Viitorul, iulie 1937 (Anul 29, nr. 8839-8865)

1937-07-22 / nr. 8857

I Viaţa Capitalei Cununii Duminică a avut loc la Biserica „Amzii“ căsătoria religioasă a d-rei Natalia G. Buiuc, fiica d-nei şi d-lui S­of. G. I. Buiuc cu d-l Paul Iliescu, jun­er, fiul d-nei şi d-lui G. Iliescu. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi, iar răspunsurile date de corul bisericii sub conducerea d-lui prof. N. Lungu. Naşi au fost d-na Stella Oprescu şi d-1 Teodor Dutzules­­cu. In asistenţa remarcăm pe : d-na şi d-1 G. Iliescu, d-na şi d-1 prof. G. Buiuc, d-na şi d-1 Nicu Esther, d-na şi d-1 G. Xantopol d-na şi d-1 M. Constantinescu, d-na şi d-1 P. Dumi­trescu, d-na Asp. Prândeanu, d-1 G. Verra, d-na și d-1 M. Movilla, d-1 I. Andreescu, d-1 G. Athanasiu, d-rele : Mery Berkan, Coca Xantopol, Valenti­na Răteanu, d-nii : Mircea Cristescu, Suhl. M. Teodoru, Nicu Constantinescu M. Popescu, M. Giovani, V. Panaites­­cu, R. Vasiliu, T. Mihăilescu, G. Pe­­trescu, N. Marinescu, Al. Negrescu, St. Valerian, P. Ștefănescu, etc. etc. Duminică (seara) a avut loc la bise­rica „Domnească“ din Câmpulung, că­sătoria religioasă a d-rei Rodica S. Spacu, fiica d-nei și d-lui general Scar­lat Spacu, cu d-l Petre Ghica Anasta­­se, fiiul d-nei şi d-lui inginer loan Shica Anastase. SPECTACOLE TEA­TRELE CĂRĂBUŞ. — Electro-TEATRUL Cărăbuş. TEATRUL COMOEDIA (teatru în aer liber).— Om de încredere cu J­oanin-GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel [ de vară). — Fustele de la minister. ARPA. (Grădina C­’ns). — Compania Toneanu. „Scandal la 3 papuci. GRADINA IZBANDA. — Sidy Thal în „Comoara“, înscenată de I. Stern­berg. CINEMATOGRAFELE CARLTON. — închis pe timpul verii. SCALA. — O dramă în largul mării, cu Jean Toulout, Roger Karl, Annie Ducaux. ARO. — Cinematograful închis în timpul verii. REGAL. — Panama cu Parole Lom­bard Fred Mac Muray Doroty Lamour. Jurnal Paramount. CAPITOL şi ROXY. — America Me­lody 1937 cu Dick Powell şi Joan Blon­dei! Jurnal şi complectare. TRIANON. — Aventurierul din Paris (Mitra). Complectare. Jurnal Paramount şi Românesc. FEMINA. — Ştrengăriţa cu Danielle Darieux şi complectare colorată. PALAS BULEVARD. — Grădina lui Alah şi Cavalerii nopţii. ARPA. — Tumultes şi Valsul şampa­niei. SELEC. — Frica şi 27 Rue de la Paix. CORSO. — Crai de ghindă şi Insula groazei cu Charles Bikford. VOX. — Marşul de noapte cu Frede­ric March şi Warner Baxter şi Cum vă place cu Elisabeth Bergner. DARLY. — Prater şi Magda Schnel­ler In umbra trecutului. TOMIS. — Suprema jertfă şi Agentul secret. MARNA. — Complicaţii sentimentale cu Barbara Stanwick şi Gigolette FRANKLIN. — închis pentru reno­vare. IZBANDA. — Parada dragostei şi Bil Drummond detecti­vamator. MARCONI. — Dezonorata cu Mar­lene Dietrich şi In umbra păcatului. VOLTA BUZEŞTI. — Eu şi cumnata mea şi Ora fatală. FORUM. — Sissy cu Grace Moore şi Vinovatul cu Pierre Blanchar. DIANA. — Moscova-Shanghai şi Răz­bunarea indianului cu calul Rex. SIC. — Curieul de Sud şi Hotel Sa­voy 217. OMNIA. — Valsul şampaniei şi 13 ore în văzduh. RAHOVA. — Oameni noui şi Vaga­bondul nemuritor cu Maurice Che­valier. GLORIA. — Bastardul şi Invitaţia d-nei Potter. LIA. — Bestia umană şi De-aşi fi director. AMERICAN. — Bestia umană şi Via­ţa parisiană. UNIC. — Avangarda eroilor şi Sub teroarea delictului. COTROCENI. — Frontul invizibil şi Mitsuko. DACIA. — O lacrimă pe un mormânt şi Umbra care ucide. DORY. — Stan şi Bran ţigani şi Ce va fi în anul 2000. CENTRAL. — Mâinile lui Orlac şi Mi-am găsit bărbatul. ORFEU. — Suflete sbuciumate şi Re­gina junglei. STRAND­URI niww—o ranvim BAZINUL LIDO, d-dul Brătianu.­­Valuri artificiale, apă condiţionată, plaje, restaurant de primul rang. STRANDUL KISELEFF. — 3 ba­­zinuri, plaje, diverse sporturi. STRANDUL BRAGADIRU. — Ba­zin, restaurant, orchestră. ȘTRANDUL CIUREL, (Mașina 38). — Apă curgătoare,­ năc­’­ra, restau­rant.­­ f­aginati­a. EXPOZIŢIA în CURSUL NOPŢII — Corespondenţă specială — Paris, în Iulie. Expoziţia de la Paris, consacrată artei şi tehnicei în viaţa contimpo­rană, scoate la iveală pe primul plan al întregului ei program te­matic trei factori: apa, sunetul şi lu­mina. Câteştrei — amănunt impor­tant — traduşi în limba înţeleasă de obşte a formelor artistice, însăşi caracterul acestor factori arată că timpul cel mai de efect şi mai po­trivit, pentru a fi expuşi laolaltă este noaptea. Mai ales dacă este vorba ca toţi aceşti factori să fie a­­duşi la acelaş numitor. Desigur că şi Parisul este de aceeaşi părere, de­oarece expoziţia nu este niciodată mai plină de lume ca în timpul „reprezentaţiilor jocurilor de lumini", care sunt întotdeauna însoţite de concerte radiofonice, transmise de aparatele gigantice instalate pe turnul Eiffel. Două sunt fenomenele care me­rită să fie văzute în timpul nopţii, spectacolele şi publicul, încă de la început se poate distinge printre publicul acesta câteva categorii di­ferite fiecare cu fizionomia ei pro­prie, originală şi comică. Pe balcoa­nele şi ...acoperişurile caselor din apropiere, pe podurile din apropie­rea expoziţiei şi mai ales dealun­­gul malurilor Senei, se strânge mul­ţimea care din economie sau din lipsă nu ia parte decât la reprezen­taţiile gratuite. Deoarece lupta pen­tru un loc bun se începe destul de devreme, iar stomahul are şi el drepturile lui, lumea aceasta vine încărcată cu tot felul de pachete cu mâncare şi mai ales cm., sticle ! Aş­teptarea este Un lucru prea plictisi­tor ca să nu-ţi mai faci puţin curaj... Prilej excelent de a face cunoştinţă, de a discuta chestiuni politice. Unii se plâng, alţii îşi şoptesc, unii fre­donează, alţii tac... atmosfera străzii pariziene conţine foarte mulţi mi­crobi sentimentali. La drept vorbind „cuiul" expozi­ţiei este turnul Eiffel din secolul trecut dar totuşi atât de modern. „Cuiul" zilei chiar, dar ce să mai vorbim de noapte, când misterul de dantelă al încheieturilor lui aju­rate, luminate cu mii de lămpi in­vizibile, seamănă cu templele go­tice medievale­­înălțăte în mod pa­tetic înspre cer. Iluzia este așa de mare, mai ales că din piscul turnu­lui pornesc subit sunetele nevăzute ale clopotelor din îndepărtatele bi­serici din Burgges. Publicul este prea adânc impresionat de concer­­tul acesta fermecător care este o minune a technicei radiofonice — spre a-şi putea manifesta cu voce admiraţia. In jurul turnului se adună mulţimi imense, într'o concentrare de rugăciune. Dintr'odată clopotele încetează, luminile se sting, cerul întunecat se acoperă de miliarde de comete sclipitoare în toate culo­­rle curcubeului, întregul turn Effel se tranasformă în flăcări de toate culorile şi într'o ploaie de smaragde, ametiste, rubine, topaze, briliante.. Iar apa ? Publicul elegant şi bo­gat, femeile în toalete decoltate de bal, bărbaţi în frac, admiră ilumi­naţiile Senei de pe terasele restau­rantelor, situate fie pe acoperişurile diverselor pavilioane, fie pe bordul vaselor plutitoare — cabarete cu orchesterele lor italiene de lumini, acela se urcă într'unul din nume­roasele vaporaşe care circulă pe porţiunea Senei din interiorul ex­poziţiei. Nu poţi pătrunde uşor pe un astfel de vaporaş deoarece nu­mărul amatorilor este foarte mare, dar totuşi merită să aştepţi cu răb­dare, căci numai astfel poţi vedea totul fără a te obosi. Amestecul a­­tât de esteti­c de lumină, sunet şi apă este admirat de o mulţime ex­trem de interesantă prin varietatea ei: străini de toate soiurile, rasele, vârstele şi sexele până la turişti cu pielea puternic colorată, o adevă­rată corabie a lui Noe. Francezii p­­şinuiţi, din provincie şi din Paris, excortaţi de familie, rude şi prie­teni, ia cu asalt vaporaşul şi dintr-o dată atmosfera se înseninează de râsul lor general, de glumele şi cântecele lor vesele. In decurs de o oră are loc pe Sena, în interiorul expoziţiei, o călătorie dintre cele mai fantastice. Eşti la Paris, încon­jurat de peisajul urbanistic parizian atât de caracteristic. Trocadero, Pa­lais Bourbon (Camera Deputaţilor) şi mai ales turnul Eiffel, precum şi de spiritul publicului înveselit care glumeşte în „argot"-ul lui original; în acelaş timp treci prin toate cele cinci părţi ale lumei, căci nu de­geaba expoziţia se numeşte „un ex­tras sintetic al globului pământesc"; dealungul malurilor Senei se ridică pavilioanele celor mai importante ţări din Europa, America, Africa, Asia şi Australia, ceiace dovedesc nu numai inscripţiunile şi drapelele, dar ades şi stilul arhitectonic foarte caracteristic, pribegeşti în lumea fermecată a basmelor; la mijlocul Senei fântânile cu pulberea lor de apă în toate culorile; pe malurile fluviului pavilioanele expoziţiei şi clădirile­ Parisului, care în lumina reflectoarelor par nişte castele fan­tastice şi palate regale cu turnuri ameniinţătoare, cu sculpturi ciudate şi frontoane splendide;* din piscul turnului Eiffel puetrnice lanterne mobile aruncă înspre cerul întune­cat diferite semne cabalistice care se pierd în spaţiile cereşti şi pe căile nesfârşite ale stelelor... Vaporaşul ajunge la ţărm. Mulţi­mea părăseşte încet, cu regret, scă­rile staţiunei. Auzi clasicul „Paris- Soi-i'i-r", Intra-a-a-n-a"­ Der­­nie-e-e-re Edition" Basmul " a ter­minat. Realitatea revine la dreptu­rile ei. Te întorci la viaţă, la munca cotidiană. (Transconti). ECOUL TEATRULUI Ultimele 4 spectacole cu „Scandal la 3 Papuci“ Compania Toneanu anunţă ultimele reprezentaţii ale formidabilului suc­ces „Scandal la 3 Papuci“ triumful de la grădina ARPA-Colos. Intr’ade­văr, săptămâna viitoare d. Costică Toneanu va prezenta un nou specta­col de mare montare, e vorba de ce­lebra operetă cu renume mondial, „M­elle Nituche“ care se va bucura de o interpretare cu totul excepţio­nală pe eleganta scenă de lângă Pre­fectura Poliţiei Capitalei. „CĂRĂBUŞ“ Explozii de ilaritate, ropote de a­­plauze şi salve de aclamaţiuni subli­niază seară de seară triumful gran­dioasei reviste „Electro-Cărăbuş“, spectacolul de senzaţie al verii bucu­­reştene. Pe toate străzile Bucureştiului se fredonează fermecătoarele melodii ale revistei, care au ajuns repede şlagă­rele muzicale. Două berze într’un pi­cior, Gigolette, In Vals ne-am întâl­nit. Aşi vrea să nu uiţi niciodată, etc. ale compozitorilor Dendrino, Elly Ro­man şi Corologos, sunt muzicile cele mai en vogue ale pieţii muzicale. TEATRUL VESEL Un prilej rar de copios amuzament, de seară plăcută şi de mare desfătare artistică oferă „Fustele dela Mini­ster”, ilarianta localizare care se joa­că la Teatrul Vesel (Grădina Mar­coni). „Fustele dela Minister” este cea mai reuşită lucrare, bogată în replici scăpărătoare de vervă şi de fantezie şi în scene pline de neprevăzut, de mare efect comic. Rolul principal este interpretat de faimosul Gr. Vasiliu-Birlic, actorul de mari posibilităţi, care cu un haz ire­zistibil a creat un magistrat năpăstuit de încurcături de pe urma unei farse. Regia excepţională a d-lui Aurel I. Maican, constituie chezăşia în plus a unui succes care se reprezintă în plină serie triumfală. TEATRUL COMEDIA Luni 2 August premiera „Om de încredere” cu Ion Iancovescu Un succes categoric înregistrează în fiecare seară excelenta comedie cu cântece „Kontusovca-Palace”, trei ac­te de minunată desfătare artistică,­­ prezentată într’un cadru feeric de cu­lori şi de lumini — şi într’o montare excepţională. Interpretarea cuprinde pe G. Ti­­mică, Silvia Dumitrescu, Marietta De­­culescu, C. Lungeanu, Al. Finţi, Ro­­meo Lăzărescu, C. Charnel, C. Ho­­ciung, N. Antoniu, Milică Millian, Emil Botta, Axente Mircea, etc. Orchestra sub conducerea maestru­lui Schwarzman. Datorită faptului însă că o parte din interpreţi din „Kontusovca-Pa­lace” urmează să plece în concediu, această piesă îşi va întrerupe trium­fala serie de spectacole. In seara de Luni 2 August va fi premiera comediei „Om de încredere", cu d. Ion Iancovescu în rolul prin­cipal. Nataliţa Pavelescu în formidabilul succes „Raiul“ „Ua­ „Teatrul Nou“ din Calea Văcăreşti de sub direcţiunea ma­rei comediene NATALIŢA PA­­VELESCU, se joacă în fiecare seară triumfala farsă „RAIUL“. Situaţiile hilari­ante de o subtilă picanterie ce abundă la fiecare scenă a „RAIULUI“, montarea grandioasă şi ansamblul valoros, fac din „RAIUL“ un regal de co­medie. Pentru a se preîntâmpina marea aglomeraţie, „Teatrul Nou“, ţine toată ziua două casse deschise. D-l C. TONEANU „VIITORUL** TEATRU - MUZICA - LITERE ,i n , —ii—— ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■wwmi'iiwii» niii I Mi*111iam iMiiiiBiâi iimm i Rubrica Femeiei ora­­colMinaye... nare! Zilele trecute a apărut un arti-1 promenadă nu ne ispitește fiind în cel de ziar în care Capitala noas- fond e cam ridicolă.­­tră a fost atât de groaznic... de- Servitoarele trimese în aceste c­arată... contaminată! I plimbări higienice ? Dar dece am O fi, n'o fi, ştiu doctorii mai bi- mai insista ; măsura e prea drastică ne decât noi, dar consecinţele sunt în tot cazul îngrijitoare. In primul rând ne putem aştepta să ne în­tâlnim la orice colţ de stradă cu un animal eşit din minţi şi oribil în ferocitatea lui dementă. In al doilea caz ne putem aştepta ca frumosul nostru căţeluş cu care am plecat, să scape din laniera cu ca­re îl ducem să se plimbe şi să fie luat — dacă avem ghinion — de căruţa specială cu specialii prinză­­tori — nu zicem hingheri , ci prin­­zători de câini turbaţi... Hotărârea după cum aflarăm este ca orice câine prins să fie în ace­iaşi zi trecut în camera de asfi­xiere... Dacă într'adevăr aşa se va face, într'o lună încheiată, Capitala noas­tră va rămâne curăţată de aceşti paznici ai caselor noastre. Fiind­că ori­cât de bine ar fi păziţi şi le­gaţi în curte, nu este unul care să n'o sbiughiască pe poartă — ce vreţi, — dorul de libertate ! Şi încă ceva — toate stăpânele şi stăpânii de căţei mici, sau mari, — vor trebui musai să se plimbe cu ei pe străzi. Vom avea adevărate defileuri de astfel de cetăţeni şi cetăţence. Ori­cât de dragi însă ne-ar fi credincioşii patrupezi, o atare aşa că avem speranţa că nu se va aplica tocmai ad Inferam ! Termenul de graţie de 24 ore, este destul de scurt şi cine plă­teşte 300 lei amendă ca să-şi re­capete câinele dovedeşte că are absolută nevoe de el. Sunt destule animale nenorocite şi vagabonde cari vor trece bani nevinovaţi în celula de execuţie. Altceva însă ne lipseşte : o mai severă supraveghere sanitară şi a­­colo unde se întâmplă ca să fie câinele bolnav şi ridicat de servi­ciul sanitar, stăpânul să fie obligat să-şi anunţe vecinii, sau agenţii să facă acest lucru. Dar sunt în Capitală mulţi câini de rasă, scumpi şi inteligenţi cari odată scăpaţi din casă nu înseam-­ nă că nu se mai întorc şi că odată­­ prinşi, trebuesc negreşit ucişi. Tre­­bue să ne gândim la mulţimea vagabonzilor — hoţi cari ar fi foar­te mulţumiţi să afle noaptea curţile pustii. Un câine pe lângă casa o­­mului, este o necesitate serioasă, iar nici de­cum un lux. Să fim in­dulgenţii cu paznicii noştri atât de umili pentru a nu fi siliţi să fim prea asprii cu cei cari au chip de om, dar ne pândesc ca fiarele în codru... LORINA BALILEŞTI-MUSCEL Sosirea Echi­pei regale şi a taberei studenţeşti de muncă DUMINICA, 18. Au sosit în localitate şi au înce­put munca pentru binele obştesc o echipă regală, compusă din 10 stu­denţi, sub conducerea d-lui inspector Mihail Lungianu şi o tabără de muncă de 49 studenţi sub comanda d-lor Lt. P. Erdeş şi subit. Gomoiu. Duminică membrii echipei s-au îm­părţit în 4, mergând la cele 4 bise­rici din Bălileşti, Băjeşti, Goleşti şi Poeniţa, predicând şi lămurind popu­laţiei scopul urmărit din dragostea M. S. Regelui­ -Carol al II-lea pentru ridicarea ţărănimei din punct de ve­dere religios, sanitar, economic şi naţional. După masă a­ avut loc o şezătoare la şcoala din Româneşti, unde d. Mi­hail­ Lungianu a vorbit sătenilor şi a citit o impresionantă nuvelă din războiu, din care se desprinde drago­stea de sat şi de ţară. Luni 8 a. m. a avut loc o sfeştanie în faţa monumentului eroilor, unde a vorbit d-l Mihail Lungianu făcând apel la tineretul luminat şi la popu­­laţiune, să-şi înfrăţească sforţările în munca pentru binele obştesc, cum şi Pr. Luca Nicolescu arătând stră­daniile ce s’au făcut până acum în comună şi ce e de făcut în viitor. După aceea s’a început lucrul în comun la şcoala din Bălileşti, de că­tre studenţii taberei şi ai echipei şi de către fruntaşii comunei. RAVAGIILE GRINDINEI. — Săp­tămâna trecută a căzut peste co­mună şi împrejurimi, în o linie ve­nind dela râul Doamnei spre râul Târgului o grindină grozavă, de mă­rimea oului de găină (10 la Kgr.), care a ţinut­­vreo 15 minute, ilistru­, gând plantaţii, pometuri şi­ acoperi­şurile construcţiilor, făcând­­pagube de cel puţin 3 milioane. Din iniţiativa echipei regale din localitate s-a construit un comitet ad hoc compus din consiliul comunal, un reprezentant al consiliului jude­ţean, preot, învăţători şi fruntaşi, sub preşidenţia d-lui inspector Mi­hail Lungianu, făcându-se apeluri la fruntaşii politici, la autorităţi, la in­­stituţiuni financiare, şi dându-se ser­bări, urmărindu-se, în primă linie, o imediată cumpărare de şiţă și a­­coperirea clădirilor de către premili­­tari. Constituirea consiliului judeţean din Braşov OTHNHM89 In sala festivă a prefecturii a avut loc şedinţa de constituire a noului consiliu. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Gh. Brătănescu prefectul judeţului. Luând cuvântul domnia sa a salutat pe nouii aleşi îndemnân­­du-i să-şi facă datoria şi prin muncă să asigure promovarea in­tereselor obşteşti. D. dr. Brătănescu propune apoi şi Consiliul hotăreşte validarea alegerilor. După aceasta s-a pro­cedat la alegerea preşedintelui de vârstă pentru care a fost desem­nat părintele Gh. Enescu Bran. Consiliul a trecut la alegerea biroului şi a celor cinci com­i­­siuni . Biroul a fost constituit astfel : Preşedinte Ing. Ion Ionică, vice­preşedinţi : Dr. Vicor Ziske şi Sipos Andrei, Secretari: Mihail Gârleanu şi Ion Horvat, Chestori: Ion Constantinescu şi Plaier Al­fred. După alegerea biroului, preşe­dintele de vârstă preotul Gh. E­­nescu, mulţumeşte consiliului pen­tru cinstea ce i s’a făcut de a i se încredinţa conducerea desbaterilor şi elogiază personalitatea noului ales d. Ing. Ionică, evidenţiind că domnia sa este un om de iniţiativă şi muncă pozitivă­ A răspuns apoi noul preşedinte al Consiliului judeţean d. Ing. Io­nică, care a asigurat Consiliul că va depune toată enegia şi price­perea sa pentru ca să conducă la bun sfârşit şi fără resentimente interesele generale ale judeţului. A închiat rugând Consiliul să-şi facă datoria şi să-l sprijine în acţiunea ce i s’a încredinţat. Au fost alese apoi următoarele comisiuni : Comisiunea administrativă, fi­nanciară şi de control : Ştefan Grama, Heinrich Weinhold, Ing. I. Ionică, Plaer Alfred, Victor Puşcaru. Comisiunea de lucrări publi­ce : Gh. Coman, Dumitru Căpă­­ţână, dr. Victor Ziske, Orhan Ioan Sparchez Ion, dr. Pap Endre. Comisiunea economică : Gh. Cu­­teanu, Preot Gh. Enescu, dr. V. Ştefani, Balint Andrei, Ion Al­­dea, dr. Petru Debu. Comisiunea cultelor şi învăţă­mântului : Sipos Andrei, Preot Dimitrie Greceanu, Munteanu Ion, preot Zenovie Popovici şi I. Con­stantinescu. Comisiunea sanitară şi de asis­tenţă socială: Mihail Gâr­leanu, Iancu Nan, dr. Tarquiniu Priscu şi Ion Coltofeanu. Din sânul acestor comisiuni s’au ales în ordine ca raportori domnii Hainrich Weinhold, dr. Pap Endre dr. Petre Debu, Ion Nan, şi Em-Gârleanu. Toţi aceştia vor­ forma delegaţia permanentă a Consiliului jude­ţean. In conformitate cu dispoziţiunile legei ad-tive, au fost alese urmă­toarele comisii de lucrări : Comisia de verificare : Gh. Ene­­scu, Ion Sparchez, Ing. Ion Ionică Ion Balint şi dr. V. Ştefani. Comisia de recepţii : G. Coman, Dimitrie Greceanu, supleant: Ze­novie Popovici. Consiliul de revizie pentru re­crutarea Armatei : Dumitru Glă­jar şi Plaer Alfred ca supleant. In baza adresei cu Nr. 37773 din 1937 a Jud. Urbană Ocol 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că Consiliul de higiena la Munich­e în ziua de 26 Iulie 1937, dela orele din­: Zenevie Popovici iar la ju­deţ : Ion Constantinescu. Comitetul şcolar­­judeţean : Ion Sparchez, Comisiunea mixtă pen­tru rechiziţii : Gh. Enescu şi Plaer Alfred ca supleant. După alegerea acestor comisiuni a luat din nou cuvântul d. Ing. Ion Ionică care a mulţumit Con­­­siliului pentru încrederea ce i-a manifestat, şedinţa fiind apoi sus­pendată. I Ştiinţa experimentală a unui micei ind­iciiuE (Continuare din pagina 1-a) D-nii: C. Rădulescu-Motru, deşte gradul înalt de civilizaţie profesor la Facultatea de litere şi în care am ajuns, prin aplicarea filozofie din Bucureşti şi Ştefă- in lumea concretă şi în câmpul nescu-Goangă, profesor la Fa- i muncei productive, a celor mai cultatea de litere din Cluj, au mari concepţii din ştiinţa psiho­organizat, în cel mai strict spirit ştiinţific, studiile de mă­surătoare a reacţiilor, de stu­diere a particularităţilor sufle­teşti de la om la om, la studiul documentar al testelor, etc. Institutul psihotechnic inau­gurat zilele trecute în Capitală este eşit astfel din studiile în­delungate şi pe planul teoretic al cercetărilor psihologice fă­cute de şcoala noastră româ­nească de psihologie, şi dov.­ GR. TAUŞAN logică. D-1 I. Nistor, ministrul mun­cii, care, în calitate de profesor universitar, este familiarizat cu cercetările abstracte şi ştie că ele au o repercusiune în viaţa practică, a făcut, astfel, un gest de curaj ştiinţific, dând posibi­litatea psichologilor de catedră să transpună munca lor teore­tică în câmpul­ muncii produc­tive românești. RADIO MARŢI 20 IULIE 1937 19 Ora. Mersul vremii. 19.03 Muzică distractivă (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.25 Descărcări atmosferice şi mij­loace de protecţie, de ing. Gh. Cosma, 20.45 Concert cu prilejul împlinirii a 12 ani de la moartea compozitorului Gh. Dima Alexandru Grozuţă (canto). 21.15 10 ani de la moartea Regelui Ferdinand. 21.30 Concert simfonic de muzică clasică veche-sec. XVII-XVIII (disc.). 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert de noapte al orche­strei fraţii Dumitrescu. Transmis de la restaurantul „Splendid Parc.“ 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză. 23-55 Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL 21 Muzică variată. 21.15 Muzică românească. 21.30 Informaţiuni universitare. 21-40 Conferinţă ştiinţifică. 22 Muzică distractivă. MIERCURI 21 IULIE 1937 6.30 Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. 13 Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. » 13.10 Concert de prânz. Muzică va­riata (discuri). 14.10 Radio jurnal. Ora. Mersu’ vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.25 Muzica românească (discuri) 15 Ultimele ştiri. 19 Ora. Mersul vremii. 19.03 Concert de după amiază. Or­chestra Jean Sibiceanu (canto) , Cri­stian Vasile şi Lya Crăciunescu. UNIVERSITATEA RADIO 20.25 Lipnicul şi alte localităţi isto­rice din nordul Basarabiei de D. Iov 20.45 Din operete (discuri). RADIO­ ROMANIA 21.20-22.05 Muzică variată (disc.). RADIO BUCUREŞTI 21.20 Concert de pian. D-na Sofie Selzman (din Frankfurt pe Main). RADIO ROMANIA, RADIO BU­­BUCUREŞTI 21.05 Cântece româneşti. D-na Emi­lia Guţianu (canto). 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert de noapte al orche­strei de salon Radio, dirij. de D. Teo­­doru. 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 Ultimele știri. Ministerul Muncii, Sănă­tăţii şi Ocrotirilor Sociale Serv. Technic Publicaţie Ministerul Muncii Sănătăţii şi O­­crotirilor Sociale, ţine licitaţie pu­blică cu termen de urgenţă în localul său din Calea Griviţei Nr. 64—66, (Serv. Technic), în ziua de 5 August a. cu orele 11 jum. dimineaţa, cu o­­ferte închise şi sigilate, în conformi­tate cu dispoziţiunile Legei Contabi­­lităţii şi Regulamentul O. C. L. pen­tru construirea unu cămin pentru pro­tecţia tinerelor fete în Bucureşti (Şo­seaua Berceni) în valoare după de­viz de lei 2.800.000. Garanţia­ provizorie este de lei 5 la sută asupra valorii devizului, con­semnat într’o recipisă a Casei de De­puneri, care se va depune comisiunei în plic sigilat separat de ofertă. Devizul, planul şi cadtul de sar­cini, se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11—13 la Serviciul Technic din Minister. La licitaţie vor fi primiţi Arhitecţii, Inginerii şi cei ce îndeplinesc condi­­ţiunile art. I din’conditunile ’gene*, rale de lucrări publice. V* In baza adresei cu Nr. 42325 din 1937 Trib. Ilfov secţia 2-a c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, dela orele 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la loc., calea Victo­riei Nr. 48-50, pasajul Victoria, sca­­ra C., etajul 3, Bucureşti, averea mo­bilă urmărită a debit. Cpt. C. Gher­man, compusă din un dulăpior şi al­tele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria“. Publ. Nr. 35347.— Dos. 11961 din 1936 In baza adresei cu Nr. 54103 din 1937 a Trib. Ilfov secţia 4-a c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la localitate Bucu­reşti, calea Victoriei Nr. 48-50, pasa­jul Victoria, scara . .., etajul 5, ave­rea mobilă urmărită a debit. Debora Koch, care se compune din două nop­tiere şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Societatea Ano­nimă de Construcţii „Victoria.“ Publ. Nr. 35354.— Dos. 243 din 1937 —--••••*.-----­In baza adresei cu Nr. 22326 din 1937, a Jud. de Muncă Secţia II-a Bu­cureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 iunie 1937 dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, „şos. Vitam Nr. 69, averea mo­bilă urmărită a debit. Marton Hertz,­ In calitate de proprietar al Librăriei Editoare Ig. Hertz prin d-na Cîeo Iosif, în calitate de procuratoare, care se compune din: circa 15.000, coale hârtie albă de tipar si altele anume specificate in procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea creditoru­lui Paul Isidor. Publ. Nr. 35136.— Dos. 8282 din 1937 In baza adresei cu Nr. 22324 din 1937, a Jud. de Muncă Secţia II-a Bu­­cureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, de la orele 8 dimineaţa înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, şos. Vitan Nr. 69, averea mo­bilă urmărită a debit. Marton Hertz, în calitate de proprietar al Librăriei­­editoare „lg. Hertz“, prin d-na Cleo Iosif, în calitate de procuratoare,­­­ care se compune din circa 15.000 coaie hârtie albă de tipar, și altele anume specificate în procesul verbal de ur-­ mărire, spre despăgubirea creditoru­lui Wilhelm Landskroner. Publ. Nr. 35143.— Dos. 8283 din 1937 In baza adresei cu Nr. 22325 din 1937, a Jud. de Muncă Secţia II-a Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, de la orele 8 dimineaţa înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc., Bu­cureşti, şos. Vitan Nr. 69, averea mo­bilă urmărită a debit. Marton Hertz, în calitate de proprietar al Librăriei editoare „Ig. Hertz, prin d-na Cleo Iosif, în calitate de procuratoare, care se compune din: circa 15.000 coaie hârtie albă de tipar, și altele anume specificate în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea creditoru­lui Leon Czerwinsky. Publ. Nr. 35129.— Dos. 8281 din 1937 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBUCAŢIUNI Vânzări Mobiliare In baza adresei cu Nr. 37772 din 1937 a Jud. Urbană Ocol 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la loc., calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scara A., etajul 4, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Saul Leo­nard, compusă din una maşină de scris marca Mercedes şi altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria.“ Publ. Nr. 35333.— Dos. 4365 din 1937 In baza adresei cu Nr. 37771 din 1937 a Jud. Urbană Ocol 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, de la ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la loc. Bucureşti, calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Vic­toria, scara­­B, etajul 3, averea mo­bilă urmărită a debit. Emmerich Fe­­ricka, care se compune din un şifo­nier şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre des­păgubirea , credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria.“. Publ. Nr. 35326.— Dos. 2632 din 1937 8 dimineaţă înainte ,se va vinde prin licitaţie publică la loc., calea Vic­toriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scara B., etajul 5, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Maria Asiei, compusă din un bufet şi altele anume specificate în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. So­cietatea Anonimă de Construcții „Vic­toria.“ Publ. Nr. 35340.— Dos. 4461 din 1937 Anul XXIX No. 8857. Ministerul Muncii, Sănă­­­taţii şi Ocrotirilor Sociale Serv. Tecfonic PUBLICAŢIE Ministerul Muncii, Sănătăţii şi­­ Ocrotirilor Sociale, ţine licitaţie pu­blică cu termen de urgenţă în localul său din calea Griviţei Nr. 64-66 (Serv. Technic) cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispoziţiunile Le­gii Contabilităţii şi Regulamentul O. C. L. pentru darea în întreprindere a următoarelor lucrări: In ziua de 4 August: La orele 11-30 dimineaţa Lucrări de terminare a etajului su­prapus la Spitalul de copii din Timi­şoara, în sumă de lei 680.000. (A doua licitaţie). La orele 12 dimineaţa Construcţia unui pavilion de chi­rurgie la Spitalul din oraşul Cahul în sumă de lei 1.850.000. (A doua li­citaţie). Garanţia provizorie este de t­rei 5 la sută asupra valorii devizului care va fi consemnată la Casa de Depu­neri, iar recipisă se va depune Comi­siunei de licitaţie în ziua fixată, in plic sigilat separat de ofertă. Devizul, planul şi cadtul de sarcini se pot consulta în toate zilele de lu­cru între orele 11-13 la Serviciul Technic din Minister. La licitaţie vor fi primiţi arhitec­ţii, inginerii şi cei ce îndeplinesc con­­diţiunile art. I, din condiţiunile ge­nerale de lucrări publice. Licitaţiunile de mai sus se ţin în aceiaş zi­ şi oră şi la Prefecturile de Judeţ.

Next