Viitorul, iulie 1936 (Anul 28, nr. 8537-8563)

1936-07-22 / nr. 8555

Pagina I­I-a ÎUJIVJMVZKA LITEM.AITE ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Barca pe valuri“. TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râde, Bucureştiul cântă.“ GRADINA MARCONI (Griviţei). — „La iarbă verde“, farsă în 5 acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu TEATRUL NATALIŢA PAVELESCU. (Hala Traian). — Parfumul nevesti-mi. GRADINA VOLTA BUZESTI.— Café Viena. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Prostul. TEATRUL IZBANDA. — Blonda de la Căciulata. STRANDUL KISELEFF, plajă solară, restaurant, jazz, dans. STRANDUL MOARA CIUREL. — Apă curgătoare, plaje, pădure, re­staurant. „Barca pe valuri“, la Cărăbuş Grădini seară de seară arhi­pline, aclamă frenetic admirabilul specta­col al Cărăbuşului, cu vodevilul „Bar­ca pe valuri, prezentat de d. C. Tă­­nase în cadrul unei montări de mare lux şi bogăţie. Textul, prelucrat de reputaţii umo­rişti N. Kiriţescu, Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, oferă trei ore de irezistibil amuzament, iar inter­pretarea desăvârşeşte succesul spec­tacolului, aducând o colaborare elo­giată de întreaga presă şi răsplătită de public cu răsunătoare salve de a­­plauze şi ropote de aclamaţiuni. In fruntea unui mare şi strălucit ansamblu, d. C. Tănase are o formi­dabilă creaţie în rolul unui marinar posnaş ale cărui peripeţii constituesc o suită inepuizabilă de scene de haz şi de antrenantă bună dispoziţie. Cel mai amuzant spectacol, cea mai bună recreaţie: „La iarbă verde“ Grădina Marconi (Teatrul Vesel de vară) de sub direcţia artistică a d-lui Sică Alexandrescu prezintă în fiecare seară „La iarbă verde“, localizare de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandres­cu, după Arnold şi Bach. Acest spectacol a fost recunoscut de unanimitatea cronicei dramatice drept cel mai vesel, mai amuzant şi mai bun din Capitală. In rolurile principale apar: Mişu Fotino, Niculescu Buzău, Vasiliu Bir­lic, Romeo Lăzărescu, G. Channel, C. Antoniu, Geo Maican, N. Velculescu, Axente Emil Botta, Nora Piancentini, Silvia Fulda, Maria Wauvrina, Fifi Harand, Angela Mateescu, Tina Radu, Susu Iupceanu, Letiţia Lorenţa Blonda de la Căciulata Azi şi în fiecare seară la grădina Iz­bânda din calea Văcăreşti 21 se repre­zintă cu un succes extraordinar formi­dabila comedie „Blonda de la Căciulata“, localizate de Ionel Ţăranu, în frumoa­sa interpretare a d-lor V.­­ Maximilian, G. Timică, Ionel Ţăranu, Jules Caza­­ban, Jenică Constantinescu, C. Hociung, Niculescu-Cadet, şi a d-nelor Sylvia Du­mitrescu, Cătuşă Elvas, Maria Sandu, Cella Marion, Sofica Ionescu, Renée Pressianu, FI. Constantinescu, Ninetta Gusty, etc. Un public extrem de numeros umple în fiecare seară frumoasa grădină şi a­­plaudă la scenă deschisă pe interpreţi. „Blonda de la Căciulata“ este cel mai frumos spectacol din Capitală, Finanţe şi Industrie BnBBBHBBBBBBBSSBSfl vassai. A apărut Nr. 29, anul 4 din publi­caţia „Finanţe şi Industrie“ revistă săptămânală de studii şi actualităţi economice redactată în limba france­ză. Din bogatul cuprins al numărului apărut semnalăm : Conjunctura; Si­tuaţia în industria zahărului; Atelie­rele de ambalaj; Dupingul german şi filaturile româneşti; Industria la Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti; Desvoltarea industriei de tricotaje din ţară; Cocotierul (note săptămânale); Adunarea generală a societăţii „Astra Română“; Un nou material de construcţiuni fabricat în ţară; O nouă societate cu capital fran­cez; Piaţa blănurilor; întreprinderi noui; Viaţa societăţilor anonime; Cro­nica Bursei; Buletin extern; Actuali­tăţi din industriile : petrolifere, texti­le, metalurgice, electrice, diverse. Redacţia revistei: Pasajul Român Nr. 4—6. AZI la RADIO Ora. Mersul vremii. 19.03 Concert de după amiază. Orche­stra de Salon-Radio, dirij. de Th. Ro­galski; Inimă românească, potpuriu de Paschill; Canzonetta de Godard; Suită rococo de Ailbout; Marita, vals de Stolz; Vals de Grunfeld. UNIVERSITATEA RADIO 20 Bătrânul Ion Brătianu şi ideia na­ţională de Grigore Tăuşan. 20.20 Concert la două piane. Th. Si­biceanu şi Schmidt: Două novelete în ritm de foxtrot de Billy Golwin; Vals melancolic de Glinka; Două schiţe de jazz de Fred Myers; Nona, vals boston de Th. Sibiceanu; Ce spune drăguţa mea, slowfox de Gebhardt. 20.50 Pe Ceremuş (Geografie şi Tu­rism) de Em. Bucuţă. 21.05 Concert de Saxofon. Nihat Esen­­ihin din Orch. Filarmonică a Preşeden­ţiei Republicei Turce-Ankara. Concert în mi minor de Jascha Gurewici ; Mar­git de Albert Brau; Capriciu de Jascha Gurewici; Valse Capriciu de Kathery­­ne Thompson; Suită orientală de Jascha Gurewici. 21.35 Actualităţi. 21.40 D-na Nya Roma-canto; Aria Saffiei din „Voevodul ţiganilor“ de J. Strauss; Aria Soniei din „Ţareviciul“ de Lehar; Eu când în ploaie şi zăpadă din opereta „Violeta din Montmartre“ de Kalman; Aria Toniei din opereta „Toni vieneza“ de Erst Steffan. 22.30 Radio Jurnal. Sport. 22.45 Concert nocturn al Orchestrei Grigoraș Dinicu, retransmis de la re­staurantul Continental. 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză. 23.55 ultimele știri. GRADINA ARPA. — Mandatul de a­­restare şi revista Ora veseliei. GRADINA CAPITOL şi ROXY.— S’au furat Perlele Koronoff cu Myrna Loy, Spencer Tracy. Jurnal şi complectare. REGAL. — Romanul unui Spahi cu Mireille Balin şi matchul de box cu Schmeling-Louis. Jurnal, VOX. — Vagabondul misterios cu Du­­lia Cooper şi completare. SAVOY. — Două filme: Dora Nel­son şi Nocturno. CORSO. — Drumul vieţii şi Fiica ro­zelor. TRIANON. — închis pentru renovare. SELECT. — Les beaux jours şi la Bandera. ED. PALACE. — Program dublu : Rapsodia dragostei cu Paul Horbiger şi Un strigăt în junglă cu Harry Piei. FEMINA. — Luntraşii de pe Volga şi Scandalul cu Gaby Morlay. SCALA. — Madmoiselle Mozart şi jurnal Paramount. SALA ARPA. — Mandatul de aresta­re şi revista Ora veseliei. SPLENDID. — Anabella în Variete şi Josephine Beker în Zouzou. ODEON. — Romanul unui spahiu cu Miereille Balin şi Reporter fără voie Szoeke Szakall. REX. — San Francisco şi Circul Barnum. FRANKLIN. — Fedora şi Tarzan. CITY. — îmi dau inima cu Gitta Alper Don Juan. MIA. — Indiile se revoltă şi Antonia. DIANA. — Fetiţa noastră cu Shirley Temple şi Revolta regilor MILANO. — Biroul II. Hoţul de pă­gubaş. LIZEANU. — Ultima romanţă şi Be­stia din Borneo. LIA. — Tânărul conte şi Indiile se revoltă. DARLY. — 2 filme. Armeie veghea­ză cu Annabella şi O fată străbate lu­mea cu Magda Schneider. RAHOVA. — Alesul femeilor cu Dick Powell şi Subteranele Parisului cu War­ner Ol­and. OMNIA. — Scandal Monden. Casino de Paris şi trupa de comedii Ionel Stoenescu. GLORIA. — Simona şi Patrula pier­dută. MARNA. — Două filme: Cuibul dra­gostei şi Duşmanul invizibil. BIZANTIN. — Baronul de Neuhaus şi Cazacul şi Privighetoarea. TOMIS. — 2 filme . La capătul lu­mii cu Käthe de Nagy şi Charles Va­nel şi Trandafirii Negri cu Lilian Har­vey. FORUM (sală şi grădină). — Hotel Savoy şi Hans Albers şi Sub teroarea delictului. MARCONI. — După cererea generală Mayerling, Zouzou (Josephine Baker). AIDA (sală şi grădină, cal. Rahovei 151). — Dărueşte-mi o noapte cu Jan Kiepura şi Fecioarele din Bally (Tech­nicolor). MANON. — Mi-am găsit bărbatul şi Noaptea visurilor mele. IZBANDA. — In ţara minunilor şi Străjerii Africei. PAX. — Caravana şi Pumnalul ma­­laez. VOLTA BUZEŞTI (grădină şi sală)1 — Soţie şi amantă cu Kay Francis şi Ca­­liente cu Dolores del Rio. MODEL. — Bela Lugosi îîn Misterio­sul Mr. Wong şi Nancy Carol în Vâr­tejul. SANTA LUCIA (Grădină). Griviţei 260. —Silvia Sidney in 30 zile principesă şi Emil Janings în Cei doi regi. AMERICAN. — Harry Baur în Fe­meia şi minciuna şi Noaptea visurilor mele. PACHE (str. Mătăsari 31). — Din la­crimi s’a născut iubirea şi Tot oraşul vorbeşte. ORFEU. — Temple şi Janet Gay­nor Locotenentul cuceritor. VENUS (Dudeşti 135). — Mireasa lui Frankestein şi Raza care ucide. REGELE FERDINAND. — Bestia gal­benă şi Căpitanul Blood CENTRAL. — Serviciul secret. Testa­ment. Trupa de reviste. COTROCENI. — Bengali şi Singură pe lume cu Shirley Temple SIC (Grădină), Bd. Col. M. Ghica 85.— La calul bălan şi Cazacul şi Privighe­toarea cu Ivan Petrovici. GRADINA VENUS-AURORA. (Du­deşti 84). — Cursa Morţii, Cheia Raiu­lui şi trupa de reviste. PARASTAS pentru I. Gh. Duca Astăzi s'a oficiat în Parcul Băilor minerale Moineşti, un parastas pentru pomenirea lui I. Gh. Duca. Cu aceas­tă ocazie s'a inaugurat şi troiţa ridi­cată în memoria sa. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu Protoe­­reul Pr. N. Theodorache, Pr. Paroh St. Dorneanu şi Diacon I. Mateiu. Răspunsurile au fost date de corul Ligei Culturale, dirijat de d-l învă­ţător N. Iţigan. Au vorbit omagiind pe I. Gh. Duca, Protoereul Pr. N. Theodorache, Pri­marul C. Pascalini, Gh. Dimitriu, Pre-­­ şedinţele Coop. Petrosul şi alţii. La festivitate a participat un nume­ros public. Meeongu­rdGrăutatie de la Turnu-Măgurele Direcţiunea generală C. F. R. a a­­probat o reducere de 50 la sută pen­tru călătorii care vor lua parte la meetingul de aviaţie, ce va avea loc in ziua de 15 August 1936 la Turnu- Măgurele. Reducerea se acordă numai călă­torilor care au ca staţie de plecare una din staţiile de pe liniile Costeşti- Turnu Măgurele şi Zimnicea-Turnu- Măgurele, dacă aceştia vor pleca din staţia de pornire în ziua de 15 Au­gust şi se vor înapoia în zilele de 15- 17 August inclusiv ora 24. La ducere se va călători cu legiti­maţie de călătorie cu preţ întreg, îna­­poerea făcându-se gratuit pe baza vi­zei făcută de staţie, dacă biletele au fost vizate de Asociaţia A. R. P. A., filiala Turnu Măgurele. Redeschiderea Catedralei Sf. Patriarhii (Continuarea din pagina 1-a­­ diţionalul : „Ridicaţi, boieri, porţile voastre....“ Uşile au fost, apoi, deschise de ma­rele eclesiarh Filaret Jocu şi, întrân­­du-se în biserică, s-a început slujba Sf. Liturghii, de acelaş sobor mărit cu stareţii mănăstirilor. Protoereii Capitalei au străjuit tot timpul în faţa altarului. Cântările liturgice au fost execu­tate de corul Patriarhiei condus de d. prof. N. Oancea. „Crezul“ s-a spus de păr. prof. Traian Vintilescu. „Axionul“ a fost cântat (după Anton Pann) de maicile de la Viforîta. „Tatăl nostru“ s’a cân­tat, (tot după Anton Pann), de toată asistenţa, conducând păr. prof. G. Georgescu-Silvestru. Au fost hirotonisiţi cu acest prilej păr. ipodiacon Teodor Bărăscu în diacon şi păr. diacon Ion Ionescu în preot. Cuvântarea P. S. S. Vicarul Patriarhiei După terminarea Sf. Liturghii, P. S. Veniamin a rostit următoarea cu­vântare : Mi-a fost rezervată mie cinstea de a redeschide acest sf. locaş, acum din nou restaurat şi artistic împodobit, împreună cu un mare sobor de cle­rici, cu binecuvântarea I. P. S. Ar­hiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al Ro­mâniei. Mă folosesc de acest prilej pentru a arăta, pe scurt, fazele prin care a trecut acest sf. locaş. După moartea Domnitorului Matei Basarab (­ 1654), s’a urcat pe tronul ţării româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654—1658), fiu al lui Radu Şerban Voevod (1602—1611) şi stră­nepot al lui Neagoe Basarab Voevod (1512—1521) ctitorul minunatei cate­drale de la Curtea de Argeş. Şerban a avut ca cea mai scumpă dorinţă a sufletului său de a înălţa o mănăstire măreaţă, după asemănarea Mitropoliei de la Târgovişte. Aici, sus pe culmea dealului, evla­viosul domnitor împreună cu soţia sa Doamna Bălaşa, chiar în anul suirii sale pe tron, pune început acestui sf. locaş, pe care după numele său îl în­chină „Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena”. Vremile erau turburi, nevoile multe şi lucrările bisericii mergeau încet. După 4 ani de domnie, în Martie 1658, Constantin Şerban Basarab a fost scos din scaun. Urmează Mihnea al III-lea (1658— 1659), care îndemnat de marele Mi­tropolit Ştefan I-iu, aşa cum se gă­sea, cu zidăria terminată din roşu şi nezugrăvită, în primăvara acelui an 1658, o sfinţeşte, la Duminica tuturor sfinţilor. După un an de domnie, Mihnea Vo­dă este silit a părăsi tronul. Ii ur­mează Gheorghe Ghica (1659—1660) şi apoi Grigore Ghica (1660—1664) în timpul cărora lucrările stagnează. A­­bia în vremea lui Radu Leon Vodă (1664—1669), mănăstirea lui Constan­tin Şerban Voevod se zugrăveşte şi se termină cu totul. Cu trecerea vremii, avutul acestei mănăstiri a tot crescut, iar de pe la mijlocul secolului al XVII-lea (1665), domnitorii Munteniei alegând Bucu­­reştiul ca scaun de domnie, mitropo­­liţii ţării se văzură nevoiţi a părăsi Mitropolia de la Târgovişte. Neexistând o catedrală în Bucureş­ti, Mitropolitul­ Ştefan (1647—1668) a­­lege la 1665 drept catedrală mitropo­litană biserica lui Nedelcu Bălăceanu şi Mihnea vornicul, numită astăzi „Sf. Gheorghe Vechi”. Biserica Stelei astăzi dărâmată, a servit mai târziu şi ea de catedrală. Constantin Şerban Voevod ridicase ctitoria sa cu dorinţa de a o face mă­năstire. Radu Leon Vodă, însă, hotărăşte să fie Mitropolia ţării şi orândueşte să se clădească palatul şi paraclisul închinat Sf. Mucenic Gheorghe. A­­ceasta se înfăptueşte în vremea Mi­tropolitului Tudosie. Şi de atunci (1668) ctitoria lui Con­stantin Şerban şi a lui Radu Leon Vodă slujeşte de catedrală mitropoli­tană, iar după ridicarea Bisericii noastre ortodoxe româneşti la rangul de Patriarhie (1925), de catedrală pa­triarhală. Intre anii 1834—1839, în vremea Mi­tropolitului Grigore al IV-lea (dască­lul), s’au făcut reparaţiuni exterioare şi s’a învelit biserica cu aramă, apoi s’au învelit turlele cu tablă de plumb, s’a zugrăvit şi reparat în interior şi exterior, (1839). Mitropolitul Nifon (1850—1875) a făcut cafasul corului, iar mitropolitul Iosef Gheorghian a mutat cafasul corului mai spre uşe şi a făcut şi alte reparaţiuni interioa­re şi exterioare. De la 11 Mai 1932 catedrala patriar­hală a început să fie restaurată în întregime, atât pe dinăuntru cât şi pe din afară, prin stăruinţa, zelul şi toată osteneala I. P­S. Patriarh al Româ­niei dr. Miron Cristea, în zilele Ma­­jestăţii Sale Regelui Carol al II-lea. I s’a dat­ forma ogivală, prin delă­­turarea corului, a adaoselor dela prid­vor şi destuparea ferestrelor dela turle, ca să mai poată sluji de cate­drală a Patriarhiei române până când împrejurările vor îngădui înfăptui­rea unei biserici măreţe „a mântui­­rei neamului” drept mulţumită lui Dumnezeu, pentru întregirea ţării în hotarele sale fireşti. Un mare număr de credincioşi a a­­sistat la serviciul redeschiderii, re­deschidere care a fost o mare şi im­presionantă manifestare religioasă creştină. La sfârşit, s-a dat o masă călugă­rească, în refectorul şcoalei de cân­tăreţi din curtea Patriarhiei. Cum a fo­st reinstalat marele clopot al Sf. Patriarhii M­ ­i s-a arătat şi celula în care el şi-a petrecut ultima noapte, înainte de a suferi supliciul ace­lei fioroase Fecioare de oţel . O cuşcă din drugi de fier şi un lanţ care era pus în jurul gâtu­lui condamnatului. Plimbarea prin sălile muzeu­lui ne-a întunecat multă vreme priveliştile atât de viu colorate­ din afară, iar apa liniştită a Pegnitz­ei, trecând pe sub Pun­tea Călăului, ni se părea că are un vuet surd, lovindu-se de te­meliile a căror piatră roşie că­păta, în lumina crepusculului, un impresionant şi sugestiv as­pect. Trebue să fi văzut acea înşi­ruire de unelte de tortură, pen­tru a-ţi da seama, până la ce culmi — dacă putem spune ast­fel — se ridicau imaginaţia şi rafinamentul de cruzime a omu­lui, fiinţa care cărţile străvechi susţin că a fost modelată după chipul şi asemănarea Domnului. * Şi în timp ce fotoliile cu ghim­pi, roţile cumplite, trudeau şi sdrobeau atâtea corpuri omeneş­ti, un Dürrer grava acea fai­moasă Melancolie care, cu ari­pile îngreuiate de scepticism, meditează severă şi tristă, un Wolgemueth picta Madonele a­­tât de delicate în stângăcia şi hierarhismul lor, un Hantz Wis­cher turna acel splendid Apollo, din curtea primăriei, iar cel atât de dăruit cismar Hans Sachs îşi risipea sufletul lui simplu şi mis­tic în armonia liedurilor. ION TO­TU Drumuri şi Popasuri Nürenberg (continuare din pagina 1-a) »viroRUL 1 . Un automobil tip sport, al cărui nu­măr nu se cunoaşte, în­ timp ce mer­gea aseară în plină viteză pe şo­seaua Bucureşti—Ploeşti, prin dreptul aeroportului Băneasa, a călcat pe tâ­nărul Dumitru A. Costin, în etate de 24 ani, funcţionar la S. T. B., domi­ciliat în şoseaua Mihai Bravu No. 203. Conducătorul maşinii, după săvâr­şirea acestei isprăvi, a stins toate lu­minile, accelerând viteza şi dispă­rând în direcţia Ploeşti. Victima, în stare extrem de gravă, având fractura bazei craniului, a fost ridicată de „Salvare" şi transportată cu ambulanţa la spitalul Filantropia. Serviciul circulației face cercetări pentru descoperirea şoferului vinovat. Comitetul Şcolar al Sigiţii . Publicaţie de licitaţie Comitetul, cumpără pe cale de licitaţie publică cu oferte în­chise şi sigilate 2.700 metri steri lemne de foc. Ofertanţii vor de­pune odată cu ofertele o garan­ţie provizorie de 5% din preţul ofertei. Furnizarea se va face in termen de o lună de zile după aprobarea ofertei. Licitaţia se va ţine în ziua de 21 Iulie 1936, ora 11 a. m., în biroul Comite­tului Şcolar la Primărie camera I. Condiţiunile de licitaţie şi cad­­tul de sarcini se pot vedea la­­ Comitet între orele 8—12 a. m.,­­ în fiecare zi de lucru. Comitetul Şc. al Municipiu-­­­lui Cluj PRIMĂRIA min­­i Serviciul Contencios Publicaţiune In ziua de 8 August 1936 ora 11 se va ţinea la Primăria Mu­nicipiului Cernăuţi, etaj I., sala mare de şedinţă, licitaţie publi­că cu oferte închise şi sigilate pentru darea în antrepriză a lu­crărilor de asfaltare a pieţei Ghica Vodă pe o suprafaţă de cca 2.200 m. p. Lucrarea se va urca la suma de cca., 440.000 lei. Licitaţia se va ţinea în con­formitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice şi normele generale publicate în Mon. Of. No. 127 din 1931. Cadtul de sarcini se poate ve­dea la serviciul Contencios al Primăriei.­­ Pentru Comisia Interimară : p. Preşedinte, (ss) Ştefan Scarlat p. Secretar general, (ss) D. Iliuţ Cernăuţi, la 16/VII 1936. No. 8323/936 Cs. Asan. Div. c. IX 194 din 1936. Publicaţiune In baza încheerii, judecătoriei mixte Cernăuţi, Asan. Div. c. IX 194 din 1936 din 20 Iulie 1936, se convoacă la acea­stă judecătorie în conformitate cu art. 27 al legii pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934 pentru ziua de 7 August 1934 pentru ziua de 7 August 1936, orele 9 a. m., ca­mera 2, toţi creditorii d-nei Regina Da­­wer din Cernăuţi pentru radierea men­­ţiunei făcute în conformitate cu art. 26 din citata lege asupra corp. tabular fas­­cicola Nr. 4483 din comuna cadastrală Cernăuţi. Judecătoria mixtă Cernăuţi, Secţia IX la 20, Iulie 1936. Judepreşedinte (ss) dr. Baculinchi Grefier (ss) Stolarcic DOCTORUL RBERIit AAASTASIl! fost Asistent al Facultăţei de Medicină din Paris BOLI INTERNE stomac, intestine, ficat, inimă şi piept Str. Armenească 36 —TELEFON 2.10.20­1 A APARUT: Democraţia Revista Cercului de Studii a Partidului Naţional-LIt­eral Anul XXIV. No. 5-6 Mai-iunie 1936 cu următorul sumar: Tancred Constantinescu. . Ion D. Barzan..................... Bosniei Paraschivescu . . Pavel Cuzminski . . . . Dr. G. D. Creangă . . . . Radu V. Vâlsănescu . . . Panaitescu Scarlat, general George N Georgescu. . . Dr. Radu Stoenescu . . . . Din trecut (Ionel şi Vinilă Brătianu) . Nitrogenul . Statul, legile şi politica ţărănească • Rotativa iresponsabilităţii . Câteva măsuri de îmbunătăţire în fi­nanţele statului. Judeţelor şi co­munelor . Actualităţi externe . Asuprirea actuală a Tinereţii . Statul Naţional Ţărănesc . Din paradoxele politicii noastre e­­conomice PREŢUL 25 LEI ! Conferinţa aflmistrativa n­eia meagitfia CONSTANŢA, 20. — Eri s’a ţinut la Medgidia, o conferinţă administrativă, la care au luat parte toţi primarii, no­tarii, casierii şi secretarii, precum şi reprezentanţii şcolilor din acea plasă. Şedinţa s'a deschis sub preşedinţia d-lui I. Nicolae, pretorul plăşii Med­gidia, asistat de d. Vasile Petricală, secretarul preturii. D. pretor I. Niculae, dă explicaţiuni în legătură cu aplicarea nouei legi administrative pusă în vigoare, ară­tând rostul conferinţelor de aseme­nea natură şi foloasele câştigate în asemenea ocaziuni. D-sa a cerut apoi primarilor şi no­tarilor să sfătuiască pe săteni ca îna­inte de începerea treetatului, cel pu­ţin dacă n'au posibilitatea să lege păioasele, să facă stoguri din ele lângă armane, pentru ca astfel să a­­sigure apărarea cerealelor contra e­­ventualelor ploi. In privinţa creşterii şi îmbunătăţi­rii animalelor, d. pretor arată că cu ocazia inspecţiunilor ce le-a făcut co­munelor, a constatat rezultate mulţu­mitoare, mai toate satele având nu­mărul suficient de tauri necesari re­producţiei, cari sunt sub bună îngri­jire. Cu această ocazie d-sa atrage atenţiunea că diferiţi samsari, cari cu­­treeră satele şi cumpără lână pe pre­ţuri derizorii, să fie opriţi în viitor, iar locuitorii să vândă acest folositor produs animal, numai prin coopera­tive şi sindicate agricole. D. A. Popescu, notarul comunei Co­­badin, tratează pe larg despre regu­lamentele comunale. D. Marin Badea, notarul comunei Bărăganul, vorbeşte despre funcţio­narea consiliilor comunale, dând re­laţii de modul cum trebuesc interpre­tate articolele din lege în legătură cu funcţionarea consiliilor. Conferinţa este încheiată de d. pre­tor I. Niculae, care recomandă tutu­ror să pună in practică ceea ce s'a discutat. Anul XXVIII No. 8555. Aflarfi 21 Iulie 1936. O femeie descurajată renaşte la viaţă!... Voi cam­ suferiţi de o eczemă re­belă, citiţi această scrisoare a D-nei P. Lasttier: «Atinsă de şase luni de o eczemă la mâna dreaptă, am încercat mai multe tratamente fără rezultaţ. M’am decis să întrebu­inţez Pomada Cadum. După zece zile, roşeaţa a dis­părut ! Degetul cel mai atins a început să prindă piele nouă. Nu mai am decât două plăgi mici cari se cica­trizează... In câteva zile voi fi complectamente vindecată!“ Pomada Cadum a uşurat şi vinde­cat mii de persoane atinse de eczemă, pecingine, acnee, urticaria, herpes... Căutaţi să vi-o procuraţi şi citiţi cu atenţie notiţa explicativă. La farmacii şi drognerii. Mme P. Lasnier Paria PREFECTURA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 14 August 1936, orele 10 dim. în sala Prefecturei jud. Hotin, se va ţine prima licitaţie publică pentru darea în antrepriză lucrărilor de ter­minarea construcţiei şoselei naţionale No. 35 Hotin-Patru Cârciumi-Briceni, între km. 15+000—26+000, pentru su­ma de lei 2.800.000 conform devizului spre micşorare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentului O. C. L. şi normele publicate în Moni­torul Oficial N. 127/1931. Antreprenorii cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5% din valoarea de­vizului în recepiia Adiţiei de încasă­ri şi Plăţi, actele de capacitate şi ac­tele doveditoare că au firma înscrisă pe anul 1936. Informaţiuni pentru această licita­ţie se poate lua la Serviciul judeţean de drumuri Hotin . PREFECT, M. Martire Şeful serviciului, Indescifrabil No. 10.275 7 Iulie 1936 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-1 Carol I. Eisner de religiune creştin-ortodox, născut la 15 Au­gust 1905 la Br tine­rii domiciliat în Bucureşti, str. Meteor No. 41, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Eisner în acela de Du­mitrescu, spre a se numi Carol Du­­mitrescu. D. Alfred F. Eisenbeisser, născut la 7 Aprilie 1908 în Cernăuţi, domiciliat în Bucureşti, str. G-ral Magheru No. 88 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Eischbeisser în acela de Feraru spre a se nn Alfred Fe­­raru. D-1 Alexandru C. a Sofconiei, năs­cut la 18 Iulie 1908 in com. Stelni­­­ceni-Prăjescu, jud Baia, domiciliat in Tighina, str. Pușchin Nr. 9, de religie creştin-ortodox, a făcut cere­re acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de a Sofroniei în acela de Bălteanu spre a se numi Alexandru C Băl­­teanu. D-l Ion I. Marţafoiu, născut la 8 ianuarie 1908 în com. Hârja, jud Bacău, domiciliat în Bucureşti, str. Meteor Nr. 10, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Marţa­foiu în acela de Marţian-Oituz, spre a se numi Ioan Marţian-Oituz. D-l Emil A. Goldstein, născut la 15 Mai 1900 în Iaşi domiciliat în comuna Boldu Jud. R.­Sărat a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldstein în acela de Goreanu spre a se numi Emil Goreanu. D. Simion G. Brunauer-Constan­­tinescu, născut la 11 Februarie 1892 în Bârlad, de religie creştin ortodox, domiciliat în Bucureşti, Str. Carol Nr. 13, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patroni­mic de Brunauer-Costantinescu în acela de Constanti­nescu spre a se numi Simion G. Constaniti­­nescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opo­­ziţiune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. AbaiahTormescu BOLI INTERNE Consultaţii 2 — 6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Prin B-dul Maria­ tramvaiul No. 3 şi 15 —-------■»..*■ .. - PREFECTURA­LULUI HOTIN­ Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 1 August 1936, orele 10 dim. în sala Prefecturei jud. Hotin, se va ţine prima, licitaţie publică pen­tru darea în antrepriză lucrărilor de construirea localurilor şcoalelor pri­mare în următoarele sate : In satul Şerbinţi cu 2 clase conform devizului pentru lei 326.000 spre mic­şorare. In satul Corjeuţi cu 2 clase con­form devizului pentru lei 325.500, spre micşorare . In satul Barladeni cu 2 clase con­form devizului pentru lei 328.000 spre micşorare. In satul Berestea cu o clasă con­form devizului pentru lei 190.000 spre micşorare . In satul Dumeni cu 1 clasă conform devizului pentru lei 190.400, spre mic­şorare. In satul Şendreni cu 1 clasă pentru suma de lei 190.100, conform devizu­lui spre micşorare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea con­tabilităţii publice, Regulamentului O. C. L. şi normele publicate în Moni­torul Oficial No. 127/1931. Antreprenorii cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5% din valoarea devizu­lui, actele de capacitate şi actele do­veditoare că au firma înscrisă pe anul 1936. Informaţiuni privitoare la această licitaţie se poate lua la Prefectura ju­deţului Hotin. PREFECT, Florescu. Şeful serviciului M. Voiţehovschi No. 10917 11 Iulie 1936 PRIMĂRIA Oraşului reşedinţa de mSi. Georgne Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 8 August 1936, ora 9—11 a. m., se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, în localul Primăriei oraşului Sf. Gheorghe, pen­tru vânzarea materialului lemnos de pe porţiunea de pădure, în suprafaţă de 186,28 Ha., ce urmează a se de­frişa din pădurea oraşului, pentru creare de izlaz comunal. Suprafaţa menţionată mai sus este împărţită in cinci loturi, putându-se face oferte separat pe fiecare lot sau in global pe toată suprafaţa. Caietul de sarcini, actele de pu­nere în exploatare şi condiţiunile spe­ciale de vânzare se pot vedea la pri­măria oraşului şi la Ocolul silvic Sf. Gheorghe, în orele oficiale. Concurenţii spre a fi admişi la a­­ceastă licitaţie, vor trebui să depună pe lângă ofertele lor şi o garanţie provizorie de 5% din suma ofertată, în numerar. Dispoziţiunile cuprinse sub art. 88 —110 din L. C. P. şi ale Regulamen­tului O. C. L. vor fi aplicate la aceas­tă licitaţie. In cazul dacă la această licitaţie nu se vor prezenta concurenţi, sau se va oferi un preţ insuficient, se va ţine a doua licitaţie în ziua de 19 August 1936. Sf. Gheorghe, la 16 Iulie 1936. Preşedintele Com. Interimare. Indescifrabil. p. Secretar Indescifrabil. No. 6133/936. Primăria Municipiului Bucureşti Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că în zilele de mai jos, se vor ţine licitaţii publice, în localul Mu­nicipiului din str. V. Boerescu 13, 1) la 31 Iulie 1936, ora 11 dim. pentru vânzarea fierului vechi aflat în depozitul Colentina. Pentru orice informaţiuni privind acest material cei interesaţi se vor adresa adminis­traţiei Depozitului Colentina. Garan­ţia provizorie este de 5 la sută din valoarea ofertei în numerar. 2­­4 August 1936, ora 11 dim. pentru aprovizionarea cu 21.600 m.p. piatră calupuri (circa 400 vagoane a 10.000 kgr.) lucrate în conformitate cu cadtul de sarcini tip C 1-3 al O. R. N. (Monit. Oficial Nr. 285 din 1932) Garanţia provizorie este de lei 300000 în recipisa Cassei de Depuneri, cu afectaţiune specială. 3­­5 August 1936, ora 11 dim. pentru executarea construirei Casei Parohiale Sf. Gheorghe-Nou. Valoa­rea devizului este de lei 523.341. Lucrarea va trebui să fie gata până la 15 Octombrie 1936. Garanţia provizorie se fixează la suma de lei: 30.000, în recepiia Cas­sei de Depuneri, cu afecţiune spe­cială. Pentru consultarea dosarelor şi şi cartelor de sarcini, cei interesaţi se vor adresa la Serv. Licitaţiilor, str. V. Boerescu 13, orele de biurou. p. Primar General, (ss) Chr. Isidor Şeful Serv. Licitaţii (ss) Nic. I. Savru Nr. 497 din 17­7-1936.

Next