Viitorul, aprilie 1936 (Anul 28, nr. 8465-8487)
1936-04-18 / nr. 8478
„Muzică şi Poesie“.. Avista Filarmonicei, aduce în cel de al 6-lea număr al său varietatea unui cuprins, ca'ntotdeauna, valoros. Despre „Muzica limbii româneşti" scrie d. T. Arghezi un articol admirabil nu numai prin felul în care pune o problemă dar şi prin stilul, de unică frumusețe, în care autorul — artizan înzestrat — își exprimă ideia. „Limba spectacolului, adică muzica limbii — observă autorul „Cuvintelor Potrivite" — e ceva nemaipomenit de urât. Accentele brutale și întunecate, mânjesc vorbirea românească pe scenă, la tribună, la microfon. Urmărești actorii, profesorii, oamenii politici: majoritatea lor face din frumoasa noastră limbă, căci avem o limbă negreşit foarte frumoasă, o revărsare ca de injurii. Vorbeşte un specialist horticultor despre o floare, cu şbierătul unui hingher care se sfădeşte cu un arabagiu, — şi când un humorist fine să se afle în atmosferă hilară, intonaţiile de unde îşi extrage hazul trivial te amărăsc până la suferinţă şi disperare. Singure femeile scapă vulgarităţii accentului, fără să poată adăuga afară de moldovence nuanţe de accent, mulţumită unei voci mai soprane fi mai piţigăiate. Cei mai mulţi bărbaţi sunt pur şi simplu odioşi". Cât adevăr cuprind observaţiile acestea este de prisos să mai remarcăm. In adevăr, câţi dintre aceia cari au studiat — spre a nu pomeni şi de cei cu puţină ştiinţă de carte — şi-au însuşit spiritul limbii, pe care o vorbesc ? Nu întâlnim oare în cărţile unor literaţi cu multe volume erori de expresie, cami nici cum nu pot fi date fie seama culegătorului de semne tipografice ! TEATRELE TEATRUL NAŢIONAL.— Un biet pios şi un Doge, seara. Casa Hervey. TEATRUL REGINA MARIA.— Misionara. OPERA ROMANA. — Tristan şi Isolda. EXCELSIOR. — Ansamblul german: Dia Fledermans. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Ginerele d-lui prefect. TEATRUL MAJESTIC. — Dumba- Bumba. TEATRUL VESEL. __ Aero-Găeşti TEATRUL COMOEDIA. — Să’mbrăcaţi pe cei goi n HMtf&j. Teatrul Naţional Premiera piesei „Convertirea lui Picşora“ de Francisc Langer, a fost amânată, la Teatrul Naţional, pentru seara de Luni 27 Aprilie. Piesa se joacă în regia d-lui Paul Gusty. In seara de Joi 23 Aprilie (Sf. Gheorghe), Teatrul Naţional, reia piesa „Inşir’te mărgărite“ de d. Victor Eftimiu, cu prilejul împlinirei a 25 de ani de la premieră. Primul matineu pentru tineret, cu preţuri reduse cu piesa „Un biet moşneag şi un doge“ de d. N. Iorga, se dă în ziua de Joi 16 Aprilie. Teatrul „Regina Maria“ Un succes triumfal, marcat în fiecare seară cu hohote de râs şi ropote de aplauze la scenă deschisă, înregistrează în fiecare seară irezistibila comedie „Milionara“ de G. Bernard Shaw care se reprezintă în Şi câţi dintre aşa zişii „Intelectuali" posedă proprietatea cuvintelor folosite ? Şi câţi ştiu ce înseamnă armonia priceputei alături de slove? Ne amintim de un articol, publi- cat, prin anul 1927, în revista „Adevărul Literar". Autorul acestui articol, d. T. Arghezi, releva, cu multă plasticitate, tainele tehnicei sale verbale. Ni se spunea, acolo, despre chi- pul în care poetul ,,Cuvintelor Potrivite" le dă viață slovelor. Frumuseţea muzicală a unei limbi, farmecul limbii în care îşi exprimă d. T. Arghezi toate acele infinite nuanţe sufleteşti, nu se poate obţine la voia , întâmplării. Este nevoe de o adevă rată artă a îmbinării elementelor de expresie şi această artă, spre a putea creia acel frumos cântec al limbii, trebue susţinută cu vigilenţă şi spirit lucid. In acelaş număr al revistei „Muzică şi Poesie" d. Adrian Maniu, un alt făurar de frumuseţi stilistice, scrie despre „Marele poem dramaticprohodul". Mai semnează, în restul cuprinsului , Victoria Dragoş-Ursu o cronichetă despre „Oedip", Sabin V. Drăgoi: „Toaca", amintire, loan D. Gherea : Estetică psichologică. Poesii, publică : Adrian Maniu, Al. Philippide. Remarcăm colaborarea preţioasă pe care o aduce acestui număr, d-l prof. Nicolae Iorga care semnează un articol „Triumful lui O. Enescu" şi două poesii de o remarcabilă muzicalitate. Primim... numărul 8 din „însemnări ieşene" şi şi numerile 1—3 din „Junimea Literară". Ambele reviste aduc pagini interesante, asupra cărora va trebui să revenim. , N. MIHAESCU, fiecare seară şi în matineuri la Teatrul „Regina Maria“. „Milionara“ este unul din cele mai bune spectacole ale stagiunii, o şarjă scăpărătoare de humor, împotriva bogăţiei acumulate şi a cheltuelilor fără control, o piesă în care admirabilele calităţi de text datorite marelui dramaturg irlandez sunt evidenţiate de un ansamblu excepţional în frunte cu d-ra Leny Caler, care are una din cele mai biruitoare creaţii ale sale, d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian. In alte roluri importante d-nii I. Talianu, Al. Finţi, V. Ronea, Cr. Etterle şi d-nele Maria Sandu şi Elvira Petreanu. „Milionara“ se joacă în fiecare seară şi în matineurile de Sâmbătă şi Duminică. * Direcţia Teatrului „Regina Maria“ a cedat d-lui Alexandru Finţi spectacolul din seara de Miercuri 6 Mai cu piesa „Nunta de Argint“, drept bursă pentru un voiaj de studii în străinătate. Teatrul Majestic In fiecare seară la orele 9 precis, şi în matineurile de Joi, Sâmbătă şi Duminică Teatrul Majestic Stroe şi Vasilache reprezintă formidabilul succes „Dumba Bumba“, revistă cabaret în două acte şi 24 tablouri, de Stroe, Vasilache şi Ric Rac cu muzici de compozitorul Max Halm şi cu tablouri înscenate de regisorul I. Sterneberg. „Dumba Bumba“ se reprezintă într’o numeroasă distribuţie în frunte cu Stroe şi Vasilache, Radu Moldovan şi Jenny Boerescu, precum şi celebrul Trio Cimarro de la Casino de Paris care se produce în fecare seară într’un senzaţional număr de dans Jubileul d-nei Florica Cristoforeanu Pentru seara de 8 Mai, s’a fixat spectacolul de gală, sub înaltul patronaj al M. S. Regelui, cu scop de-a sărbători 25 ani de carieră artistică, a marei cântăreţe şi artiste, care este Florica Cristoforeanu şi se bucură de-o faimă mondială în străinătate, de un deceniu, jucând pe scenele cele mai mari din Europa, America, Argentina, etc. In spectacolul de mai sus, va apare în 3 roluri de seamă: Carmen (act. I), Manon (act. III) și Adriana Lecouvreur (act. IV), înconjurată de întregul ansamblu al Operei Române. Conferinţa d-lor prof. Temperley şi Hankin Mâine Vineri, la ora 9 seara, în aula Academiei comerciale, d. prof. Harold Temperley, de la Universitatea din Cambridge, şi d. G. T. Hankin, cunoscutul savant englez, vor vorbi sub auspiciile Societăţii anglo-române. D prof. Temperley va ţine o scurtă cuvântare despre „Relaţiile culturale anglo-române”, după care va urma conferinţa d-lui Hankin despre Istorie şi cinematograf”. Conferinţele vor fi ţinute în limba engleză. Intrarea liberă. Artistice Un articol interesant apărut la Paris în cunoscuta publicaţie „Cahier Drout“, ne prezintă pe d-ra Rita Azarian ca pe o talentată pictură. Inaintea unui numeros public d-şoara Azarian a expus la Galerie Chants din Paris pieisagii executate în Franţa şi la Constantinopol în care cu o sinceritate admirabilă reproduce frumuseţile acestor ţări. După o şedere prelungită la Paris unde a frequentat „L’Ecole des Beaux-Arts“ ca şi atelierele marilor maeştrii ai şcoalei franceze, a revenit la Bucureşti aducându-ne unele din operele sale. Reproducem aici moscheia lui Akim Ali Paşa executată într’un efect de zăpadă şi care a figurat în salonul artiştilor francezi. Expoziţia Peer Merlöe In sala „Mozart” expune de câteva zile, Peer Merlöe, sculptură în lemn. Sculptura în lemn e puţin practicată la noi, căci tehnica lemnului e foarte complicată şi cere un tratament special şi migălos. Peer Merlee este printre puţinii cari o cultivă cu deosebit talent, căci d-sa îşi supune materialul, cu o rară siguranţă tehnică, în forme armonice şi echilibrate, calităţile materialului lemnos fiind mai totdeauna exploatate într’un scop decorativ. Statutetele sale sunt numai linie şi mişcare, abstracţi ziare ritmice, iar animalele lui Peer Merlöe, care se află în număr bogat în actuala expoziţie, sunt cât se poate de expresive, având o gingăşie şi un umor liniştit, profund şi discret. Alături de Peer Merlöe, d-na Merlöe expune câteva covoare, adevărate obiecte de artă decorativă. Covoarele d-nei Didia Merlöe sunt proaspete, odihnitoare, combinate cu mult gust, făcute să împodobească o casă, să complecteze uri interior. Expoziţia Peer şi Didia Merlöe se cere vizitată de amatorul de gust, de artă adevărată. Concerte Virtuosul violonist Sandu Albu va da, cu concursul orchestrei simfonice Radio, sub conducerea muzicală a maestrului Alfred Alessandrescu, în cursul lunii Aprilie, un concert în sala Ateneului, cu următorul program : Concertul de Bach, No. 2, în Mi major, Concertul de Beethoven, Op. 61, în Re, cu cadenţele de Kreisler, şi simfonia Sa spaniolă de Lalo. Concertele Filarmonicei Săptămâna aceasta concertul simfonic al orchestrei Filarmonica va avea loc Duminică 19 Aprilie la orele 11 a. m. în loc de joi seara ca de obicei. Simfonicul de Duminică dimineaţă va fi dirijat de maestrul George Georgescu şi se va bucura de concursul ca solistă al tinerei violoniste române Lola Bobescu, care aduce din Franţa aureola proaspătă a unei celebrităţi dintre cele mai consacrate. Sunt doi ani de când Lola Bobescu n’a mai concertat în Bucureşti. In Octombrie 1934 tânăra artistă a executat în primă audiţie la noi, concertul român pentru violină şi orchestră de Stan Golestan, care ii este dedicat. Programul simfonicului de Duminică dimineaţă, închinat în întregime muzicei franceze, cuprinde suita pentru orchestră în „Fa major“ de Albert Roussel, simfonia spaniolă pentru violină şi orchestră de Lalo (Solistă : D-ra Lola Bobescu) şi poemul coreografic „Dannis şi Chloé” de Ravel. Biletele cu 80, 100 şi 130 lei la Agenţia Feder. Finanţe şi Industrie A apărut No. 15 anul 4 din publicaţia :FINANŢE ŞI INDUSTRIE”, revista săptămânală de studii şi actualităţi economice redactată în limba română şi franceză. Din bogatul cuprins al numărului apărut semnalăm Conjunctura, Statul şi piaţa capitalurilor, Acordul de plăţi cu Ungaria, Armătura financiară a României într’un viitor război de colonel Dr. Al. Costin Dobre. Nouile articole contingentate. Răscumpărarea capitalului Soc. „Nitrogen”. AH al nostru (note săptămânale). Amnistierea delictelor la legea devizelor. Prelungirea termenului de acordare a primei valutare. Vânzarea participărilor Statului. Prelungirea termenului de fuzionare a societăţilor bancare. Taxarea la vamă a lânei artificiale. Activitatea uzinelor metalurgice. Becuri Tungsram la C. F. R. Ascensoare fabricate in ţară. Cronica Bursei. Pia- Ia textilelor. Viaţa societăţilor ano-nime. Actualităţi din industriile: perolifere, textile, metalurgce, electrice, diverse. Redacţia revistei: Pasajul Român No. 4—6. VIATA LITERARA $i ARTISTICA STIRI ARTISTICE * D-na CRISTOFOREANU REGAL.— Samson cu Harry Baur şi Gaby Morlay. SELECT. — Mana Barskiertseff cu Lili Darvas şi Tovarăşi. VOX. — Misteriosul Mr. „Wong“ cu Bela Lugosi. Jurnal si complec-BD. PALACE. — Premiera marelui film rusesc. Taina vaporului scufundat cu Batalof şi o completare rusească. ARO. — Tarass Bulba, cu Harry Baur. Daniele Darrisux. SAVOY. — Harry Baur în Miliardarul şi rogram nou de Muzic Hali. TRIANON. — Raiul pe pământ. Muzica Robert Stolz cu Herman Thimig, Hans Moser, Adelle Sandrock. CAPITOL şi ROXY. — Stan şi Bran poliţişti şi jurnal Pathé. FEMINA. — Mireasa lui Frankenstein şi Silly Simphonii. ARPA — Beyond Bengal, jurnal şi completare. AIDA. — Oci-Ciornia Şî Inamicul public Nr. 1. DARLY. — Vraja tineretii cu Silvia Sidney şi la Bandera cu Anabela. ■SPLENDID. — Charles Boyer în ^»verling şi Stan şi Bran. OMNIA. _ Căpitanul Blood cu Ariel Flynn şi Crinul din Mocirlă cu Sylvia Sidney. GINA BAH cafea Victoriei 2. Dancing-Atracţiuni. MARNA. — Marlene Dietrich în Desire (Pasiunea mea). FORUM. — Armele Veghează cu Annabella şi Crinul din Mocirlă cu Sylvia Sidney. CORSO. — Doctor Socrates şi revista „Din Grosz“ MARCONI. — Mayerling cu Charles Boyer. Jurnal şi trupa Titi Mihăilescu-Violeta Ionescu. MANON. — Broadway Melody 1936 şi Tot oraşul vorbeşte. LIDO. — Joseph Schmidt în Lacrimi de paiaţă şi Variete. ORFEU. — Anna Sten, Frederick 1 B ■ IUI IBNEI I MM March în învierea şi completare. TOMIS. — Pasiunea mea cu Marlene Dietrich, Garry Cooper, Moscova de altă dată și jurnal. REX. — Cei trei mușchetari și învingătorul. IZBANDA. — Mazurca cu Pola Negri. FRANKLIN. — Nu mă uita și La Bandera. DIANA. — Palatul misterelor cu Boris Karloff și Zongo, spaima Africei. MILANO _Casta Diva si Infernul lui Dante, LIZEANU. — Femeia clubului de noapte, 2 completări şi trupa de reviste, LIA. — Anna Sten şi Garry Cooper, în: Noaptea nunţii şi Echipajul MODEL. — Cursa de Noapte şi răzbunarea corului. VOLTA BUZEŞTI. — Revolta de pe Bounty cu Charles Laughton, Clark Gabie şi completare. AMERICAN. — Clark Gabie şi Charles Laughton în Revolta de pe Bounty. RAHOVA. — Revolta de pe Bounty cu Charles Laughton şi Clark Gabie şi Silly Symphonies (Puiul răpit). PACHE. — Asediul Dardanelelor. Unchiule să facem pace. REGELE FERDINAND. — Nopţi moscovite şi Pisica iadului. UNION. — Dragoste de scafandri, şi Cartierul îndrăgostiţilor. COTROCENI. — Văduva veselă cu Janette Macdonald. Complectare Miky Maus. Banda veselă şi jurnal. BIZANTIN. — Charlie Chaplin în Don Juan şi Cursa de Noapte cu James Cagney. DORY.— Paradisul dragostei. 2ooo de ani în Sing Sing şi trupa de reviste. SIC. — Cuceritorii. Misterul unei nopţi. Silly Simphinii colorate şi Mickey Mouse. •.VIITORUL«! o nouă cine despre josismon şi flocumente iiterare ale e-lui I. E. Taram timitate ideile şi sentimentele de care au fost animaţi junimiştii de celebră memorie. Una este să cunoşti pe poet, nuvelist, romancier sau filosof în opera sa şi alta e să-l poţi cunoaşte în intimitatea gândurilor sale, şi mai ales in raporturile sale cu ceilalţi scriitori. De aceea scrisorile emanate de la artişti şi poeţi sunt întotdeauna cu interes căutate şi au mai mult decât simpla valoare literară căci ele servesc pentru cunoaşterea mai aprofundată a literaţilor. De ce s'au publicat în volum seri Acest volum cuprinde scrisori scrisorile lui Eminescu sau ale surorii nate de Maiorescu, Creangă, Emil 1 sae Henrietta ? Tocmai din acest interes şi pentru acelaş scop esenţial s'a publicat corespondenţa dintre Caragiale şi Paul Zarifopol, scrisorile lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu pe care d-l Em. Bucuţa le publică acum în „Revista Fundaţiilor Regale". Iată dlară că şi din acest punct de vedere opera d-lui Torouţiu este extrem de interesantă fiindcă ea nenescu, lacob Negruzzi, Al. Xenopol, Teodor Şerbănescu, A. Naum, etc. Valoarea acestei grandioase opere nu constă în stăruinţa şi pasiunea autorului de a culege asemenea autografe, adevărate documente literare ci mai cu seamă în munca sa extraordinară de a le adnota şi comenta încadrându-le în chip armonic şi tot atât de veridic în atmosfera epocii respective. Numai astfel documentul utilizat dobândeşte viaţă spirituală, ceea ce nu s'ar putea realiza dacă documentul ar fi publicat numai în cuprinsul său fără comentarul critc şi istoric. Căci oricine va ceti cu atenţiune „Studiile şi Documentele" d-lui Torouţiu îl va aprecia ca atare , întrucât face şi critică şi istorie culturală. De aici greaua şi ingenioasa muncă a d-lui Torouţiu de a închide în marea sa enciclopedie junimistă — unica în acest gen, în literatura noastră, — nu numai corespondenţa corifeilor „Junimei" dar odată cu aceasta faptele şi evenimentele iniţiind pe cetitori în cele mai mici amănunţimi. Aceasta în ceea ce priveşte opera în sine pentru care d-l Torouţiu a sacrificat ani de muncă şi bani, căci oricine va putea aprecia suma ne- sufleteşti ale celor mai mari scriitori cesară pentru tipărirea unor astfel de ai nostri, tomuri. In ce priveşte corespondenţa în sine ea este de un deosebit interes întrucât ne face să cunoaştem în în-Cetind cu acest interes „Studiile şi Documentele" desre Junimea mă întreb şi acum, cum este cu putinţă ca această operă să nu fi atras toată atenţiunea prea onoraţilor membri ai Academiei Române ? Că doară în opera d-lui Torouţiu este vorba de academicieni de frunte ca Maiorescu, N. Gane, A. Naum, Xenopol, I. Negruzzi, Ion Bianu, Odobescu, Ascanio, etc, etc. Mi-am permis această întrebare cu convingerea că monumentala operă a d-lui Torouţiu nu poate fi ignorată de cel mai înalt templu al culturii naţionale. C. SATEANU. In preajma serbărilor comemorative ale societăţii ieşene „Junimea" — ce vor avea loc în fosta capitală moldovenească în zilele de 26 şi 27 Aprilie a. c. organizate fiind de către d-l Oswald Racovitz, primarul Iaşilor şi sub preşedinţia veneratului junimist d-l C. Meissner, — sărguinciosul şi studiosul comentator al trecutului nostru cultural d-l I. E. Torouţiu dărueşte culturii naţionale al 5-lea tom din monumentala sa operă „Studii şi Documente Literare" consacrate celebrului cenaclu junimist. MIHAIL EMINESCU oferă prilejul de a cunoaște stările AZI la RADIO 17.00 Ora copiilor: „Punguliţa cu doi bani“, după Ion Creangă, scrisă pentru radio de N. Fapanastasiu. Muzica de D-ra Eliza Tilensky. 18.00 Concert de după amiază: Orchestra de salon Radio, dirij. de Theodor Rogalsky; Uvertură de Lincke; Balet egiptean de Luigini; Un vis de Ackermans; Intermezzo de Fröhlich; Mazurca bretonă de L. Ganne; Primăvara de Grieg; Serenadă de Moskowsky; Gavotă rococo de Pataky; Piesă caracteristică de Ranzato. 19.00 Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 Continuarea concertului: Inimi vieneze, vals de Translateur; Tango de Schmidseder; Slowfox de Bauckner; Harlem de Deloof; Vals vesel de Droila; Vals englez de Geitner; Foxtrot de Schulemburg; Potpuriu din „Manevrele de toamnă“ de Kalman. UNIVERSITATEA RADIO 20.00 Datini şi sărbători de Prof. Nicolae Iorga. 20.20 Muzică uşoară vocală (discuri) în Prater este muzică şi Ştii tu ce frumoasă este Marietta ? de Leopoldi (voce: Leopoldi, H. M. V.). Dragostea se duce aşa cum vine de Bos şi Vals de Margueritte Monnat. (voce : Lucienne Boyer, C.); Lasă-mă să cânt, sunt fericit şi Privind la tine în timpul dejunului, foxtroturi de Berlin. (C). Spune-mi ce te doare, tango de Andreescu (voce: Raul Ionescu) $i Dragostea-i o floare, boston de Villnov (voce: Mia Braia şi Alexandru, Cristal-Mischonszniky). 20.50 Primăvara la munte de prof. Valeriu Pușcariu. 21.05: Programul nostru. 21.10 Muzică ușoară .viorica Anghel (canto); Fără regret de Van Saanen; Trei anotimpuri de Chagrin; Amorul sboară de Chagrin; Ca o corabie de Claret; Insula mea și Pălăriile, de Mireille; Fii atent de Chagrin. 21.30 Concert de muzică de dans. Orchestra Cristal, dirij. de Villnov; Parada într’o grădină de copii, de Bendix; Frumoasă Doamnă, îmi poţi fi credincioasă, tango de Geiger; Ce frumos e când n’ai ce face foxtrot de Krüger; Iartă-mă, boston de Villnov; Micul pescăruş, slow de Vowler; Picături de ploaie, tango de Palm; îmi eşti datoare o sărutare, foxtrot de Villnov, Ca o minune a venit iubirea, boston de Doelle; Oh, Muki, oh, foxtrot de Rose, Frumoasă-i iubirea în port, vals de Bazant; Cântecul tăetorilor de lemne, marș de Becce. 22.30 Radio Jurnal. Sport. 22.45 Continuarea concertului de muzică de dans. Orch. Cristal: In Santa Fé, paso doble de Winkler; Au înflorit lăcrămioare, tango de Villnov; Dormi îngerașule, tango de Kreuder; Blonda Caterina, vals de Leo Leux; Iubirea, slow de Sendrey, I," . & ^ n* Vivie sans reve quest? Aci este o casă de închiriat, tango de Meisel; La stăpânul soarelui, vals de R. Stauch; Marusia, foxtrot din „Alhambruna nebuna“ de Villnov; dincolo la Lobau, slow de Strecker; Te iubesc Segnorita, tango spaniol de Villnov; Nina, foxtrot de Kudritzki; Good night, darling, fox din „Alhambruna nebuna“ de Villnov; Cam de mult nu te-am sărutat, slow de Reinfeld. Cu a mea armonică, marș de Winston. 23.45 Jurnalul pentru străinătate in limba franceză si germană. 23.55 Ultimile știri. . Muzica corală a fost prezentată sub diferite aspecte în recentele concerte date de grupările corale. După succesul obţinut cu „Requiemul“ de Verdi, în cadrul unui simfonic, cu Filarmonica, soc. „Carmen“ condusă cu pricepere de d. I. Chirescu, a dat un concert reuşit la Ateneu, având la bază o interesantă programă. La început un ciclu de coruri religioase din cari relevăm frumuseţea polifonică şi armoniile variate, din „Irmosul Floriilor“ de G. Dima; „Triptic de Florii“, la „Râul Babilonului“ şi „Milueşte-mă Dumnezeule“ toate de Cucu; „Cu noi este Dumnezeu“ de D. G. Kiriac, „Psalmul 123“ de M. Negrea şi „Acestea zice Domnul“ de S. V. Drăgoi—cu impresionantul solo de bariton al d-lui A. Stoicescu. Corul condus cu multă pricepere de d. prof. I. Chirescu, a dat acestor pagini o interpretare congenială, ca sonoritate, nuanţare, frazare, omogenitate a vocilor şi vădită muzicalitate în expunerea motivelor şi armoniilor variate. In partea a doua a programei „Stabat Mater“ de Pergolese, lucrare de o reală valoare muzicală, un stil oratoric pronunţat, va- luri de melodii şi caracteristice teme armonice în voci şi orchestră. Din interpretarea plină de coheziune s’a relevat în deosebi corul femenin, cu subitilităţi în nuanţare şi dinamică în ansamblu; solurile cântate de d-na Ev. Costinescu — un sopran vibrant, — d-ra Nella Dimitriu — un alto de simpatică culoare în timbru, — acompaniamentul discret al orgii, deţinut de d. N. Rădulescu şi al orchestrei „Radio“ totul sub conducerea d-lui I. Chirescu. Un concert, care înscrie încă o pagină frumoasă, în rodinica activitate a harnicei societăţi „Carmen". O sală plină până la ultimul loc, a răsplătit cu aplauze pe conducător solişti şi cor. compozitorului V .Servantz, „Horovel“ şi „Pilibi“ de Sp. Melikian. In ultima parte un ciclu de melodii bogate în armonii şi efecte de nuanţare şi colorit de Komitas Vartaped, care contează ca un erudit folclorist al muzicei armene. Un concert interesant şi care a avut un binemeritat succes ca o răsplată a unei munci, puse în slujba unei frumoase propagande muzicale, care se restrânge asupra d-lui M. Botez şi harnicilor săi colaboratori corişti. Manifestările coralei Municipiului — Corala „Municipiului“ înfiinţată de d. prof. M. Vulpescu şi condusă de d. St. Mureşanu s-a prezentat în două concerte reuşite, date la Ploieşti. Primul închinat muzicei religioase, iar secundul muzicei populare, au relevat coordonarea între voci, îngrijită frazare şi nuanţare, precum şi dinamica în ansamblu, datorite indicaţiilor precise de baghetă ale d-lui Mureşanu. La reuşita acestor concerte, a contribuit şi d. M. Vulpescu, prin simţită interpretare a câtorva cântece populare româneşti cu muzicalul acompaniament al pianistului Th. Fuchs. Impresionante şi recitările veneratului artist d. C. Mărculescu. In definitiv o frumoasă manifestare a unei grupări corale, ca aceia a „Municipiului“ care are perspectivele unui promiţător viitor, pentru a-şi realiza intenţiile sale. MUZICA Concerte corale: Soc. „Carmen" —„Mas" - „Municipala“ Concertul soc. Corale a învăţătorilor — Pionerii culturei — învăţători şi învăţătoare, constituţi in o societate corală, sub conducerea d-lui prof. N. Oancea, — au dat Vineri seara, un reuşit concert la Ateneu, care a fost onorat cu prezenţa d-lui dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Această corală, care numără 80 voci, s’a relevat prin o îngrijită şi conştiincioasă interpretare, dată unui program alcătuit din compoziţii româneşti. Sub bagheta d-lui Ooancea, au răsunat aceste glasuri, prin o unitate ideală între grupe, desvoltarea liniei, melodice şi caracterizarea expresivă a compoziţiei. S’au putut admira frumoasele efecte de sonoritate, nuanţare, şi frazare, pe cari a ştiut să le realizeze conducătorul acestei corale, care face prin concertele date, o frumoasă propagandă de cultură muzicală. Din interesanta programă, relevăm între compoziţiile religioase: De tine se bucură, de G. Dima — pagini de o structură polifonică, amplă tematică şi armonii adequate textului. Frumuseţea melodică s’a vădit în execuţia simţită, a unor pagini de I. Chirescu, (Cântec de leagăn), I. Croitoru, S. V. Drăgoi (Cântecul cucului) şi (Doina), V. Şumsky (Veselie şi C. I. Baciu (Ileana). Naivitatea şi simplicitatea armonică, s’au resimţit în compoziţiile folcloristice, d. N. Oancea (Temeiul Codrului, Verde foi tutun şi Du-te dorule, şoimeşte!), şi I. Borgovan (Opincuţa mea), care au plăcut în deosebi publicului, fiind subliniate cu vii aplauze. Câteva soluri, cântate de d-ra M. Diaconescu (sopran), şi d. P. Gherman (bas) au complectat programa acestui reuşit concert, al coralei „învăţătorilor“ din Bucureşti. Muzica armeană — Colonia armeană a reuşit să înjghebeze, un cor mixt, alcătuit din 50 voci, bine puse la punct şi disci- I plinate, sub denumirea de asociaţia muzicală „Komitas“ cu scop de a desvălui frumuseţea caracteristică a muzicei armene. D. prof. Marcel Botez, care conduce acestă grupare corală, s’a vădit ca un erudit tălmaci al acestei muzici. Muzica armeană posedă un folclor bogat, motive de un colorit oriental, cu gama în majoritate minoră, melodică insinuantă şi bogate armonii. Toate simţimintele sunt exprimate în această muzică, prin cântece de jale, bucurie, eroice şi de un lirism pronunţat pe versuri simple, dar pătrunzătoare. Din bogata programă a concertului dat, e greu să se facă o distincţie, întrucât fiecare bucată avea caracteristica şi nota sa aparte, iar totul se reunea în un complex melodic de o rară frumuseţe. Este muzica unui popor, care a suferit mult, dar şi-a păstrat cu multă tenacitate tezaurul melodic, care i-a susţinut în vremuri de bejenie. Din cele mai interesante pagini, cari împodobeau programa concertului dat, relevăm: „Erevan“, „Idilă“, Primăvara Patriei“ şi „Băgingo“ — aceste două din urmă cântate cu multă simţire de glasul insinuat de tenor al d-lui G. Sakazlian — datorite Cronica literară (Continuare din pag. 1-a) Spori de actinomices 1” Nu ştim dacă d. George Maghe- I ■ cunoaşte strofa aceasta din „La princesse lointaine" de Ed. Rostand : „Seule le réve intéresse Moi, j'aitne la Princesse Lointaine”..., î., cari rima celui de al doilea vers este obţinută prin acelaş procedeu interogativ ca în amintitul : I nu ştim, spunem, dacă d. Magheru _ __,_11____,_fl____îs ___« a resimţit vre o influenţă, dar nouă ni s® pare de un frumos efect rima aceasta. De altfel, nu este singurul câştig de felul acesta, pe care îl aduce autorul „Poemelor balcanice", poesiei noastre. Şi mărturisim că ne pare rău pentru faptul de a nu fi putut remarca, aci, cât mai multe din aceste câştiguri dăruite versului românesc de meticulositatea artistică a d-lui George Magheru. „Pentru El oamenii ce-s ?", INDISCUTABIL N. MIHAESCU PAlMBA HEPDAN E CEA MAI RUHA ARMATA ’ OHMI niFSIIBF ■ Win .............mmmmi mmm»i (Continuare din pagina 1-a) binecuvântat copila ; era o zi de victorie . „Misiunea Creştină" era întemeiată, sediul era recunoscut; peste alţi doi ani o firmă strălucea pe frontispiciul casei Salvation Army, armata de salvare, William Booth era generalul acestei nobile armate de vizionari practici. In lungi şiruri veneau la sediu, nefericifii cari de nimeni nu mai fuseseră cunoscuţi. S'a făcut mult şi totuși... «awcawwQMwwî ttiMPivnssamainstxzsLm JSEZZSSOV ..Astăzi, sunt caspandifi 4n- lum^r-zecî de mii de slujitori ai Domnului. Sunt sedii, cantine, adăposturi frumoase şi bogate. Zeci de milioane se răspândesc în lumea celor cari suferă. Este un „ministru de externe" un Cancelar, un stat major care orândueşte şi supraveghează uriaşa operă creştină. zeci de mii de bolnavi au îngrijirile necesare, familii ajutate la cămin, instituţii de muncă şi totuşi generalisima socoate că nu s'a executat de cât o mică parte din programul lăsat de părintele ei. La sediulcentral de la Londra s'a ţinut săptămâna trecută, o adunare generală a comandanţilor de ambe sexe. In faţa situaţiei externe, în faţa primejdiei de răsboi ce se iveşte în Europa, marea armată de salvare va începe o campanie de propagandă pentru pace şi prin organizaţiile de care dispune va căuta să fortifice pactele de alianţe existente pentru o colaborare nestrămutată pentru pace. ___ A. M. BL PRIMARIA Oraşului miercurea-ciuc Publicatiune In ziua de 18 Maiu 1936, la ora 10, la Primăria Oraşului Miercurea Ciuc se va ţine licitaţie publică pentru vânzarea materialului lemnos, de esenţă molid în cantitate de 43.883 m. c. din pădurea oraşului. Garanţia provizorie va fi de 5 la sută în numerar sau efecte de Stat, în valoarea bursei. Timpul de exploatare este stabilit în 3 ani de zile. Condiţiunile speciale de vânzare se pot vedea la serviciul technic al Primăriei şi la Ocolul silvic Ciucul de sus. Licitaţia se va ţine în conformit cu normele legale în vigoare, cu fortele închise şi sigilate. Mercurea Ciuc, la 9 Aprilie 1936. Victor Faroga m. p. primar Gh. Gondos m. p. şeful serv. technic No. 1258 din 1936 cons. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-L Anastase I. Gâscă, născut la 14 Aprilie 1905 in Tulcea, domiciliat în Constanţa str. Tache Ionescu No. 6, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gâscă în acela de Comâneanu, spre a se numi Anastase I. Comâneanu. D-l Nicolae I. Gaşcă, născut la 22 Februarie 1903 în Tulcea, domiciliat în Constanţa str. Carol No. 99, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gâscă în acela de Comâneanu spre a se numi Nicolae Comâneanu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol.