Viitorul, februarie 1936 (Anul 28, nr. 8414-8438)
1936-02-01 / nr. 8414
J ARO. — Les ebaux jours cu Simon şi Jean Pierre Aumont. SCALA. — Anabella în Echipajul cu Jean Perre Aumont şi jurnal. SAVOY. _ Duşmanul invizibil cu Paul Hartman şi program nou de Muzic-Hall. TRIANON. — Maria Baskirtseff Jurnalul unei îndrăgostite cu Lili Darvas şi Hans Jaray. CAPITOL ȘI ROXY. — Visul unei nopţi de vară în regia Max Reinhard Jurnal Pathé. REGAL. — Casta Diva cu Martha Eggerth, Phillips Holmes jurnal. 8ELECT. — Soţul ideal cu Brighitte Helm şi Georg Alexander. VOX. — Dansul s’a sfârşit cu Nancy Caroll, George Murphy şi revistă. ED. PALACE. — Răpitorii de copii cu Chester Morris. FEMINA. — Strict confidenţial cuWarner Baxter şi Myrna Loy. AIDA. It- Fericirea şi Dansatoarea. DORY. _ Inamicul public No. 1 şi Nopţi din Haway. ARPA. Ali-Baba şi cei 40 de hoţi di jurnal. FORUM. — Shanghai cu Charles Boyer şi Stan şi Bran scoţieni. CORSO. — Harry Piei. Un strigăt tn junglă cu Gerda Maurus. DARLY. — Drumul spre glorie şi Marietta cu Janette Macdonald. SPLENDID. — Elisabeta Bergner In Eşti al meu şi Indiile se revoltă. OMNIA. — Shangai cu Charles Boyer şi Inamicul public . GINA BAR catea Victoriei 2. Danfiîng-Atracţiuni. MARNA. — Ana Sten şi Gary Cooper în .Noaptea nunţii“ şi revista „Abisimada“. Jurnal Pathé. MARCONI. — Ultimele zile ale Iaşului Pompei. Jurnal şi artişti. ALIDO. — Valsul Maiestăţii Sale, cu Willp Forst, Jocul dragostei cu Paul Harbiger. MANON. — Ultimul Bal la Petersburg cu Ivan Petrovici şi în Ghiarele păcatului cu Joan Crawford. ORFEU (Ed. Mihail Ghica 103). — Micul Colonel şi Iubita Marinarului TOMIS. — 2 filme: Străjerii Africei cu Cary Grant, Gertrude Michael şi In serviciul secret cu Rap Francis, Leslie Howard, etc. REX. — Lacul de aur: George O’Brien în Atenţiune, Dinamită. IZBANDA. _ Tinereţe şi Cei 4 jumătate muşchetari. FRANKLIN. — Volga In Flăcări şi Caranga. DIANA. _ Cercul în flăcări şi Secretul celor trei. MILANO. — Crimă şi pedeapsă şi Tovarăşi. LIZEANU. — Transatlantic şi Fiul lui King-Kong. LIA. — Martha Eggerth, în Clo Clo şi Circul Barnum cu Walace Beery. MODEL. — Sclavii banului şi Diavolii aerului. VOLTA BUZETI. — Caravana, jurnal şi completare. AMERICAN. — Shirley Temple în Singură pe lume şi Misterele Africei. RAHOVA. — Episode cu Paula Wesseln Jurnal şi Complectară. PACHE. — Abdul Hamid; completare 2 acte şi jurnal. REGELE FERDINAND. — Mizerabilii cu Harry Baur şi jurnal. UNION. — Dirijabilul şi Don Joan cu Douglas Fairbanks. COTROCENE. _ Cruciadele şi o complectare. SIC (fost Facla Mecet). _ Tunelul după Kellermann, Cruciada Dragostei şi Banda Veselă. JU.MRKA UTEM.AKTE Avem... in faţă numărul, pe Noembrie. Decembrie, al ţipstei „Viaţa Românească". Trebue să mărturisim că, in actuala ei strvfitură, revista de astăzi, mutată, din pricini nelămurite , la Bucureşti, nu aminteşte nici pe departe ţinuta spirituală distinsă din epoca în care apărea in capitala Moldovei. N’am vrea să se înţeleagă, prin aceasta că aci, la Bucureşti, nu se poate realiza o publicaţiune într’un cadru de prestanţă a conţinutului. Dar vreau să precizăm că bătrâna revistă ieşeană îşi creiase acolo .A cetatea moldoveană, un climat neasemuit de prielnic- Dovadă colecţia tuturor numerelor apărute la Iaşi. 7 transplantarea revistei La Bucureşti a fost o năstruşnică inspiraţie, deoarece „Viaţa Românească“, prin faptul acesta, a fost■ipsită de acea admirabilă constelaţie de intelectuali, dintre zări, întâi, se cuvine amintit numele unuia dintre cei mai înzestraţi cărturari ai culturii noastre : G. Ibrăileanul. Câtă vreme „Viaţa Românească“ apărea la Iaşi, spiritul critic, fără greş, perfect echilibrat, al d-lui G. Ibrălemu însemna o normă sigură la un necesar control în orientarea colaboratorilor. Căci, acestei reviste, ii lipseşte, astăzi, tocmai acest factor de disciplinare a năzuinţelor anapoda şi contradictorii, pe cari de la pagină la pagină le manifestă conţinutul. Şi, apoi, cu toată tendinţa poporanistă a „Vieţii Româneşti“ de odinioară, nu se poate în nici un chip justifica actualele tendinţe de-a dreptul comunizante, cu totul în afară de categoriile estetice, pe care le mărturiseşte revista. Iată, de pildă, pentru astăzi, o singură dovadă: poezia publicată în numărul de care ne ocupăm, de d. Demostene Botez. Este vorba în acest „Crez modern“ — cum se intitulează poesia — de im adevărat manifest revoluţionar, in care se pot ceti versuri de felul acesta : „Tu frate al meu, ia arma asta’n mână, dă şi drept şi cinste şi: Ea-ţi onoare, Orgoliu şi iluzii şi mâncare; Ea-i peste vii şi peste mort stăpână, învaţă să ocheşti ca să ucizi, Tţi uită tot şi suflet şi pe-ai tăi Şi trage în grămadă, buni şi răi Să-i vezi pe jos, târându-se, omizi. Să nu laşi om alăturea de tine Nu măsura că-i prost, că e deştept. Ţinteşte-i bine inima din piept Şi-apoi mirenisa-i sângele din vine“Şi după ce încă şase strofe autorul versifică astfel de instincte canibalice, închee • „Ia arma’n mână, mergi şi cumcereşte In ea e tot: putere şi dreptate, Cu cât mai mulţi tu vei culca pe spate Cu-atât mai mult şi Domnul te iubeşte“. Ce pot avea oare astfel de versuri retorice, lipsite de orice nobil suflu artistic, cu adevărata poesie ? Cu astfel de colaborări, „Viaţa Românească“ e de nerecunoscut şi propunem pentru respectul trecutului să i se schimbe fără zăbavă numele. N. MIHAESCU TEATRUL NATIONAL. — Casa Hervey. OPERA ROMANA. — Relâche. TEATRUL VESEL. _ Unchiul lui Neaţă TEATRUL REGINA MARIA — Lozul cel mare. TEATRUL COMOEDIA. _ Apropo Tănase TEATRUL LICII CULTURALE. — Sarmală amicul poporului. TEATRUL EXCELSIOR___Afaca. Kubinski ru Ion Iancovescu. Teatrul Naţional In seara de Luni. 3 Februarie se inaugurează la Teatrul Naţional ciclul de reprezentaţii cu concursul d-nei Maria Ventura. Se va reprezenta piesa „Ca înainte, mai bine ca înainte“ de Luigi Pirandello, cu d-ra Maria Ventura, d-nii Ion Manolescu, V. Valentineanu, H. Polizu, d-nele Nataşa Alexandra, Kitty Gheorghiu, Irina Nădejde, etc. Regia o are d. V. Enescu. * In cursul acestei săptămâni piesa „Casa Hervey“ se reprezintă în serile de Joi, Vineri şi Sâmbătă, după care seria va fi întreruptă până după sfârşitul ciclului Ventura. La reprezentaţia de Duminică seară cu piesa „Cocoşul negru“ de d. Victor Eftimiu, rolul Diavolului va fi jucat de d. Anastasia“. Teatrul,,Regină Maria“ Admirabila comedie „Lozul cel mare“ cu Leny Caler şi V. Maximilian, continuă sâ se reprezinte la teatrul Regina Maria cu un succes iregulat, atât în matineuri, cât și seara. Este a doua lună de când această comedie se reprezintă incontinu în matineu şi seara fără ca succesul să se fi epuizat câtuş de puţin. Săli arhipline aclamă la scena deschisă admirabilele calităţi de text şi meritul excelentei distribuţii care are în frunte pe d-ra Leny Caler şi pe d. V. Maximilian. D-ra Leny Caler înregistrează în acest rol un mare succes şi într’un crâmpei de comedie muzicală, d-sii cântând în act. I şi III tangoul „Norocul vine peste noapte“ şi slowfoxul „Inimioara mea“ de Elly Roman, care au devenit şlagărele zilei şi sunt fredonate pretutindeni. „Lozul cel mare“ se reprezintă în fiecare seară şi în matineurile de astăzi .Toi, Sâmbătă şi Duminică. E cel mai vesel şi mai reconfortant spectacol din Capitală. Opera Română «Bnkmaav«r « !■ Mâine se reia, pe scena Operei. ..Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss, cu întreagă distribuţie de la primul spectacol. La pupitru, maestrul Ionel Perlea. Spectacolul înţepe la orele 8 seara precis. Se fac ultimele repetiţii ale baletului „Taina“, a cărui premieră va avea loc în seara de 8 Februarie c. Filarmonica lfPH. — — — Astă seară are loc la Ateneu mult aşteptata primă audiţia a oratoriului biblic „Samson“ de Heendel. Capodopera marelui compozitor va fi executată de orchestra Filarmonica a Fundaţiilor Culturale Regale în colaborare cu corul Bach din Sibiu şi cu concursul unui excelent quartet de solişti, în frunte cu d-ra Dora Massini de la Opera Română. Impunătorul ansamblu este dirijat de d. Frantz Ravel Dressier, reputatul organist şi director al corului Bach din Sibiu un interpret emerit al muzicei lui Bach şi Haendel. Pentru acest concert, permanenţele emise de Fundaţiile Culturale Regale Direcţia Filarmonica, cu excepţia locurilor rezervate ziarelor, nu au valabilitate. Ultimele biletele la agenţia Feder şi seara a cassa Ateneului. Conferinţe D. prof. ing. Constantin C. Teodorescu va ţine o conferinţă în localul Societăţii Politehnice, Joi 30 Ianuarie a. c. orele 18 cu subiectul: „încercarea materialelor în exploatare şi în laborator.“ « Miercuri 5 Februarie, la orele 6 d. a. în aula fundaţiei Carol I, d. profesor Al. Obreja, va vorbi despre „Opera lui Eminescu în faţa psihiatriei“ Conferinţa face parte din ciclul „Oameni celebri în lumina medicinei“ organizat de „Gândirea Europeană“ de sub prezidenţia d-rei Elena Văcărescu. Biletele la agnia Jean Feder. Cărţi noul In editura „Cărţii Româneşti“ a apărut „Sfânta mare neruşinare“, roman In două volume de cunoscutul scriitor George Mihail Zamfirescu. Romanul d-lui Zamfirescu face parte dintre cele mai de seamă noutăţi literare apărute de curând. Intr’o cronică aparte vom analiza această interesantă lucrare literară. Expoziţii Expoziţia desenului englez de la muzeul Toma Stelian a avut un succes desăvârşit. Expoziţia a fost vizitată de peste 3000 de persoane. Ea rămâne deschisă până la 2 Martie 1930. Directorii şcoalelor secundare sunt înştiinţaţi că grupe de elevi sub conducerea unui profesor sunt admise a vizita gratis expoziţia Joia şi Sâmbăta după amiază. * Expoziţiile pictorilor I. Steurer, B. Iosif şi Alexandru Moscu, de la Ateneul Român, rămân deschise până Duminică, 2 Februarie, orele 17 seara. Pictorul Paul Miracovici şi sculptorul Mac Constantinescu deschid expoziţiile lor în săbie Dalles. Vernisajul va fi Duminică 2 Februarie. * * PreocupăriITEATRELE Românul cel din Sebeş Sebeşul este un târguleţ-sat, adică, şi învăţători, a fost el oare înţeles Are străzi aliniate, căsuţe cu acoperiş de toată suflarea de la sate? Acest şe de ţiglă,, curţi împrejmuite cu zi- I profesor doctor, mare chirurg, este duh şi cu câte o poartă monumenteşi un bun doctor de suflete, căci află dar în realitate, este un sat tihnit, ştie că prin şcolile primare se răs cu o şcoală primară modestă şi locu pândeşte lumina în suflete de caitori în majoritate români muncitori de glie... Acolo un român al lui D-zeu având trei copii „moderni“ adică neascultători, s’a văzut silit să recurgă la ajutorul autorităţei publice, pentru a reuşi ca tinerele lui odrasle să se ducă la şcoală! Unicul gardist al comunei s’a prezentat la domiciliul reclamantului şi luând pe vinovaţi i-a depus în arestul primăriei. Vă închipuiţi impresia hoinarilor copii intre zidurile închisorii aii. Aşa a reuşit cinstitul părinte din Sebeş (Alba să-şi îndrumeze ţâncii pe calea învăţăturei de carte. Mulţi părinţi, — daci ar fi ştiutori de carte — şi vor fi citit întâmplarea, ar trebui să ia exemplu pe la ţăranul mintos şi inimos care dă copiilor lui ştiinţa cea mare a cunoaşterei cărţilor, lumină adevărată pe calea grea a vieţei. Mai ales pentru omul de la ţară, scrisul şi cititul este tot ce poate fi mai necesar, căci el are multe daraveri cu autorităţile şi până să ajungă la avocaţi trebue cu ochii lui să vadă şi să ştie ce obligaţiuni are şi anume ce drepturi. Când d. ministru Anghelescu a pornit lupta mare ca să aibă toate satele, şcolimenilor. Cel care ştie a citi repede şi fără greş, poate să se cultive singur cu cărţile bune şi ieftine ce se găsesc pretutindeni. Gospodarul din Sebeş a înţeles taina asta mare şi a recurs la ajutorul poliţiei, din timp. Căci cei lăsaţi în întunericul mintei, sunt adeseori culeşi tot de poliţie, pentru fapte grele. Un mucalit de prieten susţine că el ar recurge la ajutorul poliţiei pentru a duce la închisoare mai ales pe cei „bătrâni“, pe părinţii cari nu-şi trimit copiii la şcoală sub diferite pretexte. Ei sunt făcători de rele, căci condamnă odraslele lor la robia pe viaţă a omului fără ochi şi fără putinţă de luminare. Cazul din Sebeş, este însă un început mult promiţător, vor veni şi alţii la rând, fiindcă toate averile se pot irosi, dar cele ce a învăţat cineva în tinereţe, şi mai ales ştiinţa de carte, este o avuţie pentru care nimeni nu i-o poate răpi, nici înstrăina. A. M. H. „VIITORUL 12 COPil IflAlM în faţa justiţiei Justiţia franceză, continuă sâ se oculte de copiii martirizaţi în casa părintească. La Neully-sur-Marne, poliţia a fost sesizată de tratamentul barbar la care erau supuşi doi copii, unul de 5 ani, celalt de 3 ani. Tatăl lor, Roger Chams mic imnnegat, beţiv si brutal, a fost părăsit de soţia lui. Din nenorocire şi-a făcut copiii în seama celui de a cărui violenţă îşi părăsise casa. Asupra celor doi micuţi omul otrăvit de alcool îşi vărsa toată furia până ce vecinii alarmaţi au reclamat poliţiei printr-o scrisoare anonimă. Jandarmii au găsit copiii într-o cămăruţă întunecoasă, anioane goi, cel mai măricel era plini de răni, desfigurat de lovituri peste faţă. Amândoi aproane în nesimţire fiind nehrăniţi. Roger Dahms cu inconştienţă de brută a recunoscut faptele susţinând că băiatul trebuia „corijat“. Mica victimă a fost internată la spitalul din Montfernaeil, celalt a fost redat mamei găsită de poliție la Perreux, iar „tatăl“ a fost depus la închisoare. Un studiu despre România într’o re vistă finlandeză Revista finlandeză Terra — organul Soc. de Geografie din Finlanda publică, în Nr. 4/1935, un articol intitulat ,,România și Bucureștii“, scris de d-l Ilmari V. Hustich. Articolul aduce, în afară de date geografice, aprecieri favorabile despre progresele realizate de tara noastră în domeniul economic si industrial. Autorul insistă deasemenea asupra unităN’a existat un om care să se fi temut de moarte ca împărăteasa Caterina II a Rusiei, de altfel femeie cultă, una din crimele abonate la Enciclopedia lui Diderot si d’Alembert. Ea evita tot ce putea să-i amintească moartea. Nici-un locuitor din Petersburg n’avea voie să fii teritoriale si etnice a Roma- poarte haine negre, nici chiar trăniei, arătând totdeodată că dacă șurile nu se mai lustruiau negru, în tara noastră se află un număr de minoritari, o populație destul de numeroasă românească trăește și în țările vecine nouă. NOTIŢE O telegramă din streinătate anunţă amânarea cu încă o lună a execuţiei lui Hauptmann. După atâta vreme, în care fiece clipă nu va fi fost decât un spasm tragic al existenţei, Hauptmann aştepta, desigur, să vină mai repede desnodământul fatal. Şi iată că durata chinurilor i se prelungeşte. Mai crâncenă decât pei rea, este conştiinţa apropierii morţii. Judecătorii lui Hauptmann i-au pregătit astfel acestuia o soartă cu mult mai aspră şi mai îngrozitoare decât ei înşişi au voit. * Marconi, inventatorul T. F. F. n’a distrus numai industria sârmei şi a cablurilor marine, dar a prăbuşit o mulţime de fabrici de tunuri. Până la 1900 toate corăbiile şi vapoarele aveau un tun pentru a transmite semnale în caz de naufragiu, după sistemul lui Robinson Crusoe. Dar oricât de mare era tunul, bătaia sa nu se auzia decât cel mult la 30 km., iar când uraganul făcea marea să urle, nu se mai auzia tunul nici la 2 kilometri. Prin T. F. F. exploratorul Ellsworth a putut cere ajutor și de la Polul Sud, fiind salvat după două luni de un vapor pornit cu toată viteza din Australia. Sondad in Moreni a ars 840 de zile. Adunând numărul ei cu 160 găsim : 840+160=1.000. E o coincidentă remarcabilă, • iar înmormântările se făceau înainte de răsăritul soarelui. L. F. ihestin (Mint înmiit — Curs de româneşte la Florenţa — La Academia Regală de Archeo- oficial de limba şi literatura rologie. Litere şi Bele-Arte din Nea-1 mână, înfiinţat în Martie 1934 polem. prof. Claudiu Isopescu a citit o interesantă comunicare despre „Ardeleanul Aron Densuşearu şi Italia” analizând frumoasele traduceri în versuri din Dante, Petrarca, Biccaccio, Tasso, Leopardi şi Pellico, acea in proza din Alessandro Verri, articole asupra lui Dante, Petrarca Pellico şi asupra unirii Italiei. Ia cari d. Köpesen a mai adăogat patru scrisori inedite dela filoromânul Vegezzi-Ruseaula şi trei dela Giovanni Papanti. Cu unanimitate de voturi s’a hotărît publicarea comunicării în Analele Academiei Napoletane. D. prof. Isopescu a ţinut apoi la Universitatea din Napole în faţa profesorilor şi studenţilor Facultăţii de litere o conferinţă despre ,,Probleme de limbă şi literatura română” fixând individualitatea limbii şi literaturii noastre în cadrul limbilor şi literaturilor neo-latine. La Facultatea de litere din Florenţa s’a inaugurat primul curs din iniţiativa Asociaţiei italo-române din Roma şi pentru care d-nii miniştri dr. C. Angelescu şi Savel Rădulescu au promis tavantului Bertoni tot sprijinul material şi moral. Cunoscutul filolog de la Universitatea din Florenţa, d. prof. Carlo Battisti, care a propus în consiliul Facultăţii înfiinţarea cursului, a adus salutul Rectorului şi a consiliului Facultăţii, a citit telegramele sosite de la d-nii miniştrii I. Lugosianu, Giulio Bertoni, Candiu Isopescu, membrii şi directorul Şcoalei Române din Roma , după ce a relevat necesitatea şi importanţa studiului limbii române pentru filologia romanică a prezentat pe tânărul lector, d. dr. George Caragata, un eminent elev al d-lui Bertoni. D. Caragata a făcut apoi lecţia de inaugurare vorbind despre ,,Relaţii linguistic© italo-române”. Pictorul român Ioan Blectos a deschis în saloanele Fondului de Russie din Roma o expoziție de pictură. V. • it KU it. II „CillMlZIlf — Un adăpost pentru copiii găsiţi — Eri la orele 5 t. m., a avut loc inaugurarea azilului pentru copii găsiţi. Al. Gh. Cantacuzino, din strada Buzeşti 68. Sub acoperământul acestui aşezământ de asistentă publică sunt adăpostiţi copiii găsiţi. In 6 mari încăperi, bine amenajate şi înzestrate cu tot utilajul necesar, nefericiţi copii, găsesc pe lângă îngrijirea necesară asistenţa medicală până când sunt repartizaţi Casei Copilului de la Şosea, condusă de d. profesor dr. Gane, secretarul general al ministerului Sănătăţii publice, sau la „Leagănul Sf-ta Ecaterina” condus de dr. Dreviceanu. Aci este locul să arătăm că Societatea „Casa Copilului” este pusă sub preşedinţia vrednică a d-nei Pia Alimăneşteanu, iar Leagănul Sf-ta Ecaterina a d-nelor Maria Pilat şi Ecaterina Caragea. Deasemenea Azilul Cantacuzino In urma intervenţiei Consiliului superior al corpului, Ministerul de Ja se află sub direcţia d-lui dr. Nustiţie a trimis instanţelor judecător Rădulescu şi condus de d-ra Margareta Ionescu. La inaugurarea acestui aşezământ au luat parte reprezentanţii autorităţilor municipale, în frunte cu d-nii Aurel, Popescu-Necşeşti, prim ajutor de primar, profesor Chiriac, consilier comunal şi conducătorul asistenţei, Cosma, directorul serviciului asistenţei a municipiului, d-nele Maria Pilat, Pia Alimăneşteanu, Ecaterina Caragea . „„ . . . d-na Tatiana mof Torsrulescu So. dere tutUror magistraților acelei in una i-cuiana prof. Torguiescu. i v f . mntamare ^umăr^d^ckăteni'din'toate 1 *1'1' urmează să fie numiţi numa, din t0at d 'tre persoanele calificate ca atare straturile sociale. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii, Georgescu şi Călin. Răspunsurile au fost date de către corul bisericei Buzeşti După săvârşirea serviciului divin, părintele Georgescu, parohul bisericei Buzeşti, într’o frumoasă cuvântare spune că acum 28 de ani Al. Gh. Cantacuzino, înduioşat, că copiii găsiţi, n’au niciun adăpost, a donat imobilul acesta, care aduce şi astăzi atâtea foloase societăţii româneşti. Datorită, generozităţii d-lui Al. Gh. Donescu, primarul general al Capitalei, sunt toate mijloacele la îndemână pentru buna lui întreţinere. In numele credincioşilor mulţumeşte d-lui Donescu, d-nei Maria Pilat şi d-lui Chiriac, pentru străduinţa şi bunătatea lor. D. profesor Chiriac, în cuvinte alese arată cum d. primar general are toată grija pentru copiii găsiţi şi afirmă că în fiecare zi sunt îngrijiţi 6—8 copii găsiţi, care apoi sunt repartizaţi, Castei Copilului şi Leagănului Sf-ta Ecaterina. Arată apoi cum donatorul Azilului a îngrijit ca un adevărat credincios, de bisericii Buzeşti , întreaga asistentă a vizitat apoi toate încăperile Azilului Cantacuzino, aPLICIEA legii corpului experţilor contabili şi deci înscrise în tablourile experţilor contabili, pe care fiecare instanţă este, obligată sâ le ceară dela corpul respectiv. In caz că aceste dispoziţiuni — cari sunt de altfel şi cele legale— nu vor fi executate întocmai, vom fi nevoiţi să avizăm la luarea măsurilor cuvenite în contra persoanelor cari vor primi asemenea însărcinări fără a avea calitatea, cum şi a celor ce vor da asemenea delegatuni“ ST. V. reşti circulara cu Nr. 07750 din 1936 cu următorul conţinut: „Domnule decan al Consiliului superior al corpului contabililor autorizaţi şi experţilor contabili, în diferite rânduri, ne-a adus la cunoştinţă că la unele instanţe se numesc experţi contabili dintre persoanele cari n’au această calitate. I GREFA TRIB. PRAHOVA, SHI Ca urmare la ordinul nostru cir-1 R.rT cular Nr. 116.451 din Noembrie 1934, vă rugăm din nou să puneți în ve- laiul sic. Mele ursea" Societatea „Principele Mircea” organizează in ziua de 15 Februarie a. c. în saloanele Arta, Marele său Bal Mascat și Memascat, „înconjurul Lumii” Croasieră fantastică. Diferite restaurante chinezești, negre, etc. Decoruri, jazz Cosmopolit. Biletele se găsesc la sediul Soc. str. Aurel Vlaicu No. 19, și la magazinul Soc. Calea Victoriei No. 77 bis. Duminică 16 Februarie a. c. în acelaș decor va avea loc un ceai dansant cu prelungire de la orele 6 d. a. la orele 12 noaptea. Cărţi le căruii „Zenit“ volumul de versuri al poetului Virgil Huzum, cunoscut din volumele „A la maniere de...“ (1926) şi „Bolta Bizantină“ (1929). Volumul apărut în excepţionale condiţiuni grafice la Luceafărul“ este ilustrat de mc-1 V_ m~Telet0" ~_____ " ti colitorul Al. Phoeh-«. * A APARUT în editura Aşezământului Ion C .Brătianu CORESPONDENTA FAMILIEI I. C. BRATIANU IN 5 VOLUME De vânzare la librăriile Cartea Românească și Universul. A APARUT:► Democrația Revista Cercului de Studii al Partidului Național-Liberal Anul XXIII No. 12 pe Decembrie 1935 cu următorul sumar: al George Fotino------------------I. D. Barzan----------------------Ștefan I. Piesoianu---------George N. Georgescu---------Dragomirescu N. Gh.--------- Ing. A. D. Carabella — — — Pavel Cuzminski-----—-------Pârvulescu Mircea —---------Moş Pavalache-----------------Radu V. VSrsănescu---------Dan Sulfină----------------------Cărţi şi Reviste Presa Contractele de Armament Cum se poate spori producea de aur Simplificarea aparatului de stat Condiţiile bio-politice ale democraţiei perfecte (IV) Inaugurarea Casei plugarilor brăileni şi desvelirea monumentului lui Alexandru Constantinescu Jos ministru al Agriculturei însemnări politice Presa liberală „Ruşii“ abisinieni şi „raşii“ politiciani ai noştri Societatea Naţiunilor faţă de răsboiul Italo-Abisinian Cronica dramatică PREŢUL 25 LEI "VW DOCTORUL JIBEIN IRISTfiSIB Asistent al Facultătei da Medicină din Paris Interna, stomac, intestiner Bolificat, inimă utat In str. Armenească 36 S’am — Telefon 2-10-20 — A PREFECTURA MMuijiiiiiia Publicaţiune No. 187. Anul 1936, Luna Ianuarie 24. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 17 Februarie 1936 ora 11, în localul Prefecturei judeţului Tighina, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru vânzarea a patru automobile vechi» din care unul marca „Benz“ în stare deteriorată, al doilea marca „Chevrolet“ deteriorat şi desfăcut al treilea marca „Godchis“ scos din uz şi al patrulea marca „Buick“ anul 1927 cu 6 cilindri, 50 H. P. Licitaţia va începe pentru maşina „Benz“ de la suma de 2600 lei, pentru „Chevrolet“ dela 2000 lei, pentru „Godchis“ dela suma de 2000 lei şi pentru „Buik“ dela suma de 5.000 lei, spre urcare. Ofertele se vor depune în ziua şi la ora fixată, aparte pentru spre cunoştinţa generală,că in ziua li'eoar®. automobil, însoţite de o de 6 Februarie 1936, dela orele 12 garantie un numerar de 500 lei, din zî înainte, se va vinde la licita-1 Art. 88—110 din Legea contaţie publică în Bucureşti, str. Popes pilităţii publice, sunt aplicabile acestei licitaţii- Caietul de sarcini se poate vedea la Serviciul Contabilităţii judeţene în zilele şi orele de serviciu. Prefect, Indescifrabil Şeful Serviciului Financiar, Indescifrabil ! GREFA TRIB. ARGEŞ S. Lat . EXTRACT D-na Maria Niculae Stănescu a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Niculae Stănescu din Piteşti, pentru injurii grave. Din căsătorie au rezultat doi copii Florica de 12 ani şi Sandu de 6 ani. Soţul posedă jumătate din imobilul situat în Piteşti str. Cazărmei No. 1 colţ cu Piaţa Cristescu. Termenul la 6 Februarie 1936. Grefier, Indescifrabil , No. 2424 I ▼ ihuTîobTeso BOLI INTERNE Consultaţii 1-6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Prla B-dul Maria, tramvaiul No. 3 şi 15 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 2372 din 1936 a Jud. VI Mixtă Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Februarie 1936, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Spitaul Unirei Nr. 18, averea mobilă urmărită a debit. Petre Beznea, care se compune din cincizeci cutii conserve Stela şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. B-ca Industriilor şi Meseriilor Dobrogene din Constanţa prin reprezentanţi legali. PubL Nr. 2709—Dos. 20404 din 1935 -----... ■ ■ In baza adresei Nr. 4281 din 1936 a Jud. ocol III București, se publică cu Asan Nr. 9, averea mobilă urmărită a debit. Adriana și S. I. Marinescu, care se compune din una canapea, şase scaune lemn nuc sculptat şi altele anume specificate în procesul verbal de sequestru asigurător spre despăgubirea credit. Soc. Creditul Bancar I. L. Cotnăreanu & A. Marian Publ. Nr. 4199— Dos. 1555 din 1935 In baza adresei cu Nr. 2977 din 1936, a Trib. Ilfov, S. Notariat, şi conform jurnalului Nr. 2053 din 1936 al acelui Tribunal, se aduce la cunoştinţa generală că s’a urmărit, de noi, veniturile generale ale imobilului din Bucureşti, str. Ferentari Nr. 107, averea debitorilor Maria şi Andrei Schenker. Aceasta până la concurenţa sumei de 60.000 (şase zeci mii) lei capital, plus procente legale dela 26 Iulie 1934, si 2ooo lei cheltueli de judecată, pentru despăgubirea reclamantului Ion Iascu, de zisa sumă ce are a lua dela Maria si Andrei Schenker, in baza sentinţei cu Nr. 2838 din .1934, Trib. Ilfov S. Com şi decizia Nr. 169 din 1935 a Curţii de Apel S.. I. Bucureşti, pv vestită cu formula executorie. Publ. Nr- 4405.— Dos. 1407 din 1936 D-1 Friederich (prin botez Eu-* gen) Moscovici, domiciliat în București, str. Sf. Constantin 31 B. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Moscovei în acela de Popescu, spre a se numi Friederich (prin botez Eugen) Popescu. D. Radu D-tru I. Dinu din com Sângeru, jud. Prahova cu petiţi înreg. la Nr. 16147/928 a intentaţie Dnm. Rozgorde, născut la acţiune de divorţ contra soţiei sale( 17 Ianuarie 1877 în com. Boroviciu Q + n%i/»vi rî î v» ondoni nnmnn)Î Tiaturu / -* *- -î • \ i__* Tînpii. Stancu din aceiaşi comună pentru cauze determinate de lege, din căsătorie au rezultat copii Elena în etate de 6 ani ei Traian de 2 ani, ambii soţi nu au avere . Grefier, Indescifrabil Nr. 3122 (Macedonia), domiciliat în Bucureşti, Calea Şerban Vodă No. 109, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bozgolide în acela de Atanasiu, spre a se numi Dumitru Atanasiu. D-l Gheorghe Wolfram, născut la 6 Dec. 1899 în Craiova, domiciliat în oraşul Florie jud. Constanța, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheorghe Stoenescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui spre știința acelora cari ar voi să facă opozitiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului al- MINISTERUL JUSTIȚIEI * Direcțiunea judiciară