Viitorul, iulie 1936 (Anul 28, nr. 8537-8563)
1936-07-22 / nr. 8555
Pagina II-a ÎUJIVJMVZKA LITEM.AITE ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Barca pe valuri“. TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râde, Bucureştiul cântă.“ GRADINA MARCONI (Griviţei). — „La iarbă verde“, farsă în 5 acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu TEATRUL NATALIŢA PAVELESCU. (Hala Traian). — Parfumul nevesti-mi. GRADINA VOLTA BUZESTI.— Café Viena. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Prostul. TEATRUL IZBANDA. — Blonda de la Căciulata. STRANDUL KISELEFF, plajă solară, restaurant, jazz, dans. STRANDUL MOARA CIUREL. — Apă curgătoare, plaje, pădure, restaurant. „Barca pe valuri“, la Cărăbuş Grădini seară de seară arhipline, aclamă frenetic admirabilul spectacol al Cărăbuşului, cu vodevilul „Barca pe valuri, prezentat de d. C. Tănase în cadrul unei montări de mare lux şi bogăţie. Textul, prelucrat de reputaţii umorişti N. Kiriţescu, Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, oferă trei ore de irezistibil amuzament, iar interpretarea desăvârşeşte succesul spectacolului, aducând o colaborare elogiată de întreaga presă şi răsplătită de public cu răsunătoare salve de aplauze şi ropote de aclamaţiuni. In fruntea unui mare şi strălucit ansamblu, d. C. Tănase are o formidabilă creaţie în rolul unui marinar posnaş ale cărui peripeţii constituesc o suită inepuizabilă de scene de haz şi de antrenantă bună dispoziţie. Cel mai amuzant spectacol, cea mai bună recreaţie: „La iarbă verde“ Grădina Marconi (Teatrul Vesel de vară) de sub direcţia artistică a d-lui Sică Alexandrescu prezintă în fiecare seară „La iarbă verde“, localizare de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, după Arnold şi Bach. Acest spectacol a fost recunoscut de unanimitatea cronicei dramatice drept cel mai vesel, mai amuzant şi mai bun din Capitală. In rolurile principale apar: Mişu Fotino, Niculescu Buzău, Vasiliu Birlic, Romeo Lăzărescu, G. Channel, C. Antoniu, Geo Maican, N. Velculescu, Axente Emil Botta, Nora Piancentini, Silvia Fulda, Maria Wauvrina, Fifi Harand, Angela Mateescu, Tina Radu, Susu Iupceanu, Letiţia Lorenţa Blonda de la Căciulata Azi şi în fiecare seară la grădina Izbânda din calea Văcăreşti 21 se reprezintă cu un succes extraordinar formidabila comedie „Blonda de la Căciulata“, localizate de Ionel Ţăranu, în frumoasa interpretare a d-lor V. Maximilian, G. Timică, Ionel Ţăranu, Jules Cazaban, Jenică Constantinescu, C. Hociung, Niculescu-Cadet, şi a d-nelor Sylvia Dumitrescu, Cătuşă Elvas, Maria Sandu, Cella Marion, Sofica Ionescu, Renée Pressianu, FI. Constantinescu, Ninetta Gusty, etc. Un public extrem de numeros umple în fiecare seară frumoasa grădină şi aplaudă la scenă deschisă pe interpreţi. „Blonda de la Căciulata“ este cel mai frumos spectacol din Capitală, Finanţe şi Industrie BnBBBHBBBBBBBSSBSfl vassai. A apărut Nr. 29, anul 4 din publicaţia „Finanţe şi Industrie“ revistă săptămânală de studii şi actualităţi economice redactată în limba franceză. Din bogatul cuprins al numărului apărut semnalăm : Conjunctura; Situaţia în industria zahărului; Atelierele de ambalaj; Dupingul german şi filaturile româneşti; Industria la Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti; Desvoltarea industriei de tricotaje din ţară; Cocotierul (note săptămânale); Adunarea generală a societăţii „Astra Română“; Un nou material de construcţiuni fabricat în ţară; O nouă societate cu capital francez; Piaţa blănurilor; întreprinderi noui; Viaţa societăţilor anonime; Cronica Bursei; Buletin extern; Actualităţi din industriile : petrolifere, textile, metalurgice, electrice, diverse. Redacţia revistei: Pasajul Român Nr. 4—6. AZI la RADIO Ora. Mersul vremii. 19.03 Concert de după amiază. Orchestra de Salon-Radio, dirij. de Th. Rogalski; Inimă românească, potpuriu de Paschill; Canzonetta de Godard; Suită rococo de Ailbout; Marita, vals de Stolz; Vals de Grunfeld. UNIVERSITATEA RADIO 20 Bătrânul Ion Brătianu şi ideia naţională de Grigore Tăuşan. 20.20 Concert la două piane. Th. Sibiceanu şi Schmidt: Două novelete în ritm de foxtrot de Billy Golwin; Vals melancolic de Glinka; Două schiţe de jazz de Fred Myers; Nona, vals boston de Th. Sibiceanu; Ce spune drăguţa mea, slowfox de Gebhardt. 20.50 Pe Ceremuş (Geografie şi Turism) de Em. Bucuţă. 21.05 Concert de Saxofon. Nihat Esenihin din Orch. Filarmonică a Preşedenţiei Republicei Turce-Ankara. Concert în mi minor de Jascha Gurewici ; Margit de Albert Brau; Capriciu de Jascha Gurewici; Valse Capriciu de Katheryne Thompson; Suită orientală de Jascha Gurewici. 21.35 Actualităţi. 21.40 D-na Nya Roma-canto; Aria Saffiei din „Voevodul ţiganilor“ de J. Strauss; Aria Soniei din „Ţareviciul“ de Lehar; Eu când în ploaie şi zăpadă din opereta „Violeta din Montmartre“ de Kalman; Aria Toniei din opereta „Toni vieneza“ de Erst Steffan. 22.30 Radio Jurnal. Sport. 22.45 Concert nocturn al Orchestrei Grigoraș Dinicu, retransmis de la restaurantul Continental. 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză. 23.55 ultimele știri. GRADINA ARPA. — Mandatul de arestare şi revista Ora veseliei. GRADINA CAPITOL şi ROXY.— S’au furat Perlele Koronoff cu Myrna Loy, Spencer Tracy. Jurnal şi complectare. REGAL. — Romanul unui Spahi cu Mireille Balin şi matchul de box cu Schmeling-Louis. Jurnal, VOX. — Vagabondul misterios cu Dulia Cooper şi completare. SAVOY. — Două filme: Dora Nelson şi Nocturno. CORSO. — Drumul vieţii şi Fiica rozelor. TRIANON. — închis pentru renovare. SELECT. — Les beaux jours şi la Bandera. ED. PALACE. — Program dublu : Rapsodia dragostei cu Paul Horbiger şi Un strigăt în junglă cu Harry Piei. FEMINA. — Luntraşii de pe Volga şi Scandalul cu Gaby Morlay. SCALA. — Madmoiselle Mozart şi jurnal Paramount. SALA ARPA. — Mandatul de arestare şi revista Ora veseliei. SPLENDID. — Anabella în Variete şi Josephine Beker în Zouzou. ODEON. — Romanul unui spahiu cu Miereille Balin şi Reporter fără voie Szoeke Szakall. REX. — San Francisco şi Circul Barnum. FRANKLIN. — Fedora şi Tarzan. CITY. — îmi dau inima cu Gitta Alper Don Juan. MIA. — Indiile se revoltă şi Antonia. DIANA. — Fetiţa noastră cu Shirley Temple şi Revolta regilor MILANO. — Biroul II. Hoţul de păgubaş. LIZEANU. — Ultima romanţă şi Bestia din Borneo. LIA. — Tânărul conte şi Indiile se revoltă. DARLY. — 2 filme. Armeie veghează cu Annabella şi O fată străbate lumea cu Magda Schneider. RAHOVA. — Alesul femeilor cu Dick Powell şi Subteranele Parisului cu Warner Oland. OMNIA. — Scandal Monden. Casino de Paris şi trupa de comedii Ionel Stoenescu. GLORIA. — Simona şi Patrula pierdută. MARNA. — Două filme: Cuibul dragostei şi Duşmanul invizibil. BIZANTIN. — Baronul de Neuhaus şi Cazacul şi Privighetoarea. TOMIS. — 2 filme . La capătul lumii cu Käthe de Nagy şi Charles Vanel şi Trandafirii Negri cu Lilian Harvey. FORUM (sală şi grădină). — Hotel Savoy şi Hans Albers şi Sub teroarea delictului. MARCONI. — După cererea generală Mayerling, Zouzou (Josephine Baker). AIDA (sală şi grădină, cal. Rahovei 151). — Dărueşte-mi o noapte cu Jan Kiepura şi Fecioarele din Bally (Technicolor). MANON. — Mi-am găsit bărbatul şi Noaptea visurilor mele. IZBANDA. — In ţara minunilor şi Străjerii Africei. PAX. — Caravana şi Pumnalul malaez. VOLTA BUZEŞTI (grădină şi sală)1 — Soţie şi amantă cu Kay Francis şi Caliente cu Dolores del Rio. MODEL. — Bela Lugosi îîn Misteriosul Mr. Wong şi Nancy Carol în Vârtejul. SANTA LUCIA (Grădină). Griviţei 260. —Silvia Sidney in 30 zile principesă şi Emil Janings în Cei doi regi. AMERICAN. — Harry Baur în Femeia şi minciuna şi Noaptea visurilor mele. PACHE (str. Mătăsari 31). — Din lacrimi s’a născut iubirea şi Tot oraşul vorbeşte. ORFEU. — Temple şi Janet Gaynor Locotenentul cuceritor. VENUS (Dudeşti 135). — Mireasa lui Frankestein şi Raza care ucide. REGELE FERDINAND. — Bestia galbenă şi Căpitanul Blood CENTRAL. — Serviciul secret. Testament. Trupa de reviste. COTROCENI. — Bengali şi Singură pe lume cu Shirley Temple SIC (Grădină), Bd. Col. M. Ghica 85.— La calul bălan şi Cazacul şi Privighetoarea cu Ivan Petrovici. GRADINA VENUS-AURORA. (Dudeşti 84). — Cursa Morţii, Cheia Raiului şi trupa de reviste. PARASTAS pentru I. Gh. Duca Astăzi s'a oficiat în Parcul Băilor minerale Moineşti, un parastas pentru pomenirea lui I. Gh. Duca. Cu această ocazie s'a inaugurat şi troiţa ridicată în memoria sa. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu Protoereul Pr. N. Theodorache, Pr. Paroh St. Dorneanu şi Diacon I. Mateiu. Răspunsurile au fost date de corul Ligei Culturale, dirijat de d-l învăţător N. Iţigan. Au vorbit omagiind pe I. Gh. Duca, Protoereul Pr. N. Theodorache, Primarul C. Pascalini, Gh. Dimitriu, Pre- şedinţele Coop. Petrosul şi alţii. La festivitate a participat un numeros public. MeeongurdGrăutatie de la Turnu-Măgurele Direcţiunea generală C. F. R. a aprobat o reducere de 50 la sută pentru călătorii care vor lua parte la meetingul de aviaţie, ce va avea loc in ziua de 15 August 1936 la Turnu- Măgurele. Reducerea se acordă numai călătorilor care au ca staţie de plecare una din staţiile de pe liniile Costeşti- Turnu Măgurele şi Zimnicea-Turnu- Măgurele, dacă aceştia vor pleca din staţia de pornire în ziua de 15 August şi se vor înapoia în zilele de 15- 17 August inclusiv ora 24. La ducere se va călători cu legitimaţie de călătorie cu preţ întreg, înapoerea făcându-se gratuit pe baza vizei făcută de staţie, dacă biletele au fost vizate de Asociaţia A. R. P. A., filiala Turnu Măgurele. Redeschiderea Catedralei Sf. Patriarhii (Continuarea din pagina 1-a diţionalul : „Ridicaţi, boieri, porţile voastre....“ Uşile au fost, apoi, deschise de marele eclesiarh Filaret Jocu şi, întrându-se în biserică, s-a început slujba Sf. Liturghii, de acelaş sobor mărit cu stareţii mănăstirilor. Protoereii Capitalei au străjuit tot timpul în faţa altarului. Cântările liturgice au fost executate de corul Patriarhiei condus de d. prof. N. Oancea. „Crezul“ s-a spus de păr. prof. Traian Vintilescu. „Axionul“ a fost cântat (după Anton Pann) de maicile de la Viforîta. „Tatăl nostru“ s’a cântat, (tot după Anton Pann), de toată asistenţa, conducând păr. prof. G. Georgescu-Silvestru. Au fost hirotonisiţi cu acest prilej păr. ipodiacon Teodor Bărăscu în diacon şi păr. diacon Ion Ionescu în preot. Cuvântarea P. S. S. Vicarul Patriarhiei După terminarea Sf. Liturghii, P. S. Veniamin a rostit următoarea cuvântare : Mi-a fost rezervată mie cinstea de a redeschide acest sf. locaş, acum din nou restaurat şi artistic împodobit, împreună cu un mare sobor de clerici, cu binecuvântarea I. P. S. Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al României. Mă folosesc de acest prilej pentru a arăta, pe scurt, fazele prin care a trecut acest sf. locaş. După moartea Domnitorului Matei Basarab ( 1654), s’a urcat pe tronul ţării româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654—1658), fiu al lui Radu Şerban Voevod (1602—1611) şi strănepot al lui Neagoe Basarab Voevod (1512—1521) ctitorul minunatei catedrale de la Curtea de Argeş. Şerban a avut ca cea mai scumpă dorinţă a sufletului său de a înălţa o mănăstire măreaţă, după asemănarea Mitropoliei de la Târgovişte. Aici, sus pe culmea dealului, evlaviosul domnitor împreună cu soţia sa Doamna Bălaşa, chiar în anul suirii sale pe tron, pune început acestui sf. locaş, pe care după numele său îl închină „Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena”. Vremile erau turburi, nevoile multe şi lucrările bisericii mergeau încet. După 4 ani de domnie, în Martie 1658, Constantin Şerban Basarab a fost scos din scaun. Urmează Mihnea al III-lea (1658— 1659), care îndemnat de marele Mitropolit Ştefan I-iu, aşa cum se găsea, cu zidăria terminată din roşu şi nezugrăvită, în primăvara acelui an 1658, o sfinţeşte, la Duminica tuturor sfinţilor. După un an de domnie, Mihnea Vodă este silit a părăsi tronul. Ii urmează Gheorghe Ghica (1659—1660) şi apoi Grigore Ghica (1660—1664) în timpul cărora lucrările stagnează. Abia în vremea lui Radu Leon Vodă (1664—1669), mănăstirea lui Constantin Şerban Voevod se zugrăveşte şi se termină cu totul. Cu trecerea vremii, avutul acestei mănăstiri a tot crescut, iar de pe la mijlocul secolului al XVII-lea (1665), domnitorii Munteniei alegând Bucureştiul ca scaun de domnie, mitropoliţii ţării se văzură nevoiţi a părăsi Mitropolia de la Târgovişte. Neexistând o catedrală în Bucureşti, Mitropolitul Ştefan (1647—1668) alege la 1665 drept catedrală mitropolitană biserica lui Nedelcu Bălăceanu şi Mihnea vornicul, numită astăzi „Sf. Gheorghe Vechi”. Biserica Stelei astăzi dărâmată, a servit mai târziu şi ea de catedrală. Constantin Şerban Voevod ridicase ctitoria sa cu dorinţa de a o face mănăstire. Radu Leon Vodă, însă, hotărăşte să fie Mitropolia ţării şi orândueşte să se clădească palatul şi paraclisul închinat Sf. Mucenic Gheorghe. Aceasta se înfăptueşte în vremea Mitropolitului Tudosie. Şi de atunci (1668) ctitoria lui Constantin Şerban şi a lui Radu Leon Vodă slujeşte de catedrală mitropolitană, iar după ridicarea Bisericii noastre ortodoxe româneşti la rangul de Patriarhie (1925), de catedrală patriarhală. Intre anii 1834—1839, în vremea Mitropolitului Grigore al IV-lea (dascălul), s’au făcut reparaţiuni exterioare şi s’a învelit biserica cu aramă, apoi s’au învelit turlele cu tablă de plumb, s’a zugrăvit şi reparat în interior şi exterior, (1839). Mitropolitul Nifon (1850—1875) a făcut cafasul corului, iar mitropolitul Iosef Gheorghian a mutat cafasul corului mai spre uşe şi a făcut şi alte reparaţiuni interioare şi exterioare. De la 11 Mai 1932 catedrala patriarhală a început să fie restaurată în întregime, atât pe dinăuntru cât şi pe din afară, prin stăruinţa, zelul şi toată osteneala I. PS. Patriarh al României dr. Miron Cristea, în zilele Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea. I s’a dat forma ogivală, prin delăturarea corului, a adaoselor dela pridvor şi destuparea ferestrelor dela turle, ca să mai poată sluji de catedrală a Patriarhiei române până când împrejurările vor îngădui înfăptuirea unei biserici măreţe „a mântuirei neamului” drept mulţumită lui Dumnezeu, pentru întregirea ţării în hotarele sale fireşti. Un mare număr de credincioşi a asistat la serviciul redeschiderii, redeschidere care a fost o mare şi impresionantă manifestare religioasă creştină. La sfârşit, s-a dat o masă călugărească, în refectorul şcoalei de cântăreţi din curtea Patriarhiei. Cum a fost reinstalat marele clopot al Sf. Patriarhii M i s-a arătat şi celula în care el şi-a petrecut ultima noapte, înainte de a suferi supliciul acelei fioroase Fecioare de oţel . O cuşcă din drugi de fier şi un lanţ care era pus în jurul gâtului condamnatului. Plimbarea prin sălile muzeului ne-a întunecat multă vreme priveliştile atât de viu colorate din afară, iar apa liniştită a Pegnitzei, trecând pe sub Puntea Călăului, ni se părea că are un vuet surd, lovindu-se de temeliile a căror piatră roşie căpăta, în lumina crepusculului, un impresionant şi sugestiv aspect. Trebue să fi văzut acea înşiruire de unelte de tortură, pentru a-ţi da seama, până la ce culmi — dacă putem spune astfel — se ridicau imaginaţia şi rafinamentul de cruzime a omului, fiinţa care cărţile străvechi susţin că a fost modelată după chipul şi asemănarea Domnului. * Şi în timp ce fotoliile cu ghimpi, roţile cumplite, trudeau şi sdrobeau atâtea corpuri omeneşti, un Dürrer grava acea faimoasă Melancolie care, cu aripile îngreuiate de scepticism, meditează severă şi tristă, un Wolgemueth picta Madonele atât de delicate în stângăcia şi hierarhismul lor, un Hantz Wischer turna acel splendid Apollo, din curtea primăriei, iar cel atât de dăruit cismar Hans Sachs îşi risipea sufletul lui simplu şi mistic în armonia liedurilor. ION TOTU Drumuri şi Popasuri Nürenberg (continuare din pagina 1-a) »viroRUL 1 . Un automobil tip sport, al cărui număr nu se cunoaşte, în timp ce mergea aseară în plină viteză pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti, prin dreptul aeroportului Băneasa, a călcat pe tânărul Dumitru A. Costin, în etate de 24 ani, funcţionar la S. T. B., domiciliat în şoseaua Mihai Bravu No. 203. Conducătorul maşinii, după săvârşirea acestei isprăvi, a stins toate luminile, accelerând viteza şi dispărând în direcţia Ploeşti. Victima, în stare extrem de gravă, având fractura bazei craniului, a fost ridicată de „Salvare" şi transportată cu ambulanţa la spitalul Filantropia. Serviciul circulației face cercetări pentru descoperirea şoferului vinovat. Comitetul Şcolar al Sigiţii . Publicaţie de licitaţie Comitetul, cumpără pe cale de licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate 2.700 metri steri lemne de foc. Ofertanţii vor depune odată cu ofertele o garanţie provizorie de 5% din preţul ofertei. Furnizarea se va face in termen de o lună de zile după aprobarea ofertei. Licitaţia se va ţine în ziua de 21 Iulie 1936, ora 11 a. m., în biroul Comitetului Şcolar la Primărie camera I. Condiţiunile de licitaţie şi cadtul de sarcini se pot vedea la Comitet între orele 8—12 a. m., în fiecare zi de lucru. Comitetul Şc. al Municipiu-lui Cluj PRIMĂRIA mini Serviciul Contencios Publicaţiune In ziua de 8 August 1936 ora 11 se va ţinea la Primăria Municipiului Cernăuţi, etaj I., sala mare de şedinţă, licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru darea în antrepriză a lucrărilor de asfaltare a pieţei Ghica Vodă pe o suprafaţă de cca 2.200 m. p. Lucrarea se va urca la suma de cca., 440.000 lei. Licitaţia se va ţinea în conformitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice şi normele generale publicate în Mon. Of. No. 127 din 1931. Cadtul de sarcini se poate vedea la serviciul Contencios al Primăriei. Pentru Comisia Interimară : p. Preşedinte, (ss) Ştefan Scarlat p. Secretar general, (ss) D. Iliuţ Cernăuţi, la 16/VII 1936. No. 8323/936 Cs. Asan. Div. c. IX 194 din 1936. Publicaţiune In baza încheerii, judecătoriei mixte Cernăuţi, Asan. Div. c. IX 194 din 1936 din 20 Iulie 1936, se convoacă la această judecătorie în conformitate cu art. 27 al legii pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934 pentru ziua de 7 August 1934 pentru ziua de 7 August 1936, orele 9 a. m., camera 2, toţi creditorii d-nei Regina Dawer din Cernăuţi pentru radierea menţiunei făcute în conformitate cu art. 26 din citata lege asupra corp. tabular fascicola Nr. 4483 din comuna cadastrală Cernăuţi. Judecătoria mixtă Cernăuţi, Secţia IX la 20, Iulie 1936. Judepreşedinte (ss) dr. Baculinchi Grefier (ss) Stolarcic DOCTORUL RBERIit AAASTASIl! fost Asistent al Facultăţei de Medicină din Paris BOLI INTERNE stomac, intestine, ficat, inimă şi piept Str. Armenească 36 —TELEFON 2.10.201 A APARUT: Democraţia Revista Cercului de Studii a Partidului Naţional-LIteral Anul XXIV. No. 5-6 Mai-iunie 1936 cu următorul sumar: Tancred Constantinescu. . Ion D. Barzan..................... Bosniei Paraschivescu . . Pavel Cuzminski . . . . Dr. G. D. Creangă . . . . Radu V. Vâlsănescu . . . Panaitescu Scarlat, general George N Georgescu. . . Dr. Radu Stoenescu . . . . Din trecut (Ionel şi Vinilă Brătianu) . Nitrogenul . Statul, legile şi politica ţărănească • Rotativa iresponsabilităţii . Câteva măsuri de îmbunătăţire în finanţele statului. Judeţelor şi comunelor . Actualităţi externe . Asuprirea actuală a Tinereţii . Statul Naţional Ţărănesc . Din paradoxele politicii noastre economice PREŢUL 25 LEI ! Conferinţa aflmistrativa neia meagitfia CONSTANŢA, 20. — Eri s’a ţinut la Medgidia, o conferinţă administrativă, la care au luat parte toţi primarii, notarii, casierii şi secretarii, precum şi reprezentanţii şcolilor din acea plasă. Şedinţa s'a deschis sub preşedinţia d-lui I. Nicolae, pretorul plăşii Medgidia, asistat de d. Vasile Petricală, secretarul preturii. D. pretor I. Niculae, dă explicaţiuni în legătură cu aplicarea nouei legi administrative pusă în vigoare, arătând rostul conferinţelor de asemenea natură şi foloasele câştigate în asemenea ocaziuni. D-sa a cerut apoi primarilor şi notarilor să sfătuiască pe săteni ca înainte de începerea treetatului, cel puţin dacă n'au posibilitatea să lege păioasele, să facă stoguri din ele lângă armane, pentru ca astfel să asigure apărarea cerealelor contra eventualelor ploi. In privinţa creşterii şi îmbunătăţirii animalelor, d. pretor arată că cu ocazia inspecţiunilor ce le-a făcut comunelor, a constatat rezultate mulţumitoare, mai toate satele având numărul suficient de tauri necesari reproducţiei, cari sunt sub bună îngrijire. Cu această ocazie d-sa atrage atenţiunea că diferiţi samsari, cari cutreeră satele şi cumpără lână pe preţuri derizorii, să fie opriţi în viitor, iar locuitorii să vândă acest folositor produs animal, numai prin cooperative şi sindicate agricole. D. A. Popescu, notarul comunei Cobadin, tratează pe larg despre regulamentele comunale. D. Marin Badea, notarul comunei Bărăganul, vorbeşte despre funcţionarea consiliilor comunale, dând relaţii de modul cum trebuesc interpretate articolele din lege în legătură cu funcţionarea consiliilor. Conferinţa este încheiată de d. pretor I. Niculae, care recomandă tuturor să pună in practică ceea ce s'a discutat. Anul XXVIII No. 8555. Aflarfi 21 Iulie 1936. O femeie descurajată renaşte la viaţă!... Voi cam suferiţi de o eczemă rebelă, citiţi această scrisoare a D-nei P. Lasttier: «Atinsă de şase luni de o eczemă la mâna dreaptă, am încercat mai multe tratamente fără rezultaţ. M’am decis să întrebuinţez Pomada Cadum. După zece zile, roşeaţa a dispărut ! Degetul cel mai atins a început să prindă piele nouă. Nu mai am decât două plăgi mici cari se cicatrizează... In câteva zile voi fi complectamente vindecată!“ Pomada Cadum a uşurat şi vindecat mii de persoane atinse de eczemă, pecingine, acnee, urticaria, herpes... Căutaţi să vi-o procuraţi şi citiţi cu atenţie notiţa explicativă. La farmacii şi drognerii. Mme P. Lasnier Paria PREFECTURA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 14 August 1936, orele 10 dim. în sala Prefecturei jud. Hotin, se va ţine prima licitaţie publică pentru darea în antrepriză lucrărilor de terminarea construcţiei şoselei naţionale No. 35 Hotin-Patru Cârciumi-Briceni, între km. 15+000—26+000, pentru suma de lei 2.800.000 conform devizului spre micşorare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentului O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial N. 127/1931. Antreprenorii cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5% din valoarea devizului în recepiia Adiţiei de încasări şi Plăţi, actele de capacitate şi actele doveditoare că au firma înscrisă pe anul 1936. Informaţiuni pentru această licitaţie se poate lua la Serviciul judeţean de drumuri Hotin . PREFECT, M. Martire Şeful serviciului, Indescifrabil No. 10.275 7 Iulie 1936 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-1 Carol I. Eisner de religiune creştin-ortodox, născut la 15 August 1905 la Br tinerii domiciliat în Bucureşti, str. Meteor No. 41, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Eisner în acela de Dumitrescu, spre a se numi Carol Dumitrescu. D. Alfred F. Eisenbeisser, născut la 7 Aprilie 1908 în Cernăuţi, domiciliat în Bucureşti, str. G-ral Magheru No. 88 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Eischbeisser în acela de Feraru spre a se nn Alfred Feraru. D-1 Alexandru C. a Sofconiei, născut la 18 Iulie 1908 in com. Stelniceni-Prăjescu, jud Baia, domiciliat in Tighina, str. Pușchin Nr. 9, de religie creştin-ortodox, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de a Sofroniei în acela de Bălteanu spre a se numi Alexandru C Bălteanu. D-l Ion I. Marţafoiu, născut la 8 ianuarie 1908 în com. Hârja, jud Bacău, domiciliat în Bucureşti, str. Meteor Nr. 10, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Marţafoiu în acela de Marţian-Oituz, spre a se numi Ioan Marţian-Oituz. D-l Emil A. Goldstein, născut la 15 Mai 1900 în Iaşi domiciliat în comuna Boldu Jud. R.Sărat a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldstein în acela de Goreanu spre a se numi Emil Goreanu. D. Simion G. Brunauer-Constantinescu, născut la 11 Februarie 1892 în Bârlad, de religie creştin ortodox, domiciliat în Bucureşti, Str. Carol Nr. 13, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Brunauer-Costantinescu în acela de Constantinescu spre a se numi Simion G. Constanitinescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. AbaiahTormescu BOLI INTERNE Consultaţii 2 — 6 după amiază Str. ELENA DOAMNA 27 Prin B-dul Maria tramvaiul No. 3 şi 15 —-------■»..*■ .. - PREFECTURALULUI HOTIN Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 1 August 1936, orele 10 dim. în sala Prefecturei jud. Hotin, se va ţine prima, licitaţie publică pentru darea în antrepriză lucrărilor de construirea localurilor şcoalelor primare în următoarele sate : In satul Şerbinţi cu 2 clase conform devizului pentru lei 326.000 spre micşorare. In satul Corjeuţi cu 2 clase conform devizului pentru lei 325.500, spre micşorare . In satul Barladeni cu 2 clase conform devizului pentru lei 328.000 spre micşorare. In satul Berestea cu o clasă conform devizului pentru lei 190.000 spre micşorare . In satul Dumeni cu 1 clasă conform devizului pentru lei 190.400, spre micşorare. In satul Şendreni cu 1 clasă pentru suma de lei 190.100, conform devizului spre micşorare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, Regulamentului O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial No. 127/1931. Antreprenorii cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5% din valoarea devizului, actele de capacitate şi actele doveditoare că au firma înscrisă pe anul 1936. Informaţiuni privitoare la această licitaţie se poate lua la Prefectura judeţului Hotin. PREFECT, Florescu. Şeful serviciului M. Voiţehovschi No. 10917 11 Iulie 1936 PRIMĂRIA Oraşului reşedinţa de mSi. Georgne Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 8 August 1936, ora 9—11 a. m., se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, în localul Primăriei oraşului Sf. Gheorghe, pentru vânzarea materialului lemnos de pe porţiunea de pădure, în suprafaţă de 186,28 Ha., ce urmează a se defrişa din pădurea oraşului, pentru creare de izlaz comunal. Suprafaţa menţionată mai sus este împărţită in cinci loturi, putându-se face oferte separat pe fiecare lot sau in global pe toată suprafaţa. Caietul de sarcini, actele de punere în exploatare şi condiţiunile speciale de vânzare se pot vedea la primăria oraşului şi la Ocolul silvic Sf. Gheorghe, în orele oficiale. Concurenţii spre a fi admişi la această licitaţie, vor trebui să depună pe lângă ofertele lor şi o garanţie provizorie de 5% din suma ofertată, în numerar. Dispoziţiunile cuprinse sub art. 88 —110 din L. C. P. şi ale Regulamentului O. C. L. vor fi aplicate la această licitaţie. In cazul dacă la această licitaţie nu se vor prezenta concurenţi, sau se va oferi un preţ insuficient, se va ţine a doua licitaţie în ziua de 19 August 1936. Sf. Gheorghe, la 16 Iulie 1936. Preşedintele Com. Interimare. Indescifrabil. p. Secretar Indescifrabil. No. 6133/936. Primăria Municipiului Bucureşti Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în zilele de mai jos, se vor ţine licitaţii publice, în localul Municipiului din str. V. Boerescu 13, 1) la 31 Iulie 1936, ora 11 dim. pentru vânzarea fierului vechi aflat în depozitul Colentina. Pentru orice informaţiuni privind acest material cei interesaţi se vor adresa administraţiei Depozitului Colentina. Garanţia provizorie este de 5 la sută din valoarea ofertei în numerar. 24 August 1936, ora 11 dim. pentru aprovizionarea cu 21.600 m.p. piatră calupuri (circa 400 vagoane a 10.000 kgr.) lucrate în conformitate cu cadtul de sarcini tip C 1-3 al O. R. N. (Monit. Oficial Nr. 285 din 1932) Garanţia provizorie este de lei 300000 în recipisa Cassei de Depuneri, cu afectaţiune specială. 35 August 1936, ora 11 dim. pentru executarea construirei Casei Parohiale Sf. Gheorghe-Nou. Valoarea devizului este de lei 523.341. Lucrarea va trebui să fie gata până la 15 Octombrie 1936. Garanţia provizorie se fixează la suma de lei: 30.000, în recepiia Cassei de Depuneri, cu afecţiune specială. Pentru consultarea dosarelor şi şi cartelor de sarcini, cei interesaţi se vor adresa la Serv. Licitaţiilor, str. V. Boerescu 13, orele de biurou. p. Primar General, (ss) Chr. Isidor Şeful Serv. Licitaţii (ss) Nic. I. Savru Nr. 497 din 177-1936.