Viitorul, februarie 1936 (Anul 28, nr. 8414-8438)

1936-02-01 / nr. 8414

J­ ARO. — Les ebaux jours cu Si­mon şi Jean Pierre Aumont. SCALA. — Anabella în Echipajul cu Jean Perre Aumont şi jurnal. SAVOY. _ Duşmanul invizibil cu Paul Hartman şi program nou de Muzic-Hall. TRIANON. — Maria Baskirtseff Jurnalul unei îndrăgostite­ cu Lili Darvas şi Hans Jaray. CAPITOL ȘI ROXY. — Visul unei nopţi de vară în regia Max Reinhard Jurnal Pathé. REGAL. — Casta Diva cu Martha Eggerth, Phillips Holmes jurnal. 8ELECT. — Soţul ideal cu Brighit­te Helm şi Georg Alexander. VOX. — Dansul s’a sfârşit cu Nancy Caroll, George Murphy şi re­vistă. ED. PALACE. — Răpitorii de copii cu Chester Morris. FEMINA. — Strict confidenţial cu­­Warner Baxter şi Myrna Loy. AIDA. It- Fericirea şi Dansatoarea. DORY. _ Inamicul public No. 1 şi Nopţi din Haway. ARPA. Ali-Baba şi cei 40 de hoţi di jurnal. FORUM. — Shanghai cu Charles Boyer şi Stan şi Bran scoţieni. CORSO. — Harry Piei. Un strigăt tn junglă cu Gerda Maurus. DARLY. — Drumul spre glorie şi Marietta cu Janette Macdonald. SPLENDID. — Elisabeta Bergner In Eşti al meu şi Indiile se revoltă. OMNIA. — Shangai cu Charles Bo­yer şi Inamicul public . GIN­A BAR catea Victoriei 2. Dan­­fiîng-Atracţiuni. MARNA. — Ana Sten şi Gary Coo­per în .Noaptea nunţii“ şi revista „Abisim­ada“. Jurnal Pathé. MARCONI. — Ultimele zile ale Iaşului Pompei. Jurnal şi artişti. A­LIDO. — Valsul Maiestăţii Sale, cu Willp Forst, Jocul dragostei cu Paul Harbiger. MANON. — Ultimul Bal la Peter­sburg cu Ivan Petrovici şi în Ghia­­rele păcatului cu Joan Crawford. ORFEU (Ed. Mihail Ghica 103). — Micul Colonel şi Iubita Marinarului TOMIS. — 2 filme: Străjerii Afri­­cei cu Cary Grant, Gertrude Michael şi In serviciul secret cu Rap Fran­cis, Leslie Howard, etc. REX. — Lacul de aur: George O’Brien în Atenţiune, Dinamită. IZBANDA. _ Tinereţe şi Cei 4 ju­mătate muşchetari. FRANKLIN. — Volga In Flăcări şi Caranga. DIANA. _ Cercul în flăcări şi Se­cretul celor trei. MILANO. — Crimă şi pedeapsă şi Tovarăşi. LIZEANU. — Transatlantic şi Fiul lui King-Kong. LIA. — Martha Eggerth, în Clo Clo şi Circul Barnum cu Walace Beery. MODEL. — Sclavii banului şi Dia­vol­ii aerului. VOLTA BUZETI. — Caravana, jur­nal şi completare. AMERICAN. — Shirley Temple în Singură pe lume şi Misterele Africei. RAHOVA. — Episode cu Paula Wesseln Jurnal şi Complectară. PACHE. — Abdul Hamid; comple­tare 2 acte şi jurnal. REGELE FERDINAND. — Mizera­bilii cu Harry Baur şi jurnal. UNION. — Dirijabilul şi Don Joan cu Douglas Fairbanks. COTROCENE. _ Cruciadele şi o complectare. SIC (fost Facla Mecet). _ Tunelul după Kellermann, Cruciada Dragos­tei şi Banda Veselă. JU­.MRKA UTEM.AKTE Avem... in faţă numărul, pe Noembrie. Decembrie, al ţip­stei „Viaţa Ro­mânească". Trebue să mărturisim că, in actuala ei strvfitură, revista de astăzi, mutată, din pricini nelă­­murite , la Bucureşti, nu amin­teşte nici pe departe ţinuta spiri­tuală distinsă din epoca în care apărea in capitala Moldovei. N’am vrea să se înţeleagă, prin aceasta că aci, la Bucureşti, nu se poate realiza o publicaţiune într’un cadru de prestanţă a con­ţinutului. Dar vreau să precizăm că bătrâna revistă ieşeană îşi creiase acolo .A cetatea moldo­­veană, un climat neasemuit de prielnic- Dovadă colecţia tuturor numerelor apărute la Iaşi. 7 transplantarea revistei La Bu­cureşti a fost o năstruşnică in­spiraţie, deoarece „Viaţa Româ­nească“, prin faptul acesta, a fost­­■ipsită de acea admirabilă con­stelaţie de intelectuali, dintre zări, întâi, se cuvine amintit nu­mele unuia dintre cei mai înzes­traţi cărturari ai culturii noas­tre : G. Ibrăileanul. Câtă vreme „Viaţa Româneas­că“ apărea la Iaşi, spiritul critic, fără greş, perfect echilibrat, al d-lui G. Ibră­lemu însemna o normă sigură la un necesar con­trol în orientarea colaboratori­­lor. Căci, acestei reviste, ii lip­seşte, astăzi, tocmai acest factor de disciplinare a năzuinţelor ana­poda şi contradictorii, pe cari de la pagină la pagină le manifestă conţinutul. Şi, apoi, cu toată tendinţa po­poranistă a „Vieţii Româneşti“ de odinioară, nu se poate în nici un chip justifica actualele ten­dinţe de-a dreptul comunizante, cu totul în afară d­e categoriile este­tice, pe care le mărturiseşte re­vista. Iată, de pildă, pentru astăzi, o singură dovadă: poezia publi­cată în numărul de care ne ocu­păm, de d. Demostene Botez. Este vorba în acest „Crez mo­dern“ — cum se intitulează poe­­sia — de im adevărat manifest revoluţionar, in care se pot ceti versuri de felul acesta : „Tu frate­ al meu, ia arma asta’n mână, dă şi drept şi cinste şi: Ea-ţi onoare, Orgoliu şi iluzii şi mâncare; Ea-i peste vii şi peste mort stăpână, învaţă să ocheşti ca să ucizi, Tţi uită tot şi suflet şi pe-ai tăi Şi trage în grămadă, buni şi răi Să-i vezi pe jos, târându-se, omizi. Să nu laşi om alăturea de tine Nu măsura că-i prost, că e deş­tept. Ţinteşte-i bine inima din piept Şi-apoi mirenisa-i sângele din vine“­Şi după ce­­ încă şase strofe autorul versifică astfel de in­stincte canibalice, închee • „Ia arma’n mână, mergi şi cu­­m­cereşte In ea e tot: putere şi dreptate, Cu cât mai mulţi tu vei culca pe spate Cu-atât mai mult şi Domnul te iubeşte“. Ce pot avea oare astfel de ver­­suri retorice, lipsite de orice no­bil suflu artistic, cu adevărata poesie ? Cu astfel de colaborări, „Viaţa Românească“ e de nerecunoscut şi propunem pentru respectul trecutului să i se schimbe fără zăbavă numele. N. MIHAESCU TEATRUL NATIONAL. — Casa Hervey. OPERA ROMANA. — Relâche. TEATRUL VESEL. _ Unchiul lui N­eaţă TEATRUL REGINA MARIA — Lozul cel mare. TEATRUL COMOEDIA. _ Apropo Tănase TEATRUL LICII CULTURALE. — Sarmală amicul poporului. TEATRUL EXCELSIOR___Afaca. Kubinski ru Ion Iancovescu. Teatrul Naţional In seara de Luni. 3 Februarie se inaugurează la Teatrul Naţional ciclul de reprezentaţii cu concursul d-nei Maria Ventura. Se va reprezen­ta piesa „Ca înainte, mai bine ca înainte“ de Luigi Pirandello, cu d-ra Maria Ventura, d-nii Ion Ma­­nolescu, V. Valentineanu, H. Poli­­zu, d-nele Nataşa Alexandra, Kitty Gheorghiu, Irina Nădejde, etc. Regia o are d. V. Enescu. * In cursul acestei săptămâni piesa „Casa Hervey“ se reprezintă în se­rile de Joi, Vineri şi Sâmbătă, după care seria va fi întreruptă până după sfârşitul ciclului Ventura. La reprezentaţia de Duminică sea­ră cu piesa „Cocoşul negru“ de d. Victor Eftimiu, rolul Diavolului va fi jucat de d. Anastasia“. Teatrul­,,Regină Maria“ Admirabila comedie „Lozul cel mare“ cu Leny Caler şi V. Maximi­lian, continuă sâ se reprezinte la teatrul Regina Maria cu un succes iregulat, atât în matineuri, cât și seara. Este a doua lună de când a­­ceastă comedie se reprezintă incon­­tinu în matineu şi seara fără ca succesul să se fi epuizat câtuş de puţin. Săli arhipline aclamă la sce­na deschisă admirabilele calităţi de text şi meritul excelentei distribuţii care are în frunte pe d-ra Leny Ca­ler şi pe d. V. Maximilian. D-ra Leny Caler înregistrează în acest rol un mare succes şi într’un crâmpei de comedie muzicală, d-sii cântând în act. I şi III tangoul „Norocul vine peste noapte“ şi slow­­foxul „Inimioara mea“ de Elly Ro­man, care au devenit şlagărele zilei şi sunt fredonate pretutindeni. „Lozul cel mare“ se reprezintă în fiecare seară şi în matineurile de astăzi .Toi, Sâmbătă şi Duminică. E cel mai vesel şi mai reconfortant spectacol din Capitală. Opera Română «Bnkmaav«r «­­­­ !■ Mâine se reia, pe scena Operei. ..Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss, cu întreagă distribuţie de la primul spectacol. La pupitru, mae­strul Ionel Perlea. Spectacolul înţepe la orele 8 sea­ra precis. Se fac ultimele repetiţii ale bale­tului „Taina“, a cărui premieră va avea loc în seara de 8 Februarie c. Filarmonica lfPH. — — — Astă seară are loc la Ateneu mult aşteptata primă audiţia a oratoriu­lui biblic „Samson“ de Heendel. Capod­opera marelui compozitor va fi executată de orchestra Filar­monica a Fundaţiilor Culturale Re­gale în colaborare cu corul Bach din Sibiu şi cu concursul unui excelent quartet de solişti, în frunte cu d-ra Dora Massini de la Opera Română. Impunătorul ansamblu este dirijat de d. Frantz Ravel Dressier, repu­tatul organist şi director al corului Bach din Sibiu un interpret emerit al muzicei lui Bach şi Haendel. Pentru acest concert, permanenţe­le emise de Fundaţiile Culturale Re­gale Direcţia Filarmonica, cu excep­ţia locurilor rezervate ziarelor, nu au valabilitate. Ultimele biletele la agenţia Feder şi seara a cassa Ateneului. Conferinţe D. prof. ing. Constantin C. Teodo­­rescu va ţine o conferinţă în loca­lul Societăţii Politehnice, Joi 30 Ia­nuarie a. c. orele 18 cu subiectul: „încercarea materialelor în exploa­tare şi în laborator.“ « Miercuri 5 Februarie, la orele 6 d. a. în aula fundaţiei Carol I, d. pro­­fesor Al. Obreja, va vorbi despre „O­­pera lui Eminescu în faţa psihia­triei“ Conferinţa face parte din ciclul „Oameni celebri în lumina medici­­nei“ organizat de „Gândirea Euro­peană“ de sub prezidenţia d-rei E­­lena Văcărescu. Biletele la ag­n­ia Jean Feder. Cărţi noul In editura „Cărţii Româneşti“ a apărut „Sfânta mare neruşinare“, roman In două volume de cunoscu­tul scriitor George Mihail Zamfi­­rescu. Romanul d-lui Zamfirescu face parte dintre cele mai de seamă noutăţi literare apărute de curând. Intr’o cronică aparte vom ana­liza această interesantă lucrare literară. Expoziţii Expoziţia desenului englez de la mu­zeul Tom­a Stelian a avut un suc­ces desăvârşit. Expoziţia a fost vizi­tată de peste 3000 d­e persoane. Ea rămâne deschisă până la 2 Martie 1930. Directorii şcoalelor secundare sunt înştiinţaţi că grupe de elevi sub conducerea unui profesor sunt ad­mise a vizita gratis expoziţia Joia şi Sâmbăta după amiază. * Expoziţiile pictorilor I. Steurer, B. Iosif şi Alexandru Moscu, de la A­­teneul Român, rămân deschise până Duminică, 2 Februarie, orele 1­7 seara. Pictorul Paul Miracovici şi sculpto­rul Mac Constantinescu deschid ex­poziţiile lor în săbie Dalles. Vernisajul va fi Duminică 2 Fe­bruarie. * * Preocupări­ITEATRELE Românul cel din Sebeş Sebeşul este un târguleţ-sat, adică, şi învăţători, a fost el oare înţeles Are străzi aliniate, căsuţe cu acoperi­ş de toată suflarea de la sate? Acest şe de ţiglă,, curţi împrejmuite cu zi- I profesor doctor, mare chirurg, este duh­ şi cu câte o poartă monumente­­şi un bun doctor de suflete, căci af­lă dar în realitate, este un sat tihnit, ştie că prin şcolile primare se răs­ cu o şcoală primară modestă şi locu­­ pândeşte lumina în suflete de ca­itori în majoritate români munci­tori de glie... Acolo un român al lui D-zeu având trei copii „moderni“ adi­că neascultători, s’a văzut silit să recurgă la ajutorul autorităţei pu­blice, pentru a reuşi ca tinerele lui odrasle să se ducă la şcoală! Unicul gardist al comunei s’a pre­zentat la domiciliul reclamantului şi luând pe vinovaţi i-a depus în a­­restul primăriei. Vă închipuiţi im­presia hoinarilor copii intre zidurile închisorii aii. Aşa a reuşit cinstitul părinte din Sebeş (Alba­ să-şi îndru­meze ţâncii pe calea învăţăturei de carte. Mulţi părinţi, — daci ar fi ştiutori de carte — şi vor fi citit în­tâmplarea, ar trebui să ia exemplu pe la ţăranul mintos şi inimos care dă copiilor lui ştiinţa cea mare a cunoaşterei cărţilor, lumină adevă­rată pe calea grea a vieţei. Mai ales pentru omul de la ţară, scrisul şi cititul este tot ce poate fi mai necesar, căci el are multe dara­veri cu autorităţile şi până să a­­jungă la avocaţi trebue cu ochii lui să vadă şi să ştie ce obligaţiuni are şi anume ce drepturi. Când d. mi­nistru Anghelescu a pornit lupta mare ca să aibă toate satele, şcoli­meni­lor. Cel care ştie a citi repede şi fără greş, poate să se cultive singur cu cărţile bune şi ieftine ce se gă­sesc pretutindeni. Gospodarul din Sebeş a înţeles taina asta mare şi a recurs la ajutorul poliţiei, din timp. Căci cei lăsaţi în întunericul mintei, sunt adeseori culeşi tot de poliţie, pentru fapte grele. Un mucalit de prieten susţine că el ar recurge la ajutorul poliţiei pentru a duce la închisoare mai ales pe cei „bătrâni“, pe părinţii cari nu-şi trimit copiii la şcoală sub di­ferite pretexte. Ei sunt făcători de rele, căci condamnă odraslele lor la robia pe viaţă a omului fără ochi şi fără putinţă de luminare. Cazul din Sebeş, este însă un început mult promiţător, vor veni şi alţii la rând, fiindcă toate averile se pot irosi, dar cele ce a învăţat cineva în tinereţe, şi mai ales ştiinţa de car­te, este o avuţie pentru care nimeni nu i-o poate răpi, nici înstrăina. A. M. H. „VIITORUL 12 COPil IflAlM în faţa justiţiei Justiţia franceză, continuă sâ se oculte de copiii martirizaţi în casa părintească. La Neully-sur-Marne, poliţia a fost sesizată de trata­mentul barbar la care erau supuşi doi copii, unul de 5 ani, celalt de 3 ani. Tatăl lor, Roger Chams mic imnnegat, beţiv si brutal, a fost părăsit de soţia lui. Din ne­norocire şi-a făcut copiii în seama celui de a cărui violenţă îşi pără­sise casa. Asupra celor doi micuţi omul otrăvit de alcool îşi vărsa toată furia până ce vecinii alar­maţi au reclamat poliţiei printr-o scrisoare anonimă. Jandarmii au găsit copiii într-o cămăruţă în­tunecoasă, anioane goi, cel mai măricel era plini de răni, desfigu­rat de lovituri peste faţă. Amân­doi aproane în nesimţire fiind ne­­hrăniţi. Roger Dahms cu incon­ştienţă de brută a recunoscut fap­tele susţinând că băiatul trebuia „corijat“. Mica victimă a fost internată la spitalul din Montfernaeil, ce­lalt a fost redat mamei găsită de poliție la Perreux, iar „tatăl“ a fost depus la închisoare. Un studiu despre România într’o re­­ vistă finlandeză Revista finlandeză Terra —­ or­ganul Soc. de Geografie din Fin­landa publică, în Nr. 4/1935, un articol intitulat ,,Româ­nia și Bu­cureștii“, scris de d-l Ilmari V. Hustich. Articolul aduce, în afară de date geografice, aprecieri fa­vorabile despre progresele reali­zate de tara noastră în domeniul economic si industrial. Autorul insistă deasemenea asupra unită­N’a existat un om care să se fi temut de moarte ca împără­teasa Caterina II a Rusiei, de alt­fel femeie cultă, una din crimele abonate la Enciclopedia lui Dide­rot si d’Alembert. Ea evita tot ce putea să-i amin­tească moartea. Nici-un locuitor­­ din Petersburg n’avea voie să fii teritoriale si etnice a Rom­a-­­ poarte haine negre, nici chiar tră­­niei, arătând totdeodată că dacă șurile nu se mai lustruiau negru, în tara noastră se află un număr de minoritari, o populație destul de numeroasă românească trăește și în țările vecine nouă. NOTIŢE O telegramă din streinătate anun­ţă amânarea cu încă o lună a exe­cuţiei lui Hauptmann. După atâta vreme, în care fiece clipă nu va fi fost decât un spasm tragic al existenţei, Hauptmann a­­ştepta, desigur, să vină mai re­pede desnodământul fatal. Şi iată că durata chinurilor i se prelungeşte. Mai crâncenă decât pei rea, este conştiinţa apropierii morţii. Judecătorii lui Hauptmann i-au pre­­gătit astfel acestuia o soartă cu mult mai aspră şi mai îngrozitoare decât ei înşişi au voit. * Marconi, inventatorul T. F. F. n’a distrus numai industria sâr­mei şi a cablurilor marine, dar a prăbuşit o mulţime de fabrici de tunuri. Până la 1900 toate corăbiile şi vapoarele aveau un tun pentru a transmite semnale în caz de nau­fragiu, după sistemul lui Robin­son Crusoe. Dar oricât de mare era tunul, bătaia sa nu se auzia decât cel mult la 30 km., iar când uraganul făcea marea să urle, nu se mai auzia tunul nici la 2 kilo­metri. Prin T. F. F. expl­oratorul El­lsworth a putut cere ajutor și de la Polul Sud, fiind salvat după două luni de un vapor pornit cu toată viteza din Australia. Sondad in Moreni a ars 840 de zile. Adunând numărul ei cu 160 găsim : 840+160=1.000. E o coincidentă remarcabilă, • iar înmormântările se făceau înainte de răsăritul soarelui. L. F. i­h­estin­ (Mint înmiit — Curs de româneşte la Florenţa — La Academia Regală de Archeo- oficial de limba şi literatura ro­­logie. Litere şi Bele-Arte din Nea-1 mână, înfiinţat în Martie 1934 pole­m. prof. Claudiu Isopescu a citit o interesantă comunicare de­spre „Ardeleanul Aron Densuşea­­r­u şi Italia” analizând frumoasele traduceri în versuri din Dante, Petrarca, Biccaccio, Tasso, Leo­pardi şi Pellico, acea in proza din Alessandro Verri, articole asupra lui Dante, Petrarca Pellico şi asu­pra unirii Italiei. Ia cari d. Kö­pesen a mai adăogat patru scri­sori inedite dela filoromânul Ve­­gezzi-Ruseaula şi trei dela Gio­vanni Papanti. Cu unanimitate de voturi s’a hotărît publicarea comunicării în Analele Academiei Napoletane. D. prof. Isopescu a ţinut apoi la Universitatea din Napole în faţa profesorilor şi studenţilor Facultăţii de litere o conferinţă despre ,,Probleme de limbă şi li­teratura română” fixând indivi­dualitatea limbii şi literaturii noa­stre în cadrul limbilor şi litera­turilor neo-latine. La Facultatea de litere din Flo­renţa s’a inaugurat primul curs din iniţiativa Asociaţiei italo-ro­­m­âne din Roma şi pentru care d-nii miniştri dr. C. Angelescu şi Savel Rădulescu au promis tavan­­tului Bertoni tot sprijinul mate­rial şi moral. Cunoscutul filolog de la Universitatea din Florenţa, d. prof. Carlo Battisti, care a pro­pus în consiliul Facultăţii înfiin­ţarea cursului, a adus salutul Rec­torului şi a consiliului Facultăţii, a citit telegramele sosite de la d-nii miniştrii I. Lugosianu, Giulio Ber­toni, Candiu Isopescu, membrii şi directorul Şcoalei Române din Roma , după ce a relevat necesita­tea şi importanţa studiului limbii române pentru filologia romani­că a prezentat pe tânărul lector, d. dr. George Caragata, un eminent elev al d-lui Bertoni. D. Caragata a făcut apoi lecţia de inaugurare vorbind despre ,,Re­laţii linguistic© italo-române”. Pictorul român Ioan Blectos a deschis în saloanele Fond­ului de Russie din Roma o expoziție de pictură. V. • it KU it. II „CillMlZIlf — Un adăpost pentru copiii găsiţi — Eri la orele 5 t­. m., a avut loc inaugurarea azilului pentru copii găsiţi. Al. Gh. Cantacuzino, din strada Buzeşti 68. Sub acoperământul acestui aşe­zământ de asistentă publică sunt adăpostiţi copiii găsiţi. In 6 mari încăperi, bine ame­najate şi înzestrate cu tot utilajul necesar, nefericiţi copii, găsesc pe lângă îngrijirea necesară asistenţa medicală până când sunt reparti­zaţi Casei­ Copilului de la Şosea, con­dusă de d. profesor dr. Gane, se­cretarul general al ministerului Sănătăţii publice, sau la „Leagă­nul Sf-ta Ecaterina” condus de d­­r. Dreviceanu. Aci este locul să arătăm că Societatea „Casa Copilului” este pusă sub preşedinţia vrednică a d-nei Pia Alimăneşteanu, iar Lea­gănul Sf-ta Ecaterina a d-nelor Maria Pilat şi Ecaterina Caragea. Deasemenea Azilul Cantacuzino In urma intervenţiei Consiliului su­­­perior al corpului, Ministerul de Ja se află sub direcţia d-lui dr. Nu­stiţie a trimis instanţelor judecător Rădulescu şi condus de d-ra Mar­gareta Ionescu. La inaugurarea acestui aşeză­mânt au luat parte reprezentanţii autorităţilor municipale, în frunte cu d-nii Aurel, Popescu-Necşeşti, prim ajutor de primar, profesor Chiriac, consilier comunal şi con­ducătorul asistenţei, Cosma, direc­torul serviciului asistenţei a mu­nicipiului, d-nele Maria Pilat, Pia Alimăneşteanu, Ecaterina Caragea . „„ . . . d-na Tatiana m­of Torsrulescu So. dere tutUror magistraților acelei in una i-cuiana prof. Torguiescu. i v f . mnta­mare ^umăr^d^ckăteni'din­'toate 1 *1'1' urmează să fie numiţi numa, din t0at d 'tre persoanele calificate ca atare straturile sociale. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii, Georgescu şi Călin. Răspunsurile au fost date de că­tre corul bisericei Buzeşti După săvârşirea serviciului di­vin, părintele Georgescu, parohul bisericei Buzeşti, într’o frumoasă cuvântare spune că acum 28 de ani Al. Gh. Cantacuzino, înduioşat, că copiii găsiţi, n’au niciun adă­post, a donat imobilul acesta, care aduce şi astăzi atâtea foloase so­cietăţii româneşti. Datorită, generozităţii d-lui Al. Gh. Donescu, primarul general al Capitalei, sunt toate mijloacele la îndemână pentru buna lui întreţi­nere. In numele credincioşilor mulţu­meşte d-lui Donescu, d-nei Maria Pilat şi d-lui Chiriac, pentru stră­duinţa şi bunătatea lor. D. profesor Chiriac, în cuvinte alese arată cum d. primar general are toată grija­ pentru copiii găsiţi şi afirmă că în fiecare zi sunt în­grijiţi 6—8 copii găsiţi, care apoi sunt repartizaţi, Castei Copilului şi Leagănului Sf-ta Ecaterina. Arată apoi cum donatorul Azi­lului a îngrijit ca un adevărat cre­dincios, de bisericii Buzeşti , întreaga asistentă a vizitat apoi toate încăperile Azilului Cantacu­­zino, aPLICIEA­ legii corpului experţi­lor contabili şi deci înscrise în tablourile exper­ţilor contabili, pe care fiecare instan­ţă este, obligată sâ le ceară dela cor­pul respectiv. In caz că aceste dispoziţiuni — cari sunt de altfel şi cele legale­­— nu vor fi executate întocmai, vom fi nevoiţi să avizăm la luarea măsuri­lor cuvenite în contra persoanelor cari vor primi asemenea însărcinări fără a avea calitatea, cum şi a celor ce vor da asemenea delegatuni“ ST. V. reşti circulara cu Nr. 07750 din 1936 cu următorul conţinut: „Domnule decan al Consiliului su­perior al corpului contabililor auto­rizaţi şi experţilor contabili, în di­ferite rânduri, ne-a adus la cunoştin­ţă că la unele instanţe se numesc experţi contabili dintre persoanele cari n’au această calitate. I GREFA TRIB. PRAHOVA, S­­HI Ca urmare la ordinul nostru cir-1 R.rT cular Nr. 116.451 din Noembrie 1934, vă rugăm din nou să puneți în ve- laiul sic. Mele ursea" Societatea „Principele Mircea” organizează in ziua de 15 Februarie a. c. în saloanele Arta, Ma­rele său Bal Mascat și Mem­ascat, „înconjurul Lu­mii” Croasieră fantastică. Diferite restaurante chi­­nezești, negre, etc. Decoruri, jazz Cosmopolit. Bi­letele se găsesc la sediul Soc. str. Aurel Vlaicu No. 19, și la magazinul Soc. Calea Victoriei No. 77 bis. Duminică 16 Februarie a. c. în acelaș decor va avea loc un ceai dansant cu prelungire de la orele 6 d. a. la orele 12 noaptea. Cărţi­ l­e căruii „Zenit“ volumul de versuri al poetului Virgil Huzum, cunoscut din volumele „A la ma­niere de...“ (1926) şi „Bolta Bizan­tină“ (1929). Volumul apărut în ex­cepţionale condiţiuni grafice la Luceafărul“ este ilustrat de mc-1 V_ m­~Telet0" ~_____ " ti coli­torul Al. Phoeh-«. * A APARUT în editura Aşezământului Ion C­ .Brătianu CORESPONDENTA FAMILIEI I. C. BRATIANU IN 5 VOLUME De vânzare la librăriile Cartea Românească și Universul. A APARUT:► Democrația Revista Cercului de Studii al Partidului Național-Liberal Anul XXIII No. 12 pe Decembrie 1935 cu următorul sumar: al George Fotino------------------­I. D. Barzan----------------------­Ștefan I. Piesoianu---------­George N. Georgescu---------­Dragomirescu N. Gh.---------­ Ing. A. D. Carabella — — — Pavel Cuzminski-----—-------­Pârvulescu Mircea —---------­Moş Pavalache-----------------­Radu V. VSrsănescu---------­­Dan Sulfină----------------------­Cărţi şi Reviste Presa Contractele de Armament Cum se poate spori producea de aur Simplificarea aparatului de stat Condiţiile bio-politice ale democraţiei perfecte (IV) Inaugurarea Casei plugarilor brăileni şi desvelirea monumentului lui A­­lexandru Constantinescu Jos minis­tru al Agriculturei însemnări politice Presa liberală „Ruşii“ abisinieni şi „raşii“ politiciani ai noştri Societatea Naţiunilor faţă de răsboiul Italo-Abisinian Cronica dramatică PREŢUL 25 LEI "VW DOCTORUL JIBEIN­ IRISTfiSIB Asistent al Facultătei da Medicină din Paris Interna, stomac, intestiner Boli­ficat, inimă utat In str. Armenească 36­­ S’a­m — Telefon 2-10-20 — A PREFECTURA MMuijiiiiiia Publicaţiune No. 187. Anul 1936, Luna Ianuarie 24. Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de 17 Februarie 1936 ora 11, în localul Prefectu­rei judeţului Tighina, se va ţi­ne licitaţie publică cu oferte în­chise şi sigilate pentru vânza­rea a patru automobile vechi» din care unul marca „Benz“ în stare deteriorată, al doilea mar­ca „Chevrolet“ deteriorat şi des­făcut al treilea marca „God­­­chis“ scos din uz şi al patrulea marca „Buick“ anul 1927 cu 6 cilindri, 50 H. P. Licitaţia va începe­­ pentru maşina „Benz“ de la suma de 2600 lei, pentru „Chevrolet“ dela 2000 lei, pentru „God­chis“ dela suma de 2000 lei şi pentru „Buik“ dela suma de 5.000 lei, spre urcare. Ofertele se vor depune în ziua şi la ora fixată, aparte pentru spre cunoştinţa generală,că in ziua li'eoar®. automobil, însoţite de o de 6 Februarie 1936, dela orele 12­ garantie un numerar de 500 lei, din zî înainte, se va vinde la licita-1 Art. 88—110 din Legea conta­­ţie publică în Bucureşti, str. Popes­ pilităţii publice, sunt aplicabile acestei licitaţii- Caietul de sarcini se poate ve­dea la Serviciul Contabilităţii judeţene în zilele şi orele de serviciu. Prefect, Indescifrabil Şeful Serviciului Financiar, Indescifrabil ! GREFA TRIB. ARGEŞ S. Lat . EXTRACT D-na Maria Niculae Stănescu a in­tentat acţiune de divorţ contra so­ţului său Niculae Stănescu din Pi­teşti, pentru injurii grave. Din căsătorie au rezultat doi copii Florica de 12 ani şi Sandu de 6 ani. Soţul posedă jumătate din imobi­lul situat în Piteşti str. Cazărmei No. 1 colţ cu Piaţa Cristescu.­­ Termenul la 6 Februarie 1936. Grefier, Indescifrabil , No. 2424 I ▼ ihuTîobTeso BOLI INTERNE Consultaţii 1-6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Prla B-dul Maria, tramvaiul No. 3 şi 15 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 2372 din 1936 a Jud. VI Mixtă Bucureşti, se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Februarie 1936, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la li­citaţie publică în Bucureşti, Spitaul Unirei Nr. 18, averea mobilă urmă­­rită a debit. Petre Beznea, care se compune din cincizeci cutii conserve Stela şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. B-ca Industrii­lor şi Meseriilor Dobrogene din Con­stanţa p­rin reprezentanţi legali. PubL Nr. 2709—Dos. 20404 din 1935 -----... ■ ■ In baza adresei Nr. 4281 din 1936 a Jud. ocol III București, se publică cu Asan Nr. 9, averea mobilă urmă­rită a debit. Adriana și S. I. Mari­­nescu, care se compune din una ca­napea, şase scaune lemn nuc sculp­tat şi altele anume specificate în pro­cesul verbal de sequestru asigurător spre despăgubirea credit. Soc. Credi­tul Bancar I. L. Cotnăreanu & A. Marian Publ. Nr. 4199— Dos. 1555 din 1935 In baza adresei cu Nr. 2977 din 1936, a Trib. Ilfov, S. Notariat, şi conform jurnalului Nr. 2053 din 1936 al acelui Tribunal, se aduce la cu­noştinţa generală că s’a urmărit, de noi, veniturile generale ale imobilu­lui din Bucureşti, str. Ferentari Nr. 107, averea debitorilor Maria şi An­drei Schenker. Aceasta până la con­­curenţa sumei de 60.000 (şase zeci mii) lei capital, plus procente legale dela 26 Iulie 1934, si 2ooo lei chel­­tueli de judecată, pentru despăgubi­rea reclamantului Ion I­ascu, de zisa sumă ce are a lua dela Maria si An­drei Schenker, in baza sentinţei cu Nr. 2838 din .1934, Trib. Ilfov S.­­ Com şi decizia Nr. 169 din 1935 a Curţii de Apel S.. I. Bucureşti, pv vestită cu formula executorie. Publ. Nr- 4405.— Dos. 1407 din 1936 D-1 Friederich (prin botez Eu-* gen) Moscovici, domiciliat în Bu­curești, str. Sf. Constantin 31 B. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Moscovei în­­ acela de Popescu, spre a se numi Frie­derich (prin botez Eugen) Po­­pescu. D. Radu D-tru I. Di­nu din com Sângeru, jud. Prahova cu petiţi înreg. la Nr. 16147/928 a intentaţi­e Dnm. Roz­gorde, născut la acţiune de divorţ contra soţiei sale( 17 Ianuarie 1877 în com. Boroviciu Q + n%i/»vi rî î v» ond­oni nnmnn)Î Tiatu­ru­ / -* *- -î • \ i__* Tînpii. Stancu din aceiaşi comună pentru cauze determinate de lege, din căsătorie au rezultat copii Elena în etate de 6 ani ei Traian de 2 ani, ambii soţi nu au avere . Grefier, Indescifrabil Nr. 3122 (Macedonia), domiciliat în Bucu­reşti, Calea Şerban Vodă No. 109, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bozgolide în a­­cela de Atanasiu, spre a se numi Dumitru Atanasiu. D-l Gheorghe Wolfram, născut la 6 Dec. 1899 în Craiova, domiciliat în oraşul F­lorie jud. Constanța, a fă­cut cerere acestui Minister de a fi au­­torizat să schimbe numele său pa­tronimic de Wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheorghe Stoenescu. Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nume­lui spre știința acelora cari ar voi să facă opozitiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului al-­ MINISTERUL JUSTIȚIEI * Direcțiunea judiciară

Next