anumiter iubiţii sportive prtte ştim să ne bucurăm şi să profităm îndeajuns... treate, însă, de la o vreme, cu tot mai multă febrilitate, înseamnă degradarea sensului real al educaţiei fizice. Să ne explicăm. Educaţia fizică trebue să facă legătura între ştiinţă şi viaţă, să apropie, prin înlegnirea unei PETRONIUS Sport şi intelectualitate Şi noi suntem admiratorii adaogiului : minte sănătoasă un corp sănătos, înţelegem pe deplin binefacerile unei educaţiuni fizice pentru desvoltarea corpului omenesc — sub toate aspectele manifestărilor sale. Cui nu-i încântă privirile li _ _ ___ ______ ura sinuoasă, disciplinat culţi- convieţuiri orientată de aceleaşi norme gimnastice, intelectul de nevoile vieţii, să creeze, adică, acele valori de caracter şi de simţ al solidarităţii. Educaţiunea fizică închide în sfera sa şi un conţinut intelectual. Numai sinteza sensului fizic, higienic şi spiritual poate creia acea atmosferă de unitate a conştiinţei în slujba naţiunei. Numai astfel omul vital, în toată complexitatea însuşirilor sale, poate fi preiat şi poate fi de N. MIHAESCU dacă nu întoarcerea la instinc-1 cărei fiinţe, numai de acela altele primitive, barbare — înver-. omului, nu. Desfiguraţi, compunarea cu care doi beligeranţi îşi repezesc unul altuia pumnii înmânuşaţi, în maxilare, in coşul pieptului, după ceafă , în timp ce mulţimea, cu nervii răzvrătiţi până la paroxism, explodează în strigăte asurzitoare ! Dar goana furioasă, pe un teren, după o minge a două echipe de câte 11 jucători, în jurul cărora de două ori pe săptămână. Rolul educaţiei fizice __ sub iine01^ trei ori, se adună forma derivativă a diferitelor spectatorii în număr dela trei sporturi — este astfel compro- Până chiar la zece mii. înălmis. tând nu odată într’un vacarm Nu mai poate fi vorba de o infernal, rachete de invective sau cultivare armonică a tuturor la explozii de admiraţie... cultăţiilor fiinţei umane. Ci, dim- Se pot chema oare toate acespotrivă, de abrutizarea lor , rea educaţie fizică, sport! In adevăr, ce altceva înseamnă ca un match de foot-ball, otrânta a doi coloşi —, cu obeze dată, după sfârşitul jocului, care revărsări de came — sub titlul cuprinde două reprize a câte 45 de lupte greco-romane — la care minute fiecare, mi s’a întâmplat asistă, pasionaţi, mii de specta- să-i văd pe echiperi. Mărturii strânsă torisesc, aveau o înfăţişare pe care intelect de folos, deci, ţării căreia îi aparţine. Cănd însă educaţiei fizice îi simt în aşa chip frânte rosturile, încât — cu excepţia numai a câtorva societăţi de gimnastică — se practică pe terenuri şi pe ringuri unele spectacole abrutizante, când sportul a devenit o profesiune pentru unii, iar pentru alţii pasiune exclusivă, echilibrul dintre acţiunea fizică şi cea intelectuală nu se mai poate susţine că există preot. Am aflat apoi că sunt profesionişti, că-şi frământă întreaga făptură pentru o sumă de bani, dinainte fixată de cluburile, cărora le aparţin. Ce armonie mai poate exista între facultăţile intelectuale şi eforturile fizice, când acestea prin excesul lor le copleşesc pe cele dintâiu, până la atrofiere! Şi ceea ce este dezolant de trist — dacă ne raportăm la realităţile noastre — este faptul că, de la o vreme, sporturile acestea, şi în deosebi foot-balll-ul, — care denaturează menirea adevărată a educaţiei fizice, atrag să le practice — nu mai pomenim de a asita — sute şi chiar mii de copii şi tineri. Adică, fiinţe la noi vârstă când făpturile lor au nevoe de o armonie între fizic şi de acea educaţie Şi ce altceva poate închipui, o puteai apropia de tipul ori- psiho-fizică, întemeiată pe un aşa sistem de pregătire, încât, cu trecerea anilor, ţara să poată avea în el© elemente viguroase şi de caracter. Se impune deci o deosebită attenţie pentru educaţia fizică şi spirituală a generaţiilor tinere. Societăţi de preocupări gimnastice la toate şcolile alături de pregătirea ştiinţifică şi armonizarea acestor două actvităţi după un sistem bine chibzuit — iată ceea ce trebue să facem pentru mintea şi corpul vlăstarelor noaste. Altfel, copiii şi adulţii lăsaţi să practice — sau chiar numai să-şi irosească vremea ca privitori — jocul mingii, al barei, al pumnului şi al saltului mortal -- departe de frumuseţile pe cari ţi le strecoară în suflet lectura şi studiul temeinic al cărţilor, vor arăta toate semnele atroffierii psiho-fizice. MO.p.1 Presei de Jiu După vizita M. S. Regelui şi a guvernului, Basarabia, a avut zilele acestea ca oasepţi pe toţi prefecţii de judeţe din ţară. Ei au venit aici, să vadă la faţa locului, realizările gospodăreşti menite să ridice satele, la nivelul progresului şi necesităţilor de astăzi Timp de două zile prefecţii de judeţe în frunte cu ministrul de interne şi cei de agricultură, au vizitat toate comunele unui judeţ basarabean — Lăpuşna — şi au văzut realizări nediscutabile, complet înfăptuite, tocmai în Basarabia, provincia cu cele mai mari lipsuri, provincia neglijată până acuma. Dar dacă s’a putut creia ceva, aceasta se datoreşte pe deoparte muncei şi sufletului pus de conducătorii judeţelor, iar pe de altă parte concursului locuitorilor care văzând interesul ce li se poartă au înţeles să pună mâna şi să dea tot ajutorul lor. Basarabia are încă mari lipsuri şi multe nevoi. Dar ea astăzi este însufleţită de mari nădejdii, însuşi regele ţării, a luat sub înalta sa protecţie, opera de îndreptare a Basarabiei. Cu ocazia conferinţei prefecţilor de judeţe, după două zile de constatări la faţa locului a celor înfăptuite şi a celor ce mai este nede realizat, conducătorii turoie întâetate nevoilor Basarabiei. Această însufleţită hotărîre, făcută cu toată dragostea pentru poporul basarabean, este atât de caldă pentru sufletul fraţilor de peste Prut şi atât de frumoasă pentru că Basarabia va fi ridicată in rândul celorlalte provincii. Iată dar, dorinţa M. S. Regelui, programul de realizări a guvernului, şi doleanţele Basarabiei pe de- plin satisfăcute. Reprezentanţii întregei tari, vor colabora la ridicarea provinciei cu cele mai multe nevoi şi nu s poate ca prin suflet muncă şi ajutor material, cauza Basarabiei să nu triumfe pe deplin. În această privinţă, d-l I. Inculeţ, ministru de interne, atâta de strâns legat sufleteşte de această frumoasă provincie, şi care pune atâta inimă pentru ridicarea ei, •esfăşoară o activitate, ale cărei rezultate vor fi din cele mai rodnice. Azi se lucrează cu râvnă, se lucrează din răsputeri în Basarabia. Este sigur că în cursul actualei I campanii opera realizată, prin în- I tindere, va întrece tot ce s’a lucrat D-l I. INCULET Ministru, de interne turor judeţelor din ţară, au cerut ,ani de ziled-lui ministru de interne, să dea ' ----------- Problema organizării Europei ieri. E adevărat că conferinţa de centrale, în sensul colaborării, la Stressa, ţinută la 5-9 Sept. celor cinci state, rămâne perma- 1932, a formulat multe principii nent deschisă în politica euro care ar fi salvat multe din ideile ne - peană şi nu-i nici o mirare că planului Tardieu şi care ar fi revine mereu la ordinea zilei, ajutat la vivificarea economică din preocupând marile puteri, şi, în centrul Europei, însă nici real a deosebi, statele Europei centrale, zarea acestor principii nu s’a Tratatele de pace de la Saint produs.mn Germain şi Trianon au admis In general, toate încercările de ca trei din statele Europei con- organizate, întreprinse de statrale: Cehoslovacia, Ungaria şi Austria să poată negocia, in răstimpul de cinci ani de la ratificarea tratatelor de pace, un regim special vamal. Cel dintâiu pas către organizarea Europei Din afară Problema colaborării Statelor din Europa centrală spre răsăritul şi centrul Europei. Dintre toate statele, Austria s-a simţit mai în centrul focului german. înţelegem că e vorba de independenţa sa. Primejdia aceasta, deschizând perspectivele unei expansiuni germane spre Brennero şi Balcani, a atras şi mai mult atenţia Marilor Puteri şi mai ales Italia a căutat să-şi proecteze oarecum noua sa orientare politică.Şi-a mărit interesul faţă de Austria în aşa fel ca să poată da acesteia o nouă orientare politică faţă de toate problemele din Europa Centrală. Primejdia aceasta a schimbat în acelaşi timp şi ratele Europei centrale, în anii de după războiu n’au reuşit, cu toate că s’au mărginit numai la chestiuni economice. Aşteptările, că iniţiativa şi sforţările spre o colaborare efectivă a acestor centrale şicătre state vor învinge toate greutăţile porturile dintre Italia şi Franţa, colaborarea naţiunilor ei a fost politice, au fost zadarnice. De care de mai multă vreme erau realizarea Micei Înţelegeri, fiecare dată punctele de vedere suspendate. A fost desigur numai un în politice au învins problemele e-in protocolul de la Borna semnceput, însă singura posibilitate conomice și au hotărât totdeauna in 1y Martie 1934 între Kode organizarea Europei Centrale, una interesele Marilor Puteri. India, Austria și Ungaria, se aflau Dar perspectivele unei coope- loc ca Marile Puteri să caute desigur elemente care dovedesc Ţări mai strânse între statele du progresul în înţelegerile econo- la. origine politica italiană cu nărene s’au restrâns atunci când unice şi cooperarea statelor din tendinti spre asigurarea parti- Italia, orientându-se din nou în ■ Europa centrală, ajutând realicipărei Italiei la orice înjghepolitica europeană, a luat fată zarea acestora, au introdus în tăbare constructivă din Europa de cele trei state ale Micii Interile Europei Centrale rivalităţi Centrală şi spre paralizarea integeti o atitudine de refuz, şi au încurajat menţinerea a trei flaţiei Micii înţelegeri, în această Criza economică, care in anul grupe de state, orientate poluţie parte a Europei. Evenimentele 1929 a apărut în cele mai multe, după atitudinea faţă de trata însă din Iulie 1934, prin care s’a ţări europene producând pagubetele de pace şi actuala ordine eu încercat schimbarea regimului mai întâi în statele agricole şi ropeană, de la Vîena pe cale revoluţiaapei în cele industriale, a priei- Noul condiţiuni pentru rezol- nară, a prilejuit o nouă schimbit o nouă mascare de colo-bo- virea acestor probleme au 'a-1 ^jare în politica italiană: mentirare in chestiunile economice din părut cu mari schimbări în I nerea independenţei Austriei Europa centralei La Confer in urma noilor constelaţii din no f°rmează Unia de bază contra tele statelor agricole, ale state-, Utica europeană, dealungul anii'TM?0*TM ***. V?*.9* Punctul de lor din centrul şi răsăritul Eu-llor 1933 și mi Începutul l’aplecare in int^ntiva oricărei orropei care au avut loc în anii, făcut venirea In in ternrganizaţii din Europa Centrală. 1930-1931 ,în discuţiile provocate] nai-socialismului din Germania Poltica italiană mulţumită ^ de de proectul Briand la Geneva ca \n Februarie 1933 căruia i-a. UTrmat noua atitudine politică a acesteia faţă de problemele internaţionale. Revoluţia, aceasta, ieşită din ideologia germană, şi fixând în faţa Europei un program politic cristalizat în confesiunea d-lui Hitler din Mein Kampf, a avut ca rezultat retragerea Gerj. . . . , „ „ . maniei Tjgft părăsirea con,Isa^Tf.inc?uza^f1 lipsesde ferinței dezarmării şi politica de de aceasta în şi în planul Tardieu din 3 Martie 1932, problema colaborări dintre statele Grepei Centrale a ocupat locul întâi. „ Planul Tardieu, care se părea irealizabil, a fost totuşi luni de zile discutat şi negociat în fel şi chip. Nu s’a ajuns la nici un rezultat din cauza dezacordului simpatic din partea Marilor cu- agitaţie pornită Europa Centrală de acord cu Austria şi Ungaria şi fiind conştientă de importanţa politică a Micii Înţelegeri, reia din nou relaţiile în aceiaşi stare ca în primii ani de după războiu. Situaţia aceasta are loc pe la sfârșitul anului 1934, iar la începutul lui 1935 intervine constă(Continuare în pagina 2-a) fesionul dr. C. Angelescu, ministrul şcoalelor, se află acum pe tamantubul — opera culturală a d-lui profesor dr. c. Aoerescu ministrul culturii naţionale — Problema culturală de la noi din ţară, îndrumată de către Spiru Haret şi continuată cu atâta suflet şi pricepere de pro-Rezultatul a castei formidabile sforţaţi s’a văzut după zece ani de muncă constructivă şi de nesfârşite jertfe, când au răsărit din temeliile lor, pe lângă acele splendide aşezăminte , culturale, şcoli şi biserici, şcoli practice şi de meserii, cooperativele săteşti şi băncile populare. Altare de lumină Opera marelui Haret, închinată consolidării şi înălţării culturii, ne-a deschis pe de o parte noul orizonturi de lumină spre progres, iar pe de altă parte, când am pornit războiul revendicărilor noastre naţionale, generaţiile formate la şcoala lui Haret, ne-au consolidat şi mărit vechiul hotar, ferindu-ne în acelaş timp de curentul bolşevismului, aceasta desigur numai educaţiunei temeinice a bravului ostaş, care îşi călise sufletul la flacăra sfântă a patriotismului. După încetarea ostilităţilor care ne-au adus unirea tuturor fraţilor sub acoperământul României Mari, profesorul dr. C. Angelescu, ministrul şcoalelor, urmaşul vrednic al dascălului care şi-a legat numele de desvoltarea prin cultură a neamului drumul bun al marilor realizări, românesc a găsit ca o datorii© de înaintea războiului s’a în ce-' conştiinţă să continue opera reput acţiunea pentru consolida-' grefatului Spiru Haret. rea sufletelor printr’o temei-' Ofensiva culturală din anul nică educaţie şi pregătire ce- 1922 pentru ridicarea constructăţenească, ea a străbătut caţiunilor şcolare în tot cuprinun ecou de redeşteptare pretinsul ţării mărite, a fost putindeni. , ternie sprijinită nu numai de Hotărât să înfrunte toate pie- ■ cărturari, ci şi de către ţărani dei ie şi greutăţile puse de acur-: Aşezăminte culturale mezişul unui mare şi sfânt idleal, ■n-mw» Spiru Hairet întemeietorul şcoa- Pretutindeni, apelul d-lui milei noastre naţionale, n’a dezar- n’stru dr. C. Angelescu, a fost mat, ci din potrivă, el a înţeles primit cu toată căldura şi cu tot că odată cu organizarea învă entusiasmul, şi numai aşa se tământului nostru de toate gra- explică faptul că după patru defle să ducă și o luptă extra I ~ -----7—-----------------------------școlară. (Continuare în pag. 2-a D-l dr. C. ANGELESCU Ministrul școalelor Comentarii Legea pentru protecţia muncii, mult munca proletară munca naţionale, care constitue un manuală. Și direct interesează punct de onoare în guvernarea; aici, din punct de vedere al constructivă a partidului naţio- naţionalităţii, nal-liberal, este aplicată cu grijă în tot cuprinsul ţării. Trebue să recunoaştem, că la noi nu s’a dat până acum atenţia cuvenită unei probleme vârşitoare, care interesează D-l Stavri Cunescu, directorul general al muncii, a arătat în conferinţa făcută deunăzi la Radio, că rezultatele practice nu eo-j vor fi obţinute fără măsurile di- restrictive. Cu alte cuvinte, are et, organizarea muncii în stat,avem nevoie de,specialişti naţional şi promovarea elementului nalt spre a ne lipsi de elementeautohton. Munca la noi, desigur le streine, din cauza împrejurărilor sociale Iată deci o pregătire temeini şi istorice în care s’a găsit vecă a muncii nationale trebue chea aşezare a tării nu s’a pu grăbiltă. Pregătirea, profesională tot dasvolita în conformitate cu va fi singură hotărâtoare în or interesele de stat. Şi o dovadă ganizarea muncii Statului nosfiste, incontestabil, acea epocă de trup prefaceri sociale care a facilitat: I Spiru Haret, mare cărturar, intrarea în comerţul românesc, neîntrecut organizator şi deci a unui număr prea mare de stră- om de acţiune. Înfiinţase şcoli de vni. I perfecţionare profesională. Vre-S’a spus că România e unica murire de azi cer ca aceste şcoli ţară din lume în care şomajul să fie adaptat© Interesului prenu trebue să existe. Minusculul zenitului şi mai cu seamă — cum când îl privim într'un label comparativ cu celelalte state agricole, el persistă totuşi în pătura intelectuală. Măsurile luate recent pentru limitarea numărului de studenţi vor da, în această privinţă, cele mai bune rezultate, prin punerea unei stavile elementelor nepregătite. Chestiunea protecţiei muncii naţionale interesează însă mai bine a remarcat dl. Stavri Cunesenu să fie organizate numai pentru acele specialităţi care nu există în ţară. Politica de organizar a muncii şi de prestigiu al ei, inaugurată sub frumoase auspicii de guvernul partidului naţional-liberal, va urmări să realizeze şi un alt imperativ etic: disciplina muncii.