Viitorul, octombrie 1938 (Anul 30, nr. 9221-9247)

1938-10-01 / nr. 9221

rag ma fi­a. C­A­LEND­A­R­ IOI 29 SEPTEMBRIE ORTODOX : Sf. Chiriac Sihastru. CATOLIC : Arh. Mihael. PROTESTANT : Mihael. EVREESC : 4 Tisiri 56 9. MAHOMEDAN : 4 Saban 1357. Răsăritul Soarelui : 6.12. Apusul Soarelui 18.00. VINERI 30 SEPTEMBRIE ORTODOX : Sf. Grigore Arhiep. CATOLIC : Sf. Ieronim PROTESTATNT : Ieronim EVREESC : 5 Tisiri 5699 MAHOMEDAN : 5 Saban 1357 Giuma. Răsăritul Soarelui 6.13. Apusul Soarelui : 17.58. în prezenta d-lui Rezident Regal Al. Gane, a foc Instalarea noului — a—M—a—­ primar al Municipiului Ploeşti Cum s’a desfăşurat solemnitatea Eri, la ora 11 dimineaţa, s’a fă­cut — în prezenţa d-lui Al. Gane re­zident regal al ţinutului Bucegi, Paul Goma, secretarul general al ţinutului, d. col. E. Arghiropol, prefectul jude­ţului Prahova, Al. Ionescu-Lungu fost primarul municipiului Ploeşti, g-ral Vrăjitorul — instalarea noului pri­mar al municipiului Ploeşti dr. Mir­­cea Botez şi a ajutorului său d. far­macist Ştefan Săndulescu, în confor­mitate cu noua orânduire administra­tivă, fiind numiţi pe o perioadă de 6 ani. Festivitatea instalării s-a desfăşurat în sala festivă a primăriei, unde d. Nicu Eftimiu, secretar general al municipiului, a cetit decretul regal de numire al d-lui dr. Mircea Botez ca primar al municipiului şi a d-lui dr. Ştefan Săndulescu ajutor de pri­mar. Pr. AUREL POPESCU protoereul municipiului Ploeşti a oficiat o ru­găciune după care a procedat la lua­rea jurământului celor doi noi nu­miţi. Cuvântările D. prezident regal AL. GANE, a spus: Am ţinut să prezidez această solemnitate întru­cât am voit să fiu cel dintâi care să vă felicit. Cunosc d-le dv. trecutul dv. de ac­tivitate, care este o garanţie pe vii­tor. Ca medic, aveţi o reputaţie bine stabilită; ca fost militar care pe tim­pul războiului aţi căpătat înalte de­coraţii v-aţi făcut datoria deplină în faţa duşmanului. Ştiu simpatia de care vă bucuraţi şi îmi dau seama de ce câştigă mu­nicipiul în numirea dv. Legea administrativă vă dă o lar­gă competinţă însă şi numeroase în­sărcinări, iar stabilitatea dv. în func­ţiune vă scoate de sub influenţele politice şi veţi putea atât dv. cât şi ajutorul dv. să vă faceţi datoria, şi veţi răspunde speranţelor noastre şi ale cetăţenilor municipiului. A încheiat aducând elogii activi­tăţii d-lui preşedinte Al. Ionescu- Lungu, fostul primar, pentru prodi­gioasa sa activitate pusă în slujba municipiului, urând noilor numiţi spor la muncă iar vechiului primar noroc Au mai vorbit apoi d­in col. E. * v J + —— ——————1 Arghiropol, prefectul judeţului şi Al Ionescu-Lungu, fost primar al muni­cipiului Ploeşti. Tuturor a răspuns noul primar d. dr. Mircea Botez care a expus pro­gramul pe care înţelege să-l realizeze şi pe care-l socoteşte necesar bunu­lui mers şi progresului municipiului. In încheere a adus elogii activităţii fostului primar d. preşedinte Al. Io­nescu-Lungu, pentru munca ce a de­pus, ordinea ce a întronat, disciplina, cinstea, care îl aşează în rândul ma­rilor primari ai acestiu oraş, şi deşi scurta vreme nu i-a dat posibilitatea să facă realizările mari, urmele acti­vităţii d-sale rămân un îndemn şi o speranţă. A mulţumit d-lui prefect pentru a­­precierile făcute asigurându-i de loia­la şi perfecta sa colaborare. După terminarea cuvântărilor şe­dinţa a fost ridicată. * D. rezident regal Al Gane şi Paul Goma, secretar general au vizitat ha­lele municipiului, palatul justiţiei, şcoala No. 8 şi spitalul Boldescu. Apoi au luat masa la noul primar Citiţi zilnic „VIITORUL"* Ultimele ştiri din ţară şi străinătate D4 ALEX. GAME Rezident Regal închiderea expoziţiei fie vioriri mieşii geta D. n. a­ rătând încă odată cât de înzestraţi sunt copiii noştri şi ce minunate lu­crări artistice ies de sub mâinile lor harnice. Miercuri 28 ert., a avut loc închi­derea expoziţiei de izvoade româ­neşti din sala mare a clădirii Oficiu­lui Naţional de Turism, în prezenţa reprezentanţilor din subsecretariatul de Stat al Presei şi Propagandei. După cum se ştie, această expoziţie a fost alcătuită din motive de artă populară zugrăvite de toate stolurile străjereşti pe copertele trimise de şcolile din ţară. Cu acest prilej s-a evidenţiat la-TEATRUL NAŢIONAL. — Mati­neu : Institutorii, seara : Madame Sans-Gene. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL, lentul copiilor noştri, care au pus ! — O căsnicie, multă răbdare şi iscusinţă să în- TEATRUL COMOEDIA. — Ma­ făţişeze felurite modele de izvoade româneşti în mii de forme şi culori. Expoziţia a fost vizitată în cursul lunilor August şi Septembrie de un numeros public, rămânând plăcut impresionat de arta străjerească. Mai ales oaspeţii străini s-au întrecut în cuvinte de admiraţie. Această expoziţie a fost deschisă din iniţiativa Subsecretariatului Pre­sei şi Propagandei, ce a ţinut să în­făţişeze publicului şi latura artistică a tineretului român din Straja Ţării. Ea a fost binevenită după cealaltă ex- în cariera la care se întoarce, poziţie Străjii Ţării de la Şosea, a­ TEA­ tineu, orele 3 : Jocul de-a vacanţa , seara orele 9 : Jocul de-a vacanţa. TEATRUL REGINA MARIA. — Ediţie specială. TEATRUL LIBER. — De ce nu mă săruţi. ALHAMBRA. — Constelaţia Al­hambra. TEATRUL BARAŞEUM. — An­samblul Sidy Thal joacă marele suc­ces „Abandonata“. ECRANUL CARLTON.— Fac ce-mi place. Jur­nal şi complectare. ARO. — Revista revistelor (Gold­­wyn follies), jurnal şi complectare. ELISEE. — Tu şi Eu cu Sylvia Sidney. Jurnal Paramount. ARPA. — Insula ocnaşilor. Jur­nal şi complectare. ROXY. — Sfidătorii aerului, jur­nal şi complectare. PALAS BULEVARD. — Diligen­ta îmnsângerată. Jurnal şi complec­tare. SCALA. — Tura, zeiţa junglei şi jurnal Paramount. TRIANON. — Tu şi Eu cu Sylvia Sidney. Jurnal Paramount. SAVOY. — Prima noapte şi Aven­tură în Paris. FEMINA. — Azilul de noapte şi jurnal Fox. CAPITOL. — Sfidătorii aerului. Jurnal şi complectare. SELECT. — Josette cu Simone Si­mon şi Don Ameche. REGAL. — Femeea diabolică şi jurnal Paramount. CORSO. — Testamentul misterios şi Banda veselă (comedie). FORUM.— Copilul nimănui şi Pă­rinţi şi copii. OMNIA. — Stella Dallas şi Ţară fără legi. MARCONI. — 100 de băeţi şi o fată; Matchul de box: Schmeling- Joe Louis; Funeraliile M. S. Regina Maria; Jurnal Paramount şi Artişti. TOMIS. — S’au întâlnit la miezul nopţii cu Melvyn Douglas, Virginia Bruce şi Zvăpăiata cu Ann Sheridan RAHOVA. — Mi-am regăsit iu­birea şi Alarma în noapte. MARNA. — Aventurile lui Ar­­sene Lupin şi Se caută o femeie. VOLTA BUZEŞTI. — Hollywood hotel şi Misterul unei crime. DACIA. — Divorţul d-nei X şi Strigoii. ORFEU. — Tango Notturno şi Răz­boinic şi fulger. GLORIA. — Femeia fără impor­tanţă şi Cei 3 sportivi. MODEL. — Fiul deşertului şi Pa­trula de noapte. AMERICAN. — Sub roba roşie şi Fraţii Ritz şomeri. FRANKLIN. — Căpitanul Benait cu Jean Murat şi Broadway Melody cu Robert Taylor CITY. — Heidi­ şi Strigoii. FLORIDA. — Visuri zdrobite şi Alarmă în Peching. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. UNIC. — Prin foc şi sabie şi Un îndrăgostit celebru. LIA. — Prizonierul din Zenada şi Alteţa sa dansează. AIDA. — O crimă pe Broadway. Nuntă cu repetiţii. DIANA. — Scipio africanul şi Barbă albastră şi Nostalgie. PACHE. — A 8-a nevastă a lui ODEON. — Fraţii Ritz şomeri şi Sub roba roşie. IZBANDA. — Scandal în lumea bună şi Dormitorul fetelor. NERO. — Sclavele albe şi Daniel Darieux în Nicole. LILLY. — Colierul blestemat şi Femei de noapte. NISSA (fost Lido). Sala renovată. — Stăpânul cu Emil Jannings, Ma­rian Heppe şi Misiunea brigăzii 41 cu Errol Fllyn. »­’ Rezoluţiile congresului Fidac­ulu: ULTIMA ZI A DESBATERILOR Dri d. a., la orele 5, s-a deschis ul­tima şedinţă a congresului F.I.D.A.C., sub preşedinţia d-lui Victor Cădere, rezident regal. D. Victor Cădere a făcut apelul de­legaţilor, după care­ a mulţumit tutu­ror congresiştilor, pentru munca des­făşurată în aceste zile, spre a asi­gura reuşita congresului. S-a trecut la alegerea preşedinte­lui. La propunerea delegatului bri­tanic, a fost ales d. Bogdanovici, şe­ful delegaţiei iugoslave. D-na PINTO (Portugalia), repre­zentând auxiliara feminină a F.I.D. A.C.-ului, a rezumat activitatea co­mitetului de doamne în timpul con­­drina Cantacuzino să fie aleasă pro­gresului şi a propus ca d-na Alexan­­şedinţă auxiliară. Propunerea a fost primită cu unanimitate, iar d-na Can­tacuzino a mulţumit pentru această alegere. Vice­preşedinţi ai F. I. D. A. C.-ului au fost aleşi d-nii: Preater (Belgia), dr. Whitney Godwin (Sta­­tele­ Unite), Jean Claude (Franţa), Sir Francisc Fetherston Godley (Anglia), general Górecki (Polonia), general R. de Sousa (Portugalia), Mihail Bre­­zoianu (România), V. Savatievici. Se dă apoi citire tuturor rapoarte­lor întocmite de comisiunile: păcii, afaceri străine, victimelor de răsboi, de propagandă şi comisiunii de sta­tute şi finanţe. In tot acest timp, personalul su­perior din Straja Ţării, împărţit pe grupe, dădea oaspeţilor străini cu­venitele explicaţiuni. A urmat iureşul străjerilor în ju­rul foştilor combatanţi, după care­­ Teofil Gh. Sidorovici a rostit ur iieri F. I. o. i c„ ai «ai n o matin­grad Federaţia internaţională a foşti­lor luptători cu reprezentanţi ai ce­lor 11 ţări, care în timpul marelui răsboiu au luptat ca aliaţi pentru apărarea dreptului, a asistat la o demonstraţie străjerească organiza­tă de „Straja Ţării" în onoarea ace­stei asociaţii.­r­mătorul cuvânt: Purtătorii de cuvânt ai celor peste CUVÂNTUL D-LUI COMANDANT opt milioane de foşti combatanţi, au AL STRAJII ŢARII urmărit cu mare interes demonstra­ţiile practice ale străjerilor şi stră- Străjere şi străjere, jerelor, cari au ţinut prin aceasta Straja Ţării a avut cinstea să cinstească pe cei ce au sângerat sa­u8 mosafiri pe eroii cari au pe câmpul de luptă pentru Patrie, sângerat acum două decenii pentru pentru dreptate şi pentru ideea de :i-'eea de pace, de dreptate şi civili­­pace şi civilizaţie. zaţie. Biruinţa milioanelor de lup­ Fanfara străjerilor a primit cu un­z ători ai căror reprezentanţi sunt aci marş tineresc pe alegii oaspeţi, în e fa^a’ a ^a* 'um'' posibilitatea frunte cu d. prof. Victor Cădere, re- une* v­e^ ma' dune. zident regal, însoţit de d. coman- Straja Ţării noastre omagiază a­dlant al Străjii Ţării şi de statul său stăzi pe foştii combatanţi şi le arată major, după care au urmat urmă­ ca ei vor să trăiască în pace şi să­toarele aplicaţiuni practice străie- muncească în cadrul unei ordine reşti . Ceremonialul, jocuri distrac- Perfecte, prin­­ cultul muncii şi ac­tive şi instructive, prim ajutor, iar­ credinţei pentru Ţară şi Tron. Dacă macie, cusături, focuri, îndeletniciri soarta va cere­­încă odată noui sacri­­casnice, dansuri naţionale, exerci- tineretul român este pregătit ţii de ansamblu, noduri, tragere la să-l înfrunte cu bărbăţie, ţintă, seminele urmei, podeţe de la­ închei, aducând Fidacului salutul stoane, lucrări de tabără, apărare Străjii Ţării. Sănătate­ pasivă şi exerciţii de semnalizare, rostindu-se urarea: Trăiască Fida­­cul. Toate aceste exerciţii aplicative au fost executate de regiunea de străjeri şi străjere din Capitală. RĂSPUNSUL PREŞEDINTELUI S­. I. D. A. C. D. prof. Victor Cădere, preşedin­­te...a Fidacului, a răspuns în franţu­zeşte, spunând următoarele : Mă bucur şi cred că exprim bu­curia tuturor membrilor Fidacului pentru frumoasa manifestaţie şi in­teresantele demonstraţiuni executate de străjerii şi străjerele legiunilor Bucureşti. Aceasta ne-a arătat nu numai pre­gătirea lor excelentă, dar şi faptul că ştiu să preţuiască şi să păstreze sfânta moştenire lăsată lor de foştii combatanţi români, cari ne-au trans­mis minunatul lor spirit de jertfă din vremea războiului cel mare. Continuaţi pe această cale şi o­­pera păcii va fi asigurată. Felicit pe d. comandant al Străjii Ţării şi pe toţi colaboratorii săi, pentru opera măreaţă realizată de străjerie. OMAGIU PENTRU SUVERAN După manifestaţia străjerilor pen­tru F. I. D.­­ A. C., d. comandant al Strajii Ţării a încheiat solemni­tatea prin următoarea închinare a­­dusă Marelui Străjer: Şi acum ca întotdeauna, la înce­put şi sfârşit de muncă, gândul no­stru se îndreaptă către Conducăto­rul şi Ocrotitorul destinelor Nea­mului românesc, către Majestatea Sa Regele Carol II Marele Străjer, urându-I din tot sufletul. Să tră­iască. Străjerii şi întreaga asistenţă In­tonează Imnul Regal. Guvernele log mam­ă nanoslav­­i cehoslovac 1 mm mu hm Guvernul iugoslav şi guve cehoslovac au acordat cea înaltă distincţie: Decoraţi Războiul Bisericii Neamuri la Mărăşeşti. Aceste înalte distincţii, pe re le are în lume numai M mentul de la Verdun, vor fi imul­date cu o deosebită solemnitate mai azi 29 Septembrie de delegaţiile a de­venite în acest scop, cu prilejul ii de vizitei ce o fac la Mausoleul Nea­mului, toţi foştii combatanţi in­­ca-­ ternaţionali întruniţi în congre­­snu­ sul Fidac. CRONICA IDEILOR (Continuare din pag. l-a) singur, acolo, în pagini, bucuria autentică, plenară, a lecturii. In celelalte pagini ale cărţii, în cari d. Eug. Herovanu ne prezin­tă o serie interesantă de note de drum, vom găsi prezenţa aceleiaşi acuităţi de spirit, care nu lasă ne­relevat nici o trăsătură esenţială a celor văzute. Aspectele şi oamenii iviţi, în unghiul de privire al unui călă­tor, se învălmăşesc, totdeauna, într’un conglomerat, pe care l’aş asemăna cu un amestec de mi­nereuri diferite. Dacă spiritul nu este mobil, viciu, şi dăruit cu acea zestre a intuiţiilor, cari sin­gure sunt în stare să înlesnească revelaţiile, atunci, notele de drum vor resfrânge expresia u­­nei minţi neorganizate, haotice. D. Eugen Herovanu este un spirit de eminente atribute — şi de aceea notele de drum ale d-sale aduc expresia unei personalităţi de aleasă, de cea mai aristocrati­că structură. Câte pagini cuprinde cartea, se revelă cititorului tot atâtea fa­ţete ale unui spirit lucid, struc­turat pe cele trei coordonate, cari înobilează un om: ideia de fru­mos, de bine şi de justiţie. N. MIHAESCU Presa italiana despre Insti­­tuţiile Regale Ziarele italiene se ocupă pe larg de cei 12 doctoranzi italieni, cari au urmat cursurie universităţilor libe­re din Braşov şi Văleni şi au lucrat în biblioteca Academiei Române la tezele lor de doctorat cu subiecte din literatura română La îndemnul d-lui profesor Clau­­diu Isopescu, titularul catedrei de limba şi literatura română la univer­sitatea din Roma, doctoranzii ita­lieni au vizitat cele mai importante instituţii întemeiate şi îndrumate de M. S. Regele Carol II şi au asistat plini de admiraţie şi la munca echi­pelor regale din Poseşti. Presa ita­liană aminteşte apoi primirea bună de care s’au bucurat doctoranzii ita­lieni la d. prof. N. Iorga, consilier regal şi cel mai mare savant ro­mân, la ministerul Educaţiei Naţio­nale, la d. ministru Titeanu şi la d. prof. D. Gusti, director general al Fundațiilor Regale. nesienta­ orelor de lucru în fabri­cile textile In urma inspecţiilor de s’au făcut de camera de muncă, s’a ajuns la re­glementarea orelor de muncă în fa­bricile textile, astfel că astăzi, în majoritatea fabricelor se lucrează 8 ore, iar lucrul de noapte a fost strict interzis pentru femei şi copii. In­vaziile făcute în cursul ultime­lor două săptămâni s’a constatat că la mori și brutării nu se respectă le­gile. O nouă braian­că a limbii italiene în limba română A apărut zilele acestea la editorul G. C. Sansoni din Florenţa o „Gra­matică a limbii italiene“ scrisă în limba română. E un volum de peste 200 pagini şi cuprinde atât fonolo­gia, cât şi morfologia limbii italie­ne. Autorul este un italian, d. Raoul Lucidă, iar cartea are următoarea dedicaţie : Maestrului meu şi al atâ­tor generaţii de tineri italieni, d-lui profesor Claudiu Isopescu, care cu părintească dragoste ne-a iniţiat şi condus paşii întru cunoaşterea fra­ţilor noştri şi a culturii lor, acest modest omagiu de recunoştinţă şi admiraţie din partea autorului. Nu se poate decât să ne măgu­lească faptul semnificativ pentru le­găturile dintre cele două popoare ca această primă gramatică a limbii italiene tipărită în Italia şi scrisă în româneşte de un italian e dedi­cată învăţatului nostru profesor dela universitatea din Roma. Cartea se poate comanda dela edi­tor prin Librăria italiană sau prin librăriile noastre. D. g-ral GABRIEL MARINESCU Echipa naţională a fost sdrobită de... a fost învinsă... a cedat la sco­rul... etc., cam sub aceste titluri a­­proape toate gazetele prin critici sportivi au umplut coloanele ziarelor respective cu comipetinţele lor în a­­precierea felului cum s’a desfăşurat jocul în matchul de foot-ball între echipa naţională a Germaniei şi a României Te miri de unde atâtea competinţe, atâtea păreri autorizate cu constatări precise de cauze şi efecte. Nu ştiu dacă vreo oficialitate sportivă i-a confirmat vreo­dată în priceperea lor în cele ale sportului şi iar nu ştiu câtă obiectivitate şi cinste profesio­nală pot pune şi mai ales pot pricepe între cele ce au văzut şi cele ce au aşternut în scris pe hârtie. Nimeni nu i-a ales şi nimeni nu i-a uns în această întrebuinţare, iar ei până în prezent nici imul n’a fă­cut ceva mai de seamă în sport de natură a se putea prevala de titlul lor şi aşa fel să-ţi dai seama că tre­­bue să apleci steagul în faţa păre­rilor lor certificate şi fără drept de apel. Până acum nimic. Suficient să cu­noşti jocul şi apoi să ai notat urmă­toarele : 1. Echipa nu a avut coeziune. 2. Linia de halfi nu a funcţionat. 3. înaintarea nu a avut putere de pătrundere. 4. Apărarea nu şi-a găsit legătura. 5. Portarul nu a apărat uniform. Şi dacă echipa a ieşit învinsă şi cunoşti numele jucătorilor pe com­partimente îi foarfeci după cum te taie capul, fără nici o răspundere şi gata critica. Dacă aceiaşi echipă iese învingă­toare, schimbaţi în bine însemnările de mai sus şi apoi ţinte gură de laude, de aprecieri de bine de tot felul, etc. Şi într’un caz şi în celălalt un des­­m­ăţ de păreri necenzurate nici de capacitatea celui ce scrie, nici de o­­biectivitatea şi inteligenţa lui. Păcat că în acest secol de inven­­ţiuni de tot felul nu s’a inventat un aparat de măsurat prostia omenea­scă. Aşa am fi avut pretenţiunea de a şti cu ce indice marcat începe onor competenţa neautorizată critica. (Mă tem însă că mulţi nu ar mai fi an­gajaţi de ziarele respective). Noroc că răsfoind diferite ziare, constaţi asemănarea criticilor şi ime­diat tragi concluzia că este opera unei şi aceleiaşi persoane. Tot este bine că prea ar fi mulţi nechemaţi. Pentru lămurirea publicului, este interesant de ştiut următoarele : toate grupările au pus la dispoziţia F. R. F. A., necondiţionat, jucători pentru a-şi putea alcătui echipa naţonală. Puşi sub observaţie în jocurile pentru campionat, d-1 Luchide, care avea delegaţie în acest scop, a pre­zentat comisiunea de selecţie un lot de jucători din care a fost formată echipa prin eliminarea unora. Pentru a putea fi jucător de foot­ball, trebue să cunoşti bine jocul în detaliile lui, să fii inteligent, să ai cunoştinţă de tehinica lui şi să o aplici în teren şi să ai condiţie fizică pen­tru a putea juca bine 90 de minute. Echipa merită toată lauda, iar se­lecţionerii bine au făcut că au înche­gat o echipă românească, păstrând proporţia 8—3. Acest motiv nu mic­şorează cu nimic din valoarea unor jucători neselecţionaţi, criteriu de se­lecţionare fiind ca echipa să fie şi naţională şi românească. Toţi jucătorii aleşi spre ciuda cri­ticilor sportivi au răspuns la condi­­ţiiunile de mai sus, au jucat cu un elan năvalnic, au avut coeziune şi cu puţin noroc şi cu alt arbitru altul ar fi fost şi rezultatul. Dar ori­care ar fi fost rezultatul nu putem avea pretenţiunea de a fi la înălţimea soccerului practicat de adversarii noştri şi dacă socotim că­rora grupări au aparţinut până a­­cum jucătorii cari au intrat în com­ponenţa echipei adverse apoi trebuie să fim cu toţii de acord că a învins pe dirept echipa cea mai bună. Grupările, jucătorii şi comisia de selecţie şi-au făcut datoria, dacă este o lecţie şi un învăţământ de tras aceasta revine de drept condu­cătorilor de fapt ai Federaţiei. Pentru organizarea unui joc inter­naţional care adesea a adus la casă până aproape de două milioane lei, nu este suficient să iei jucătorii gru­purilor şi în preajma luptei să-i aduni pentru un joc de încercare. Trebuie să învăţăm să-i pregătim, să producem jucători de talia ad­versarului şi să practicăm jocul lor. Aci poartă răspunderea F.R.F.A., care încasează fără să facă nimic în schim şi toate felicitările aici trebuesc îndreptate. Grupările care în majoritate sunt în dezastru fi­nanciar şi de care nimeni nu vrea să audă au făcut tot ce au putut şi au dat ce a fost mai bun din ce au avut. Noi de abia suntem în faza de învăţare a jocului totuşi credem că ştim totul, iar puţinii antrenori streini ce-i avem şi îi plătim cu mare greutate sunt izgoniţi prin lege din ţară fără a avea antrenori ro­mâni. Aici iar este vina F. R. F. A., care probabil că are alte preocupări pe care eu nu sunt în măsură să le ştiu, deşi eu cred că îi revine drep­tul să facă o şcoală de antrenori, să aducă un antrenor federal de bună calitate să facă o şcoală de ar­bitri, să alcătuiască din vreme o echipă naţională cu rezerve, să-i antreneze şi la momentul necesar să aibă de unde alege şi să-şi culeagă roadele. Dar aceasta cere cheltuia­lă, şi pentru aşa ceva nu sunt bani. Acesta este adevărul, adevărat,­­ şi cauza înfrângerilor. Prea mulţi oficiali din cari unii nu fac altceva decât să odepsească grupări, să a­­ducă ofense și anticipat să dea pă­rerea lor asupra valoarei unei echi­pe constituită ad-hoc arătând lip­suri pe care ei cei dintâi ar fi avut datoria să le înlăture. Și fiindcă a venit vorba de astfel de oficiali am făcut constatarea că la raatchurile internaţionale apar câţiva­ indivizi cari alădată nu se văd, îşi dau aere de potentaţi ai sportului, cu gravitate îşi dau păre­rile lor, vorbesc tare să fie auziţi, arată anticipat defectele echipei şi imposibilitatea de succes, se com­plac a fi admiraţi în suveranitatea părerilor ce exprimă. Aceştia sunt cobitorile echipelor, sunt paraziţi ,şi profitori sunt cucuvelele sportului.­ ­ le foot-ball Romania Critica domnilor critici, constatări şi observaţiuni de general GABRIEL MARINESCU Anul XXX No. 9229. DE IN­CHS HIAT pentru birouri de societăți sau ImStrufii, în plin centrul Ca­pitalei, Calea Victoriei Nr. 34, (în fața Cercului Militar), UN APARTAMENT etajul I, compus din 9 camere, (in­trarea prin Str. Edgar Quinet Nr. 2). Vizitarea se poate face la orice oră din zi. A se adresa la portar. Edict de licitaţie şi somare de anunţare No. gest. I. 130/38. Debitorul urmărit Jorisch Ana din Cernăuţi. La cererea Statului, Ministerul de Finanţe prin Administraţia de înca­sări şi Plăţi Cernăuţi ca parte urmă-Registru fonciar Cernăuţi Sub oferta minimală nu va afla loc licitaţia. Judecătoria mixtă Cernăuţi ca for tabular va nota fixarea termenului de licitaţie. Posesorii de drepturi reale, îndeo­sebi creditorii ipotecari, posesorii de ipoteci pentru credit şi cauţiune şi, relativ la dări şi impozite, organele publice, ce somează a urma celor vi­­itoare, pentru lei 117.286, cu ace va afla loc la această judecătorie, ca­­­mera No. 29 în ziua de 18 Octorr­­brie 1938, ora 9 în baza condiţiunilor aprobate, vânzarea la licitaţie a ur­mătoarelor imobile a­dicate în următoarea publicaţiunea: F. n. No. Inserarea cu form. No. 217. Cernăuţi, la 2/9. 1938. Judecător, ss. Babor. Grefier, ss. Zotta Judecătoria de ocol p. c. c. Secţia Ex. Cernăuţi 19 Sept. 1938. Pentru conformitate. Indescifrabil Plasa No. Numirea imobilelor 8630 11/16 părţi acorp. tab. alsc No. 8630 din Cer­năuţi, constând din parc. de clădire No. 3457 cu casa Cetatea Albă. Valoarea evaluată lei 52.800 Oferta minimală lei 52.800 Orele de serviciu în birourile C. F. R. Noul orariu intră în vigoare la 1 Octombrie a. c. Direcţiunea generală a căilor ferate a hotărât ca orele de serviciu în bi­rourile căilor ferate, cu începere de la 1 Octombrie a. c., să fie următoarele: In birourile direcţiunilor centrale, serviciilor centrale şi serviciului me­dical Bucureşti în fiecare dimineaţă dela orele 7.30 la 13.30 iar Marţea şi Vinerea şi după amiază dela orele 16-19. In birurile direcţiilor de exloatare, serviciilor medicale şi contencios ex­terioare, inspecţiilor de mişcare, trac­ţiune şi întreţinere, inspecţiilor de poduri, studii şi lucrări, inspecţiilor de lucrări speciale, centrelor de au­tobuze, diviziilor financiare, divizii­lor de economat, de Luni până Vi­neri inclusiv, dela 8-13 şi după masă dela 16-18.30, iar Sâmbăta numai di­mineaţa dela 8-12.30. In birourile atelierelor în fiecare zi dela 7,30-14,30. In ateliere, orele de lucru vor fi în principiu în toate zilele lucrătoare, a­­dică de Luni și până Sâmbătă inclu­siv dela orele 7,30 până la 16 cu o ju­mătate oră repaus pentru masă, ur­mând ca eventualele modificări de o­­rariu să se facă în conformitate cu alocaţiile bugetare. In toate birourile centrale şi exte­rioare în după amiezile libere între orele 17-19 şi Duminicile şi sărbăto­rile legale dimineaţa între orele 10-13 vor fi rânduiţi funcţionarii de servi­ciu prin tură. Microfonul JOI 29 Septembrie 1938 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 Actualităţi. 19.15 Muzică de dans (discuri). 20 Octav Şuluţiu : Pe creasta Pie­­trii Craiului. 20.15 Continuarea muzicii de dans (discuri). 20.40 Cronica artistică. 20.55 Concert artistic al orchestrei Radio dir. de Hans Adolf Winter (din Muenchen), 20 Octav Şuluţiu: :20kkkk vbgkq 22 Sport. Radio-jurnal, 22.20 Muzică vocală (discuri). 22.45 Concert de noapte al orche­strei Dinu Şerbănescu, transmis de la Casinoul din Sinaia (voce : Gică Pe­­trescu). 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba engleză şi germană. I Diferite P­rofund afectaţi de forma se­lecţionaţilor în matchul cu Germania, cercurile oficiale inten­ţionează să modifice radical echi­pa naţională. Vor fi scoşi din formaţia ali­niată în matchul cu Reichul, Sfe­ra, Albu, Gann, Ploeşteanu şi Bo­­dola. * D­­ilando, neputând da curs­a invitaţiei făcută de a ar­bitra matchul Viena-Budapesta, a fost înlocuit cu un arbitru po­lonez. Campionatele profesioniste de tenis ale României vor avea loc între 6—8 octombrie. ga­zi d. a., are loc matchul de rugby între Victoria și Ve­nus. Matchul are loc în cadrul cu­pei Gabriel Marinescu. * #

Next