Viitorul, iulie 1937 (Anul 29, nr. 8839-8865)
1937-07-22 / nr. 8857
I Viaţa Capitalei Cununii Duminică a avut loc la Biserica „Amzii“ căsătoria religioasă a d-rei Natalia G. Buiuc, fiica d-nei şi d-lui Sof. G. I. Buiuc cu d-l Paul Iliescu, juner, fiul d-nei şi d-lui G. Iliescu. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi, iar răspunsurile date de corul bisericii sub conducerea d-lui prof. N. Lungu. Naşi au fost d-na Stella Oprescu şi d-1 Teodor Dutzulescu. In asistenţa remarcăm pe : d-na şi d-1 G. Iliescu, d-na şi d-1 prof. G. Buiuc, d-na şi d-1 Nicu Esther, d-na şi d-1 G. Xantopol d-na şi d-1 M. Constantinescu, d-na şi d-1 P. Dumitrescu, d-na Asp. Prândeanu, d-1 G. Verra, d-na și d-1 M. Movilla, d-1 I. Andreescu, d-1 G. Athanasiu, d-rele : Mery Berkan, Coca Xantopol, Valentina Răteanu, d-nii : Mircea Cristescu, Suhl. M. Teodoru, Nicu Constantinescu M. Popescu, M. Giovani, V. Panaitescu, R. Vasiliu, T. Mihăilescu, G. Petrescu, N. Marinescu, Al. Negrescu, St. Valerian, P. Ștefănescu, etc. etc. Duminică (seara) a avut loc la biserica „Domnească“ din Câmpulung, căsătoria religioasă a d-rei Rodica S. Spacu, fiica d-nei și d-lui general Scarlat Spacu, cu d-l Petre Ghica Anastase, fiiul d-nei şi d-lui inginer loan Shica Anastase. SPECTACOLE TEATRELE CĂRĂBUŞ. — Electro-TEATRUL Cărăbuş. TEATRUL COMOEDIA (teatru în aer liber).— Om de încredere cu Joanin-GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel [ de vară). — Fustele de la minister. ARPA. (Grădina C’ns). — Compania Toneanu. „Scandal la 3 papuci. GRADINA IZBANDA. — Sidy Thal în „Comoara“, înscenată de I. Sternberg. CINEMATOGRAFELE CARLTON. — închis pe timpul verii. SCALA. — O dramă în largul mării, cu Jean Toulout, Roger Karl, Annie Ducaux. ARO. — Cinematograful închis în timpul verii. REGAL. — Panama cu Parole Lombard Fred Mac Muray Doroty Lamour. Jurnal Paramount. CAPITOL şi ROXY. — America Melody 1937 cu Dick Powell şi Joan Blondei! Jurnal şi complectare. TRIANON. — Aventurierul din Paris (Mitra). Complectare. Jurnal Paramount şi Românesc. FEMINA. — Ştrengăriţa cu Danielle Darieux şi complectare colorată. PALAS BULEVARD. — Grădina lui Alah şi Cavalerii nopţii. ARPA. — Tumultes şi Valsul şampaniei. SELEC. — Frica şi 27 Rue de la Paix. CORSO. — Crai de ghindă şi Insula groazei cu Charles Bikford. VOX. — Marşul de noapte cu Frederic March şi Warner Baxter şi Cum vă place cu Elisabeth Bergner. DARLY. — Prater şi Magda Schneller In umbra trecutului. TOMIS. — Suprema jertfă şi Agentul secret. MARNA. — Complicaţii sentimentale cu Barbara Stanwick şi Gigolette FRANKLIN. — închis pentru renovare. IZBANDA. — Parada dragostei şi Bil Drummond detectivamator. MARCONI. — Dezonorata cu Marlene Dietrich şi In umbra păcatului. VOLTA BUZEŞTI. — Eu şi cumnata mea şi Ora fatală. FORUM. — Sissy cu Grace Moore şi Vinovatul cu Pierre Blanchar. DIANA. — Moscova-Shanghai şi Răzbunarea indianului cu calul Rex. SIC. — Curieul de Sud şi Hotel Savoy 217. OMNIA. — Valsul şampaniei şi 13 ore în văzduh. RAHOVA. — Oameni noui şi Vagabondul nemuritor cu Maurice Chevalier. GLORIA. — Bastardul şi Invitaţia d-nei Potter. LIA. — Bestia umană şi De-aşi fi director. AMERICAN. — Bestia umană şi Viaţa parisiană. UNIC. — Avangarda eroilor şi Sub teroarea delictului. COTROCENI. — Frontul invizibil şi Mitsuko. DACIA. — O lacrimă pe un mormânt şi Umbra care ucide. DORY. — Stan şi Bran ţigani şi Ce va fi în anul 2000. CENTRAL. — Mâinile lui Orlac şi Mi-am găsit bărbatul. ORFEU. — Suflete sbuciumate şi Regina junglei. STRANDURI niww—o ranvim BAZINUL LIDO, d-dul Brătianu.Valuri artificiale, apă condiţionată, plaje, restaurant de primul rang. STRANDUL KISELEFF. — 3 bazinuri, plaje, diverse sporturi. STRANDUL BRAGADIRU. — Bazin, restaurant, orchestră. ȘTRANDUL CIUREL, (Mașina 38). — Apă curgătoare, năc’ra, restaurant. faginatia. EXPOZIŢIA în CURSUL NOPŢII — Corespondenţă specială — Paris, în Iulie. Expoziţia de la Paris, consacrată artei şi tehnicei în viaţa contimporană, scoate la iveală pe primul plan al întregului ei program tematic trei factori: apa, sunetul şi lumina. Câteştrei — amănunt important — traduşi în limba înţeleasă de obşte a formelor artistice, însăşi caracterul acestor factori arată că timpul cel mai de efect şi mai potrivit, pentru a fi expuşi laolaltă este noaptea. Mai ales dacă este vorba ca toţi aceşti factori să fie aduşi la acelaş numitor. Desigur că şi Parisul este de aceeaşi părere, deoarece expoziţia nu este niciodată mai plină de lume ca în timpul „reprezentaţiilor jocurilor de lumini", care sunt întotdeauna însoţite de concerte radiofonice, transmise de aparatele gigantice instalate pe turnul Eiffel. Două sunt fenomenele care merită să fie văzute în timpul nopţii, spectacolele şi publicul, încă de la început se poate distinge printre publicul acesta câteva categorii diferite fiecare cu fizionomia ei proprie, originală şi comică. Pe balcoanele şi ...acoperişurile caselor din apropiere, pe podurile din apropierea expoziţiei şi mai ales dealungul malurilor Senei, se strânge mulţimea care din economie sau din lipsă nu ia parte decât la reprezentaţiile gratuite. Deoarece lupta pentru un loc bun se începe destul de devreme, iar stomahul are şi el drepturile lui, lumea aceasta vine încărcată cu tot felul de pachete cu mâncare şi mai ales cm., sticle ! Aşteptarea este Un lucru prea plictisitor ca să nu-ţi mai faci puţin curaj... Prilej excelent de a face cunoştinţă, de a discuta chestiuni politice. Unii se plâng, alţii îşi şoptesc, unii fredonează, alţii tac... atmosfera străzii pariziene conţine foarte mulţi microbi sentimentali. La drept vorbind „cuiul" expoziţiei este turnul Eiffel din secolul trecut dar totuşi atât de modern. „Cuiul" zilei chiar, dar ce să mai vorbim de noapte, când misterul de dantelă al încheieturilor lui ajurate, luminate cu mii de lămpi invizibile, seamănă cu templele gotice medievaleînălțăte în mod patetic înspre cer. Iluzia este așa de mare, mai ales că din piscul turnului pornesc subit sunetele nevăzute ale clopotelor din îndepărtatele biserici din Burgges. Publicul este prea adânc impresionat de concertul acesta fermecător care este o minune a technicei radiofonice — spre a-şi putea manifesta cu voce admiraţia. In jurul turnului se adună mulţimi imense, într'o concentrare de rugăciune. Dintr'odată clopotele încetează, luminile se sting, cerul întunecat se acoperă de miliarde de comete sclipitoare în toate culorle curcubeului, întregul turn Effel se tranasformă în flăcări de toate culorile şi într'o ploaie de smaragde, ametiste, rubine, topaze, briliante.. Iar apa ? Publicul elegant şi bogat, femeile în toalete decoltate de bal, bărbaţi în frac, admiră iluminaţiile Senei de pe terasele restaurantelor, situate fie pe acoperişurile diverselor pavilioane, fie pe bordul vaselor plutitoare — cabarete cu orchesterele lor italiene de lumini, acela se urcă într'unul din numeroasele vaporaşe care circulă pe porţiunea Senei din interiorul expoziţiei. Nu poţi pătrunde uşor pe un astfel de vaporaş deoarece numărul amatorilor este foarte mare, dar totuşi merită să aştepţi cu răbdare, căci numai astfel poţi vedea totul fără a te obosi. Amestecul atât de estetic de lumină, sunet şi apă este admirat de o mulţime extrem de interesantă prin varietatea ei: străini de toate soiurile, rasele, vârstele şi sexele până la turişti cu pielea puternic colorată, o adevărată corabie a lui Noe. Francezii pşinuiţi, din provincie şi din Paris, excortaţi de familie, rude şi prieteni, ia cu asalt vaporaşul şi dintr-o dată atmosfera se înseninează de râsul lor general, de glumele şi cântecele lor vesele. In decurs de o oră are loc pe Sena, în interiorul expoziţiei, o călătorie dintre cele mai fantastice. Eşti la Paris, înconjurat de peisajul urbanistic parizian atât de caracteristic. Trocadero, Palais Bourbon (Camera Deputaţilor) şi mai ales turnul Eiffel, precum şi de spiritul publicului înveselit care glumeşte în „argot"-ul lui original; în acelaş timp treci prin toate cele cinci părţi ale lumei, căci nu degeaba expoziţia se numeşte „un extras sintetic al globului pământesc"; dealungul malurilor Senei se ridică pavilioanele celor mai importante ţări din Europa, America, Africa, Asia şi Australia, ceiace dovedesc nu numai inscripţiunile şi drapelele, dar ades şi stilul arhitectonic foarte caracteristic, pribegeşti în lumea fermecată a basmelor; la mijlocul Senei fântânile cu pulberea lor de apă în toate culorile; pe malurile fluviului pavilioanele expoziţiei şi clădirile Parisului, care în lumina reflectoarelor par nişte castele fantastice şi palate regale cu turnuri ameniinţătoare, cu sculpturi ciudate şi frontoane splendide;* din piscul turnului Eiffel puetrnice lanterne mobile aruncă înspre cerul întunecat diferite semne cabalistice care se pierd în spaţiile cereşti şi pe căile nesfârşite ale stelelor... Vaporaşul ajunge la ţărm. Mulţimea părăseşte încet, cu regret, scările staţiunei. Auzi clasicul „Paris- Soi-i'i-r", Intra-a-a-n-a" Dernie-e-e-re Edition" Basmul " a terminat. Realitatea revine la drepturile ei. Te întorci la viaţă, la munca cotidiană. (Transconti). ECOUL TEATRULUI Ultimele 4 spectacole cu „Scandal la 3 Papuci“ Compania Toneanu anunţă ultimele reprezentaţii ale formidabilului succes „Scandal la 3 Papuci“ triumful de la grădina ARPA-Colos. Intr’adevăr, săptămâna viitoare d. Costică Toneanu va prezenta un nou spectacol de mare montare, e vorba de celebra operetă cu renume mondial, „Melle Nituche“ care se va bucura de o interpretare cu totul excepţională pe eleganta scenă de lângă Prefectura Poliţiei Capitalei. „CĂRĂBUŞ“ Explozii de ilaritate, ropote de aplauze şi salve de aclamaţiuni subliniază seară de seară triumful grandioasei reviste „Electro-Cărăbuş“, spectacolul de senzaţie al verii bucureştene. Pe toate străzile Bucureştiului se fredonează fermecătoarele melodii ale revistei, care au ajuns repede şlagărele muzicale. Două berze într’un picior, Gigolette, In Vals ne-am întâlnit. Aşi vrea să nu uiţi niciodată, etc. ale compozitorilor Dendrino, Elly Roman şi Corologos, sunt muzicile cele mai en vogue ale pieţii muzicale. TEATRUL VESEL Un prilej rar de copios amuzament, de seară plăcută şi de mare desfătare artistică oferă „Fustele dela Minister”, ilarianta localizare care se joacă la Teatrul Vesel (Grădina Marconi). „Fustele dela Minister” este cea mai reuşită lucrare, bogată în replici scăpărătoare de vervă şi de fantezie şi în scene pline de neprevăzut, de mare efect comic. Rolul principal este interpretat de faimosul Gr. Vasiliu-Birlic, actorul de mari posibilităţi, care cu un haz irezistibil a creat un magistrat năpăstuit de încurcături de pe urma unei farse. Regia excepţională a d-lui Aurel I. Maican, constituie chezăşia în plus a unui succes care se reprezintă în plină serie triumfală. TEATRUL COMEDIA Luni 2 August premiera „Om de încredere” cu Ion Iancovescu Un succes categoric înregistrează în fiecare seară excelenta comedie cu cântece „Kontusovca-Palace”, trei acte de minunată desfătare artistică, prezentată într’un cadru feeric de culori şi de lumini — şi într’o montare excepţională. Interpretarea cuprinde pe G. Timică, Silvia Dumitrescu, Marietta Deculescu, C. Lungeanu, Al. Finţi, Romeo Lăzărescu, C. Charnel, C. Hociung, N. Antoniu, Milică Millian, Emil Botta, Axente Mircea, etc. Orchestra sub conducerea maestrului Schwarzman. Datorită faptului însă că o parte din interpreţi din „Kontusovca-Palace” urmează să plece în concediu, această piesă îşi va întrerupe triumfala serie de spectacole. In seara de Luni 2 August va fi premiera comediei „Om de încredere", cu d. Ion Iancovescu în rolul principal. Nataliţa Pavelescu în formidabilul succes „Raiul“ „Ua „Teatrul Nou“ din Calea Văcăreşti de sub direcţiunea marei comediene NATALIŢA PAVELESCU, se joacă în fiecare seară triumfala farsă „RAIUL“. Situaţiile hilariante de o subtilă picanterie ce abundă la fiecare scenă a „RAIULUI“, montarea grandioasă şi ansamblul valoros, fac din „RAIUL“ un regal de comedie. Pentru a se preîntâmpina marea aglomeraţie, „Teatrul Nou“, ţine toată ziua două casse deschise. D-l C. TONEANU „VIITORUL** TEATRU - MUZICA - LITERE ,i n , —ii—— ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■wwmi'iiwii» niii I Mi*111iam iMiiiiBiâi iimm i Rubrica Femeiei oracolMinaye... nare! Zilele trecute a apărut un arti-1 promenadă nu ne ispitește fiind în cel de ziar în care Capitala noas- fond e cam ridicolă.tră a fost atât de groaznic... de- Servitoarele trimese în aceste carată... contaminată! I plimbări higienice ? Dar dece am O fi, n'o fi, ştiu doctorii mai bi- mai insista ; măsura e prea drastică ne decât noi, dar consecinţele sunt în tot cazul îngrijitoare. In primul rând ne putem aştepta să ne întâlnim la orice colţ de stradă cu un animal eşit din minţi şi oribil în ferocitatea lui dementă. In al doilea caz ne putem aştepta ca frumosul nostru căţeluş cu care am plecat, să scape din laniera cu care îl ducem să se plimbe şi să fie luat — dacă avem ghinion — de căruţa specială cu specialii prinzători — nu zicem hingheri , ci prinzători de câini turbaţi... Hotărârea după cum aflarăm este ca orice câine prins să fie în aceiaşi zi trecut în camera de asfixiere... Dacă într'adevăr aşa se va face, într'o lună încheiată, Capitala noastră va rămâne curăţată de aceşti paznici ai caselor noastre. Fiindcă oricât de bine ar fi păziţi şi legaţi în curte, nu este unul care să n'o sbiughiască pe poartă — ce vreţi, — dorul de libertate ! Şi încă ceva — toate stăpânele şi stăpânii de căţei mici, sau mari, — vor trebui musai să se plimbe cu ei pe străzi. Vom avea adevărate defileuri de astfel de cetăţeni şi cetăţence. Oricât de dragi însă ne-ar fi credincioşii patrupezi, o atare aşa că avem speranţa că nu se va aplica tocmai ad Inferam ! Termenul de graţie de 24 ore, este destul de scurt şi cine plăteşte 300 lei amendă ca să-şi recapete câinele dovedeşte că are absolută nevoe de el. Sunt destule animale nenorocite şi vagabonde cari vor trece bani nevinovaţi în celula de execuţie. Altceva însă ne lipseşte : o mai severă supraveghere sanitară şi acolo unde se întâmplă ca să fie câinele bolnav şi ridicat de serviciul sanitar, stăpânul să fie obligat să-şi anunţe vecinii, sau agenţii să facă acest lucru. Dar sunt în Capitală mulţi câini de rasă, scumpi şi inteligenţi cari odată scăpaţi din casă nu înseam- nă că nu se mai întorc şi că odată prinşi, trebuesc negreşit ucişi. Trebue să ne gândim la mulţimea vagabonzilor — hoţi cari ar fi foarte mulţumiţi să afle noaptea curţile pustii. Un câine pe lângă casa omului, este o necesitate serioasă, iar nici decum un lux. Să fim indulgenţii cu paznicii noştri atât de umili pentru a nu fi siliţi să fim prea asprii cu cei cari au chip de om, dar ne pândesc ca fiarele în codru... LORINA BALILEŞTI-MUSCEL Sosirea Echipei regale şi a taberei studenţeşti de muncă DUMINICA, 18. Au sosit în localitate şi au început munca pentru binele obştesc o echipă regală, compusă din 10 studenţi, sub conducerea d-lui inspector Mihail Lungianu şi o tabără de muncă de 49 studenţi sub comanda d-lor Lt. P. Erdeş şi subit. Gomoiu. Duminică membrii echipei s-au împărţit în 4, mergând la cele 4 biserici din Bălileşti, Băjeşti, Goleşti şi Poeniţa, predicând şi lămurind populaţiei scopul urmărit din dragostea M. S. Regelui -Carol al II-lea pentru ridicarea ţărănimei din punct de vedere religios, sanitar, economic şi naţional. După masă a avut loc o şezătoare la şcoala din Româneşti, unde d. Mihail Lungianu a vorbit sătenilor şi a citit o impresionantă nuvelă din războiu, din care se desprinde dragostea de sat şi de ţară. Luni 8 a. m. a avut loc o sfeştanie în faţa monumentului eroilor, unde a vorbit d-l Mihail Lungianu făcând apel la tineretul luminat şi la populaţiune, să-şi înfrăţească sforţările în munca pentru binele obştesc, cum şi Pr. Luca Nicolescu arătând strădaniile ce s’au făcut până acum în comună şi ce e de făcut în viitor. După aceea s’a început lucrul în comun la şcoala din Bălileşti, de către studenţii taberei şi ai echipei şi de către fruntaşii comunei. RAVAGIILE GRINDINEI. — Săptămâna trecută a căzut peste comună şi împrejurimi, în o linie venind dela râul Doamnei spre râul Târgului o grindină grozavă, de mărimea oului de găină (10 la Kgr.), care a ţinutvreo 15 minute, ilistru, gând plantaţii, pometuri şi acoperişurile construcţiilor, făcândpagube de cel puţin 3 milioane. Din iniţiativa echipei regale din localitate s-a construit un comitet ad hoc compus din consiliul comunal, un reprezentant al consiliului judeţean, preot, învăţători şi fruntaşi, sub preşidenţia d-lui inspector Mihail Lungianu, făcându-se apeluri la fruntaşii politici, la autorităţi, la instituţiuni financiare, şi dându-se serbări, urmărindu-se, în primă linie, o imediată cumpărare de şiţă și acoperirea clădirilor de către premilitari. Constituirea consiliului judeţean din Braşov OTHNHM89 In sala festivă a prefecturii a avut loc şedinţa de constituire a noului consiliu. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Gh. Brătănescu prefectul judeţului. Luând cuvântul domnia sa a salutat pe nouii aleşi îndemnându-i să-şi facă datoria şi prin muncă să asigure promovarea intereselor obşteşti. D. dr. Brătănescu propune apoi şi Consiliul hotăreşte validarea alegerilor. După aceasta s-a procedat la alegerea preşedintelui de vârstă pentru care a fost desemnat părintele Gh. Enescu Bran. Consiliul a trecut la alegerea biroului şi a celor cinci comisiuni . Biroul a fost constituit astfel : Preşedinte Ing. Ion Ionică, vicepreşedinţi : Dr. Vicor Ziske şi Sipos Andrei, Secretari: Mihail Gârleanu şi Ion Horvat, Chestori: Ion Constantinescu şi Plaier Alfred. După alegerea biroului, preşedintele de vârstă preotul Gh. Enescu, mulţumeşte consiliului pentru cinstea ce i s’a făcut de a i se încredinţa conducerea desbaterilor şi elogiază personalitatea noului ales d. Ing. Ionică, evidenţiind că domnia sa este un om de iniţiativă şi muncă pozitivă A răspuns apoi noul preşedinte al Consiliului judeţean d. Ing. Ionică, care a asigurat Consiliul că va depune toată enegia şi priceperea sa pentru ca să conducă la bun sfârşit şi fără resentimente interesele generale ale judeţului. A închiat rugând Consiliul să-şi facă datoria şi să-l sprijine în acţiunea ce i s’a încredinţat. Au fost alese apoi următoarele comisiuni : Comisiunea administrativă, financiară şi de control : Ştefan Grama, Heinrich Weinhold, Ing. I. Ionică, Plaer Alfred, Victor Puşcaru. Comisiunea de lucrări publice : Gh. Coman, Dumitru Căpăţână, dr. Victor Ziske, Orhan Ioan Sparchez Ion, dr. Pap Endre. Comisiunea economică : Gh. Cuteanu, Preot Gh. Enescu, dr. V. Ştefani, Balint Andrei, Ion Aldea, dr. Petru Debu. Comisiunea cultelor şi învăţământului : Sipos Andrei, Preot Dimitrie Greceanu, Munteanu Ion, preot Zenovie Popovici şi I. Constantinescu. Comisiunea sanitară şi de asistenţă socială: Mihail Gârleanu, Iancu Nan, dr. Tarquiniu Priscu şi Ion Coltofeanu. Din sânul acestor comisiuni s’au ales în ordine ca raportori domnii Hainrich Weinhold, dr. Pap Endre dr. Petre Debu, Ion Nan, şi Em-Gârleanu. Toţi aceştia vor forma delegaţia permanentă a Consiliului judeţean. In conformitate cu dispoziţiunile legei ad-tive, au fost alese următoarele comisii de lucrări : Comisia de verificare : Gh. Enescu, Ion Sparchez, Ing. Ion Ionică Ion Balint şi dr. V. Ştefani. Comisia de recepţii : G. Coman, Dimitrie Greceanu, supleant: Zenovie Popovici. Consiliul de revizie pentru recrutarea Armatei : Dumitru Glăjar şi Plaer Alfred ca supleant. In baza adresei cu Nr. 37773 din 1937 a Jud. Urbană Ocol 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că Consiliul de higiena la Muniche în ziua de 26 Iulie 1937, dela orele din: Zenevie Popovici iar la judeţ : Ion Constantinescu. Comitetul şcolarjudeţean : Ion Sparchez, Comisiunea mixtă pentru rechiziţii : Gh. Enescu şi Plaer Alfred ca supleant. După alegerea acestor comisiuni a luat din nou cuvântul d. Ing. Ion Ionică care a mulţumit Consiliului pentru încrederea ce i-a manifestat, şedinţa fiind apoi suspendată. I Ştiinţa experimentală a unui micei indiciiuE (Continuare din pagina 1-a) D-nii: C. Rădulescu-Motru, deşte gradul înalt de civilizaţie profesor la Facultatea de litere şi în care am ajuns, prin aplicarea filozofie din Bucureşti şi Ştefă- in lumea concretă şi în câmpul nescu-Goangă, profesor la Fa- i muncei productive, a celor mai cultatea de litere din Cluj, au mari concepţii din ştiinţa psihoorganizat, în cel mai strict spirit ştiinţific, studiile de măsurătoare a reacţiilor, de studiere a particularităţilor sufleteşti de la om la om, la studiul documentar al testelor, etc. Institutul psihotechnic inaugurat zilele trecute în Capitală este eşit astfel din studiile îndelungate şi pe planul teoretic al cercetărilor psihologice făcute de şcoala noastră românească de psihologie, şi dov. GR. TAUŞAN logică. D-1 I. Nistor, ministrul muncii, care, în calitate de profesor universitar, este familiarizat cu cercetările abstracte şi ştie că ele au o repercusiune în viaţa practică, a făcut, astfel, un gest de curaj ştiinţific, dând posibilitatea psichologilor de catedră să transpună munca lor teoretică în câmpul muncii productive românești. RADIO MARŢI 20 IULIE 1937 19 Ora. Mersul vremii. 19.03 Muzică distractivă (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.25 Descărcări atmosferice şi mijloace de protecţie, de ing. Gh. Cosma, 20.45 Concert cu prilejul împlinirii a 12 ani de la moartea compozitorului Gh. Dima Alexandru Grozuţă (canto). 21.15 10 ani de la moartea Regelui Ferdinand. 21.30 Concert simfonic de muzică clasică veche-sec. XVII-XVIII (disc.). 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert de noapte al orchestrei fraţii Dumitrescu. Transmis de la restaurantul „Splendid Parc.“ 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză. 23-55 Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL 21 Muzică variată. 21.15 Muzică românească. 21.30 Informaţiuni universitare. 21-40 Conferinţă ştiinţifică. 22 Muzică distractivă. MIERCURI 21 IULIE 1937 6.30 Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. 13 Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. » 13.10 Concert de prânz. Muzică variata (discuri). 14.10 Radio jurnal. Ora. Mersu’ vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.25 Muzica românească (discuri) 15 Ultimele ştiri. 19 Ora. Mersul vremii. 19.03 Concert de după amiază. Orchestra Jean Sibiceanu (canto) , Cristian Vasile şi Lya Crăciunescu. UNIVERSITATEA RADIO 20.25 Lipnicul şi alte localităţi istorice din nordul Basarabiei de D. Iov 20.45 Din operete (discuri). RADIO ROMANIA 21.20-22.05 Muzică variată (disc.). RADIO BUCUREŞTI 21.20 Concert de pian. D-na Sofie Selzman (din Frankfurt pe Main). RADIO ROMANIA, RADIO BUBUCUREŞTI 21.05 Cântece româneşti. D-na Emilia Guţianu (canto). 22.30 Sport. Radio jurnal. 22.45 Concert de noapte al orchestrei de salon Radio, dirij. de D. Teodoru. 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 Ultimele știri. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale Serv. Technic Publicaţie Ministerul Muncii Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, ţine licitaţie publică cu termen de urgenţă în localul său din Calea Griviţei Nr. 64—66, (Serv. Technic), în ziua de 5 August a. cu orele 11 jum. dimineaţa, cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispoziţiunile Legei Contabilităţii şi Regulamentul O. C. L. pentru construirea unu cămin pentru protecţia tinerelor fete în Bucureşti (Şoseaua Berceni) în valoare după deviz de lei 2.800.000. Garanţia provizorie este de lei 5 la sută asupra valorii devizului, consemnat într’o recipisă a Casei de Depuneri, care se va depune comisiunei în plic sigilat separat de ofertă. Devizul, planul şi cadtul de sarcini, se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11—13 la Serviciul Technic din Minister. La licitaţie vor fi primiţi Arhitecţii, Inginerii şi cei ce îndeplinesc condiţiunile art. I din’conditunile ’gene*, rale de lucrări publice. V* In baza adresei cu Nr. 42325 din 1937 Trib. Ilfov secţia 2-a c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, dela orele 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la loc., calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scara C., etajul 3, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Cpt. C. Gherman, compusă din un dulăpior şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria“. Publ. Nr. 35347.— Dos. 11961 din 1936 In baza adresei cu Nr. 54103 din 1937 a Trib. Ilfov secţia 4-a c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la localitate Bucureşti, calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scara . .., etajul 5, averea mobilă urmărită a debit. Debora Koch, care se compune din două noptiere şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria.“ Publ. Nr. 35354.— Dos. 243 din 1937 —--••••*.-----In baza adresei cu Nr. 22326 din 1937, a Jud. de Muncă Secţia II-a Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 iunie 1937 dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, „şos. Vitam Nr. 69, averea mobilă urmărită a debit. Marton Hertz, In calitate de proprietar al Librăriei Editoare Ig. Hertz prin d-na Cîeo Iosif, în calitate de procuratoare, care se compune din: circa 15.000, coale hârtie albă de tipar si altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului Paul Isidor. Publ. Nr. 35136.— Dos. 8282 din 1937 In baza adresei cu Nr. 22324 din 1937, a Jud. de Muncă Secţia II-a Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, de la orele 8 dimineaţa înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, şos. Vitan Nr. 69, averea mobilă urmărită a debit. Marton Hertz, în calitate de proprietar al Librărieieditoare „lg. Hertz“, prin d-na Cleo Iosif, în calitate de procuratoare, care se compune din circa 15.000 coaie hârtie albă de tipar, și altele anume specificate în procesul verbal de ur- mărire, spre despăgubirea creditorului Wilhelm Landskroner. Publ. Nr. 35143.— Dos. 8283 din 1937 In baza adresei cu Nr. 22325 din 1937, a Jud. de Muncă Secţia II-a Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, de la orele 8 dimineaţa înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc., Bucureşti, şos. Vitan Nr. 69, averea mobilă urmărită a debit. Marton Hertz, în calitate de proprietar al Librăriei editoare „Ig. Hertz, prin d-na Cleo Iosif, în calitate de procuratoare, care se compune din: circa 15.000 coaie hârtie albă de tipar, și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului Leon Czerwinsky. Publ. Nr. 35129.— Dos. 8281 din 1937 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBUCAŢIUNI Vânzări Mobiliare In baza adresei cu Nr. 37772 din 1937 a Jud. Urbană Ocol 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la loc., calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scara A., etajul 4, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Saul Leonard, compusă din una maşină de scris marca Mercedes şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria.“ Publ. Nr. 35333.— Dos. 4365 din 1937 In baza adresei cu Nr. 37771 din 1937 a Jud. Urbană Ocol 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iulie 1937, de la ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică la loc. Bucureşti, calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scaraB, etajul 3, averea mobilă urmărită a debit. Emmerich Fericka, care se compune din un şifonier şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea , credit. Societatea Anonimă de Construcţii „Victoria.“. Publ. Nr. 35326.— Dos. 2632 din 1937 8 dimineaţă înainte ,se va vinde prin licitaţie publică la loc., calea Victoriei Nr. 48-50, pasajul Victoria, scara B., etajul 5, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Maria Asiei, compusă din un bufet şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Societatea Anonimă de Construcții „Victoria.“ Publ. Nr. 35340.— Dos. 4461 din 1937 Anul XXIX No. 8857. Ministerul Muncii, Sănătaţii şi Ocrotirilor Sociale Serv. Tecfonic PUBLICAŢIE Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, ţine licitaţie publică cu termen de urgenţă în localul său din calea Griviţei Nr. 64-66 (Serv. Technic) cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispoziţiunile Legii Contabilităţii şi Regulamentul O. C. L. pentru darea în întreprindere a următoarelor lucrări: In ziua de 4 August: La orele 11-30 dimineaţa Lucrări de terminare a etajului suprapus la Spitalul de copii din Timişoara, în sumă de lei 680.000. (A doua licitaţie). La orele 12 dimineaţa Construcţia unui pavilion de chirurgie la Spitalul din oraşul Cahul în sumă de lei 1.850.000. (A doua licitaţie). Garanţia provizorie este de trei 5 la sută asupra valorii devizului care va fi consemnată la Casa de Depuneri, iar recipisă se va depune Comisiunei de licitaţie în ziua fixată, in plic sigilat separat de ofertă. Devizul, planul şi cadtul de sarcini se pot consulta în toate zilele de lucru între orele 11-13 la Serviciul Technic din Minister. La licitaţie vor fi primiţi arhitecţii, inginerii şi cei ce îndeplinesc condiţiunile art. I, din condiţiunile generale de lucrări publice. Licitaţiunile de mai sus se ţin în aceiaş zi şi oră şi la Prefecturile de Judeţ.