Viitorul, octombrie 1938 (Anul 30, nr. 9221-9247)
1938-10-01 / nr. 9221
rag ma fia. CALENDAR IOI 29 SEPTEMBRIE ORTODOX : Sf. Chiriac Sihastru. CATOLIC : Arh. Mihael. PROTESTANT : Mihael. EVREESC : 4 Tisiri 56 9. MAHOMEDAN : 4 Saban 1357. Răsăritul Soarelui : 6.12. Apusul Soarelui 18.00. VINERI 30 SEPTEMBRIE ORTODOX : Sf. Grigore Arhiep. CATOLIC : Sf. Ieronim PROTESTATNT : Ieronim EVREESC : 5 Tisiri 5699 MAHOMEDAN : 5 Saban 1357 Giuma. Răsăritul Soarelui 6.13. Apusul Soarelui : 17.58. în prezenta d-lui Rezident Regal Al. Gane, a foc Instalarea noului — a—M—a— primar al Municipiului Ploeşti Cum s’a desfăşurat solemnitatea Eri, la ora 11 dimineaţa, s’a făcut — în prezenţa d-lui Al. Gane rezident regal al ţinutului Bucegi, Paul Goma, secretarul general al ţinutului, d. col. E. Arghiropol, prefectul judeţului Prahova, Al. Ionescu-Lungu fost primarul municipiului Ploeşti, g-ral Vrăjitorul — instalarea noului primar al municipiului Ploeşti dr. Mircea Botez şi a ajutorului său d. farmacist Ştefan Săndulescu, în conformitate cu noua orânduire administrativă, fiind numiţi pe o perioadă de 6 ani. Festivitatea instalării s-a desfăşurat în sala festivă a primăriei, unde d. Nicu Eftimiu, secretar general al municipiului, a cetit decretul regal de numire al d-lui dr. Mircea Botez ca primar al municipiului şi a d-lui dr. Ştefan Săndulescu ajutor de primar. Pr. AUREL POPESCU protoereul municipiului Ploeşti a oficiat o rugăciune după care a procedat la luarea jurământului celor doi noi numiţi. Cuvântările D. prezident regal AL. GANE, a spus: Am ţinut să prezidez această solemnitate întrucât am voit să fiu cel dintâi care să vă felicit. Cunosc d-le dv. trecutul dv. de activitate, care este o garanţie pe viitor. Ca medic, aveţi o reputaţie bine stabilită; ca fost militar care pe timpul războiului aţi căpătat înalte decoraţii v-aţi făcut datoria deplină în faţa duşmanului. Ştiu simpatia de care vă bucuraţi şi îmi dau seama de ce câştigă municipiul în numirea dv. Legea administrativă vă dă o largă competinţă însă şi numeroase însărcinări, iar stabilitatea dv. în funcţiune vă scoate de sub influenţele politice şi veţi putea atât dv. cât şi ajutorul dv. să vă faceţi datoria, şi veţi răspunde speranţelor noastre şi ale cetăţenilor municipiului. A încheiat aducând elogii activităţii d-lui preşedinte Al. Ionescu- Lungu, fostul primar, pentru prodigioasa sa activitate pusă în slujba municipiului, urând noilor numiţi spor la muncă iar vechiului primar noroc Au mai vorbit apoi din col. E. * v J + —— ——————1 Arghiropol, prefectul judeţului şi Al Ionescu-Lungu, fost primar al municipiului Ploeşti. Tuturor a răspuns noul primar d. dr. Mircea Botez care a expus programul pe care înţelege să-l realizeze şi pe care-l socoteşte necesar bunului mers şi progresului municipiului. In încheere a adus elogii activităţii fostului primar d. preşedinte Al. Ionescu-Lungu, pentru munca ce a depus, ordinea ce a întronat, disciplina, cinstea, care îl aşează în rândul marilor primari ai acestiu oraş, şi deşi scurta vreme nu i-a dat posibilitatea să facă realizările mari, urmele activităţii d-sale rămân un îndemn şi o speranţă. A mulţumit d-lui prefect pentru aprecierile făcute asigurându-i de loiala şi perfecta sa colaborare. După terminarea cuvântărilor şedinţa a fost ridicată. * D. rezident regal Al Gane şi Paul Goma, secretar general au vizitat halele municipiului, palatul justiţiei, şcoala No. 8 şi spitalul Boldescu. Apoi au luat masa la noul primar Citiţi zilnic „VIITORUL"* Ultimele ştiri din ţară şi străinătate D4 ALEX. GAME Rezident Regal închiderea expoziţiei fie vioriri mieşii geta D. n. a rătând încă odată cât de înzestraţi sunt copiii noştri şi ce minunate lucrări artistice ies de sub mâinile lor harnice. Miercuri 28 ert., a avut loc închiderea expoziţiei de izvoade româneşti din sala mare a clădirii Oficiului Naţional de Turism, în prezenţa reprezentanţilor din subsecretariatul de Stat al Presei şi Propagandei. După cum se ştie, această expoziţie a fost alcătuită din motive de artă populară zugrăvite de toate stolurile străjereşti pe copertele trimise de şcolile din ţară. Cu acest prilej s-a evidenţiat la-TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu : Institutorii, seara : Madame Sans-Gene. STUDIO TEATRUL NAŢIONAL, lentul copiilor noştri, care au pus ! — O căsnicie, multă răbdare şi iscusinţă să în- TEATRUL COMOEDIA. — Ma făţişeze felurite modele de izvoade româneşti în mii de forme şi culori. Expoziţia a fost vizitată în cursul lunilor August şi Septembrie de un numeros public, rămânând plăcut impresionat de arta străjerească. Mai ales oaspeţii străini s-au întrecut în cuvinte de admiraţie. Această expoziţie a fost deschisă din iniţiativa Subsecretariatului Presei şi Propagandei, ce a ţinut să înfăţişeze publicului şi latura artistică a tineretului român din Straja Ţării. Ea a fost binevenită după cealaltă ex- în cariera la care se întoarce, poziţie Străjii Ţării de la Şosea, a TEA tineu, orele 3 : Jocul de-a vacanţa , seara orele 9 : Jocul de-a vacanţa. TEATRUL REGINA MARIA. — Ediţie specială. TEATRUL LIBER. — De ce nu mă săruţi. ALHAMBRA. — Constelaţia Alhambra. TEATRUL BARAŞEUM. — Ansamblul Sidy Thal joacă marele succes „Abandonata“. ECRANUL CARLTON.— Fac ce-mi place. Jurnal şi complectare. ARO. — Revista revistelor (Goldwyn follies), jurnal şi complectare. ELISEE. — Tu şi Eu cu Sylvia Sidney. Jurnal Paramount. ARPA. — Insula ocnaşilor. Jurnal şi complectare. ROXY. — Sfidătorii aerului, jurnal şi complectare. PALAS BULEVARD. — Diligenta îmnsângerată. Jurnal şi complectare. SCALA. — Tura, zeiţa junglei şi jurnal Paramount. TRIANON. — Tu şi Eu cu Sylvia Sidney. Jurnal Paramount. SAVOY. — Prima noapte şi Aventură în Paris. FEMINA. — Azilul de noapte şi jurnal Fox. CAPITOL. — Sfidătorii aerului. Jurnal şi complectare. SELECT. — Josette cu Simone Simon şi Don Ameche. REGAL. — Femeea diabolică şi jurnal Paramount. CORSO. — Testamentul misterios şi Banda veselă (comedie). FORUM.— Copilul nimănui şi Părinţi şi copii. OMNIA. — Stella Dallas şi Ţară fără legi. MARCONI. — 100 de băeţi şi o fată; Matchul de box: Schmeling- Joe Louis; Funeraliile M. S. Regina Maria; Jurnal Paramount şi Artişti. TOMIS. — S’au întâlnit la miezul nopţii cu Melvyn Douglas, Virginia Bruce şi Zvăpăiata cu Ann Sheridan RAHOVA. — Mi-am regăsit iubirea şi Alarma în noapte. MARNA. — Aventurile lui Arsene Lupin şi Se caută o femeie. VOLTA BUZEŞTI. — Hollywood hotel şi Misterul unei crime. DACIA. — Divorţul d-nei X şi Strigoii. ORFEU. — Tango Notturno şi Războinic şi fulger. GLORIA. — Femeia fără importanţă şi Cei 3 sportivi. MODEL. — Fiul deşertului şi Patrula de noapte. AMERICAN. — Sub roba roşie şi Fraţii Ritz şomeri. FRANKLIN. — Căpitanul Benait cu Jean Murat şi Broadway Melody cu Robert Taylor CITY. — Heidi şi Strigoii. FLORIDA. — Visuri zdrobite şi Alarmă în Peching. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. UNIC. — Prin foc şi sabie şi Un îndrăgostit celebru. LIA. — Prizonierul din Zenada şi Alteţa sa dansează. AIDA. — O crimă pe Broadway. Nuntă cu repetiţii. DIANA. — Scipio africanul şi Barbă albastră şi Nostalgie. PACHE. — A 8-a nevastă a lui ODEON. — Fraţii Ritz şomeri şi Sub roba roşie. IZBANDA. — Scandal în lumea bună şi Dormitorul fetelor. NERO. — Sclavele albe şi Daniel Darieux în Nicole. LILLY. — Colierul blestemat şi Femei de noapte. NISSA (fost Lido). Sala renovată. — Stăpânul cu Emil Jannings, Marian Heppe şi Misiunea brigăzii 41 cu Errol Fllyn. »’ Rezoluţiile congresului Fidaculu: ULTIMA ZI A DESBATERILOR Dri d. a., la orele 5, s-a deschis ultima şedinţă a congresului F.I.D.A.C., sub preşedinţia d-lui Victor Cădere, rezident regal. D. Victor Cădere a făcut apelul delegaţilor, după care a mulţumit tuturor congresiştilor, pentru munca desfăşurată în aceste zile, spre a asigura reuşita congresului. S-a trecut la alegerea preşedintelui. La propunerea delegatului britanic, a fost ales d. Bogdanovici, şeful delegaţiei iugoslave. D-na PINTO (Portugalia), reprezentând auxiliara feminină a F.I.D. A.C.-ului, a rezumat activitatea comitetului de doamne în timpul condrina Cantacuzino să fie aleasă progresului şi a propus ca d-na Alexanşedinţă auxiliară. Propunerea a fost primită cu unanimitate, iar d-na Cantacuzino a mulţumit pentru această alegere. Vicepreşedinţi ai F. I. D. A. C.-ului au fost aleşi d-nii: Preater (Belgia), dr. Whitney Godwin (Statele Unite), Jean Claude (Franţa), Sir Francisc Fetherston Godley (Anglia), general Górecki (Polonia), general R. de Sousa (Portugalia), Mihail Brezoianu (România), V. Savatievici. Se dă apoi citire tuturor rapoartelor întocmite de comisiunile: păcii, afaceri străine, victimelor de răsboi, de propagandă şi comisiunii de statute şi finanţe. In tot acest timp, personalul superior din Straja Ţării, împărţit pe grupe, dădea oaspeţilor străini cuvenitele explicaţiuni. A urmat iureşul străjerilor în jurul foştilor combatanţi, după care Teofil Gh. Sidorovici a rostit ur iieri F. I. o. i c„ ai «ai n o matingrad Federaţia internaţională a foştilor luptători cu reprezentanţi ai celor 11 ţări, care în timpul marelui răsboiu au luptat ca aliaţi pentru apărarea dreptului, a asistat la o demonstraţie străjerească organizată de „Straja Ţării" în onoarea acestei asociaţii.rmătorul cuvânt: Purtătorii de cuvânt ai celor peste CUVÂNTUL D-LUI COMANDANT opt milioane de foşti combatanţi, au AL STRAJII ŢARII urmărit cu mare interes demonstraţiile practice ale străjerilor şi stră- Străjere şi străjere, jerelor, cari au ţinut prin aceasta Straja Ţării a avut cinstea să cinstească pe cei ce au sângerat sau8 mosafiri pe eroii cari au pe câmpul de luptă pentru Patrie, sângerat acum două decenii pentru pentru dreptate şi pentru ideea de :i-'eea de pace, de dreptate şi civilipace şi civilizaţie. zaţie. Biruinţa milioanelor de lup Fanfara străjerilor a primit cu unz ători ai căror reprezentanţi sunt aci marş tineresc pe alegii oaspeţi, în e fa^a’ a ^a* 'um'' posibilitatea frunte cu d. prof. Victor Cădere, re- une* ve^ ma' dune. zident regal, însoţit de d. coman- Straja Ţării noastre omagiază adlant al Străjii Ţării şi de statul său stăzi pe foştii combatanţi şi le arată major, după care au urmat urmă ca ei vor să trăiască în pace şi sătoarele aplicaţiuni practice străie- muncească în cadrul unei ordine reşti . Ceremonialul, jocuri distrac- Perfecte, prin cultul muncii şi active şi instructive, prim ajutor, iar credinţei pentru Ţară şi Tron. Dacă macie, cusături, focuri, îndeletniciri soarta va cereîncă odată noui sacricasnice, dansuri naţionale, exerci- tineretul român este pregătit ţii de ansamblu, noduri, tragere la să-l înfrunte cu bărbăţie, ţintă, seminele urmei, podeţe de la închei, aducând Fidacului salutul stoane, lucrări de tabără, apărare Străjii Ţării. Sănătate pasivă şi exerciţii de semnalizare, rostindu-se urarea: Trăiască Fidacul. Toate aceste exerciţii aplicative au fost executate de regiunea de străjeri şi străjere din Capitală. RĂSPUNSUL PREŞEDINTELUI S. I. D. A. C. D. prof. Victor Cădere, preşedinte...a Fidacului, a răspuns în franţuzeşte, spunând următoarele : Mă bucur şi cred că exprim bucuria tuturor membrilor Fidacului pentru frumoasa manifestaţie şi interesantele demonstraţiuni executate de străjerii şi străjerele legiunilor Bucureşti. Aceasta ne-a arătat nu numai pregătirea lor excelentă, dar şi faptul că ştiu să preţuiască şi să păstreze sfânta moştenire lăsată lor de foştii combatanţi români, cari ne-au transmis minunatul lor spirit de jertfă din vremea războiului cel mare. Continuaţi pe această cale şi opera păcii va fi asigurată. Felicit pe d. comandant al Străjii Ţării şi pe toţi colaboratorii săi, pentru opera măreaţă realizată de străjerie. OMAGIU PENTRU SUVERAN După manifestaţia străjerilor pentru F. I. D. A. C., d. comandant al Strajii Ţării a încheiat solemnitatea prin următoarea închinare adusă Marelui Străjer: Şi acum ca întotdeauna, la început şi sfârşit de muncă, gândul nostru se îndreaptă către Conducătorul şi Ocrotitorul destinelor Neamului românesc, către Majestatea Sa Regele Carol II Marele Străjer, urându-I din tot sufletul. Să trăiască. Străjerii şi întreaga asistenţă Intonează Imnul Regal. Guvernele log mamă nanoslavi cehoslovac 1 mm mu hm Guvernul iugoslav şi guve cehoslovac au acordat cea înaltă distincţie: Decoraţi Războiul Bisericii Neamuri la Mărăşeşti. Aceste înalte distincţii, pe re le are în lume numai M mentul de la Verdun, vor fi imuldate cu o deosebită solemnitate mai azi 29 Septembrie de delegaţiile a devenite în acest scop, cu prilejul ii de vizitei ce o fac la Mausoleul Neamului, toţi foştii combatanţi inca- ternaţionali întruniţi în congresnu sul Fidac. CRONICA IDEILOR (Continuare din pag. l-a) singur, acolo, în pagini, bucuria autentică, plenară, a lecturii. In celelalte pagini ale cărţii, în cari d. Eug. Herovanu ne prezintă o serie interesantă de note de drum, vom găsi prezenţa aceleiaşi acuităţi de spirit, care nu lasă nerelevat nici o trăsătură esenţială a celor văzute. Aspectele şi oamenii iviţi, în unghiul de privire al unui călător, se învălmăşesc, totdeauna, într’un conglomerat, pe care l’aş asemăna cu un amestec de minereuri diferite. Dacă spiritul nu este mobil, viciu, şi dăruit cu acea zestre a intuiţiilor, cari singure sunt în stare să înlesnească revelaţiile, atunci, notele de drum vor resfrânge expresia unei minţi neorganizate, haotice. D. Eugen Herovanu este un spirit de eminente atribute — şi de aceea notele de drum ale d-sale aduc expresia unei personalităţi de aleasă, de cea mai aristocratică structură. Câte pagini cuprinde cartea, se revelă cititorului tot atâtea faţete ale unui spirit lucid, structurat pe cele trei coordonate, cari înobilează un om: ideia de frumos, de bine şi de justiţie. N. MIHAESCU Presa italiana despre Instituţiile Regale Ziarele italiene se ocupă pe larg de cei 12 doctoranzi italieni, cari au urmat cursurie universităţilor libere din Braşov şi Văleni şi au lucrat în biblioteca Academiei Române la tezele lor de doctorat cu subiecte din literatura română La îndemnul d-lui profesor Claudiu Isopescu, titularul catedrei de limba şi literatura română la universitatea din Roma, doctoranzii italieni au vizitat cele mai importante instituţii întemeiate şi îndrumate de M. S. Regele Carol II şi au asistat plini de admiraţie şi la munca echipelor regale din Poseşti. Presa italiană aminteşte apoi primirea bună de care s’au bucurat doctoranzii italieni la d. prof. N. Iorga, consilier regal şi cel mai mare savant român, la ministerul Educaţiei Naţionale, la d. ministru Titeanu şi la d. prof. D. Gusti, director general al Fundațiilor Regale. nesienta orelor de lucru în fabricile textile In urma inspecţiilor de s’au făcut de camera de muncă, s’a ajuns la reglementarea orelor de muncă în fabricile textile, astfel că astăzi, în majoritatea fabricelor se lucrează 8 ore, iar lucrul de noapte a fost strict interzis pentru femei şi copii. Invaziile făcute în cursul ultimelor două săptămâni s’a constatat că la mori și brutării nu se respectă legile. O nouă braiancă a limbii italiene în limba română A apărut zilele acestea la editorul G. C. Sansoni din Florenţa o „Gramatică a limbii italiene“ scrisă în limba română. E un volum de peste 200 pagini şi cuprinde atât fonologia, cât şi morfologia limbii italiene. Autorul este un italian, d. Raoul Lucidă, iar cartea are următoarea dedicaţie : Maestrului meu şi al atâtor generaţii de tineri italieni, d-lui profesor Claudiu Isopescu, care cu părintească dragoste ne-a iniţiat şi condus paşii întru cunoaşterea fraţilor noştri şi a culturii lor, acest modest omagiu de recunoştinţă şi admiraţie din partea autorului. Nu se poate decât să ne măgulească faptul semnificativ pentru legăturile dintre cele două popoare ca această primă gramatică a limbii italiene tipărită în Italia şi scrisă în româneşte de un italian e dedicată învăţatului nostru profesor dela universitatea din Roma. Cartea se poate comanda dela editor prin Librăria italiană sau prin librăriile noastre. D. g-ral GABRIEL MARINESCU Echipa naţională a fost sdrobită de... a fost învinsă... a cedat la scorul... etc., cam sub aceste titluri aproape toate gazetele prin critici sportivi au umplut coloanele ziarelor respective cu comipetinţele lor în aprecierea felului cum s’a desfăşurat jocul în matchul de foot-ball între echipa naţională a Germaniei şi a României Te miri de unde atâtea competinţe, atâtea păreri autorizate cu constatări precise de cauze şi efecte. Nu ştiu dacă vreo oficialitate sportivă i-a confirmat vreodată în priceperea lor în cele ale sportului şi iar nu ştiu câtă obiectivitate şi cinste profesională pot pune şi mai ales pot pricepe între cele ce au văzut şi cele ce au aşternut în scris pe hârtie. Nimeni nu i-a ales şi nimeni nu i-a uns în această întrebuinţare, iar ei până în prezent nici imul n’a făcut ceva mai de seamă în sport de natură a se putea prevala de titlul lor şi aşa fel să-ţi dai seama că trebue să apleci steagul în faţa părerilor lor certificate şi fără drept de apel. Până acum nimic. Suficient să cunoşti jocul şi apoi să ai notat următoarele : 1. Echipa nu a avut coeziune. 2. Linia de halfi nu a funcţionat. 3. înaintarea nu a avut putere de pătrundere. 4. Apărarea nu şi-a găsit legătura. 5. Portarul nu a apărat uniform. Şi dacă echipa a ieşit învinsă şi cunoşti numele jucătorilor pe compartimente îi foarfeci după cum te taie capul, fără nici o răspundere şi gata critica. Dacă aceiaşi echipă iese învingătoare, schimbaţi în bine însemnările de mai sus şi apoi ţinte gură de laude, de aprecieri de bine de tot felul, etc. Şi într’un caz şi în celălalt un desmăţ de păreri necenzurate nici de capacitatea celui ce scrie, nici de obiectivitatea şi inteligenţa lui. Păcat că în acest secol de invenţiuni de tot felul nu s’a inventat un aparat de măsurat prostia omenească. Aşa am fi avut pretenţiunea de a şti cu ce indice marcat începe onor competenţa neautorizată critica. (Mă tem însă că mulţi nu ar mai fi angajaţi de ziarele respective). Noroc că răsfoind diferite ziare, constaţi asemănarea criticilor şi imediat tragi concluzia că este opera unei şi aceleiaşi persoane. Tot este bine că prea ar fi mulţi nechemaţi. Pentru lămurirea publicului, este interesant de ştiut următoarele : toate grupările au pus la dispoziţia F. R. F. A., necondiţionat, jucători pentru a-şi putea alcătui echipa naţonală. Puşi sub observaţie în jocurile pentru campionat, d-1 Luchide, care avea delegaţie în acest scop, a prezentat comisiunea de selecţie un lot de jucători din care a fost formată echipa prin eliminarea unora. Pentru a putea fi jucător de football, trebue să cunoşti bine jocul în detaliile lui, să fii inteligent, să ai cunoştinţă de tehinica lui şi să o aplici în teren şi să ai condiţie fizică pentru a putea juca bine 90 de minute. Echipa merită toată lauda, iar selecţionerii bine au făcut că au închegat o echipă românească, păstrând proporţia 8—3. Acest motiv nu micşorează cu nimic din valoarea unor jucători neselecţionaţi, criteriu de selecţionare fiind ca echipa să fie şi naţională şi românească. Toţi jucătorii aleşi spre ciuda criticilor sportivi au răspuns la condiţiiunile de mai sus, au jucat cu un elan năvalnic, au avut coeziune şi cu puţin noroc şi cu alt arbitru altul ar fi fost şi rezultatul. Dar oricare ar fi fost rezultatul nu putem avea pretenţiunea de a fi la înălţimea soccerului practicat de adversarii noştri şi dacă socotim cărora grupări au aparţinut până acum jucătorii cari au intrat în componenţa echipei adverse apoi trebuie să fim cu toţii de acord că a învins pe dirept echipa cea mai bună. Grupările, jucătorii şi comisia de selecţie şi-au făcut datoria, dacă este o lecţie şi un învăţământ de tras aceasta revine de drept conducătorilor de fapt ai Federaţiei. Pentru organizarea unui joc internaţional care adesea a adus la casă până aproape de două milioane lei, nu este suficient să iei jucătorii grupurilor şi în preajma luptei să-i aduni pentru un joc de încercare. Trebuie să învăţăm să-i pregătim, să producem jucători de talia adversarului şi să practicăm jocul lor. Aci poartă răspunderea F.R.F.A., care încasează fără să facă nimic în schim şi toate felicitările aici trebuesc îndreptate. Grupările care în majoritate sunt în dezastru financiar şi de care nimeni nu vrea să audă au făcut tot ce au putut şi au dat ce a fost mai bun din ce au avut. Noi de abia suntem în faza de învăţare a jocului totuşi credem că ştim totul, iar puţinii antrenori streini ce-i avem şi îi plătim cu mare greutate sunt izgoniţi prin lege din ţară fără a avea antrenori români. Aici iar este vina F. R. F. A., care probabil că are alte preocupări pe care eu nu sunt în măsură să le ştiu, deşi eu cred că îi revine dreptul să facă o şcoală de antrenori, să aducă un antrenor federal de bună calitate să facă o şcoală de arbitri, să alcătuiască din vreme o echipă naţională cu rezerve, să-i antreneze şi la momentul necesar să aibă de unde alege şi să-şi culeagă roadele. Dar aceasta cere cheltuială, şi pentru aşa ceva nu sunt bani. Acesta este adevărul, adevărat, şi cauza înfrângerilor. Prea mulţi oficiali din cari unii nu fac altceva decât să odepsească grupări, să aducă ofense și anticipat să dea părerea lor asupra valoarei unei echipe constituită ad-hoc arătând lipsuri pe care ei cei dintâi ar fi avut datoria să le înlăture. Și fiindcă a venit vorba de astfel de oficiali am făcut constatarea că la raatchurile internaţionale apar câţiva indivizi cari alădată nu se văd, îşi dau aere de potentaţi ai sportului, cu gravitate îşi dau părerile lor, vorbesc tare să fie auziţi, arată anticipat defectele echipei şi imposibilitatea de succes, se complac a fi admiraţi în suveranitatea părerilor ce exprimă. Aceştia sunt cobitorile echipelor, sunt paraziţi ,şi profitori sunt cucuvelele sportului. le foot-ball Romania Critica domnilor critici, constatări şi observaţiuni de general GABRIEL MARINESCU Anul XXX No. 9229. DE INCHS HIAT pentru birouri de societăți sau ImStrufii, în plin centrul Capitalei, Calea Victoriei Nr. 34, (în fața Cercului Militar), UN APARTAMENT etajul I, compus din 9 camere, (intrarea prin Str. Edgar Quinet Nr. 2). Vizitarea se poate face la orice oră din zi. A se adresa la portar. Edict de licitaţie şi somare de anunţare No. gest. I. 130/38. Debitorul urmărit Jorisch Ana din Cernăuţi. La cererea Statului, Ministerul de Finanţe prin Administraţia de încasări şi Plăţi Cernăuţi ca parte urmă-Registru fonciar Cernăuţi Sub oferta minimală nu va afla loc licitaţia. Judecătoria mixtă Cernăuţi ca for tabular va nota fixarea termenului de licitaţie. Posesorii de drepturi reale, îndeosebi creditorii ipotecari, posesorii de ipoteci pentru credit şi cauţiune şi, relativ la dări şi impozite, organele publice, ce somează a urma celor viitoare, pentru lei 117.286, cu ace va afla loc la această judecătorie, camera No. 29 în ziua de 18 Octorrbrie 1938, ora 9 în baza condiţiunilor aprobate, vânzarea la licitaţie a următoarelor imobile adicate în următoarea publicaţiunea: F. n. No. Inserarea cu form. No. 217. Cernăuţi, la 2/9. 1938. Judecător, ss. Babor. Grefier, ss. Zotta Judecătoria de ocol p. c. c. Secţia Ex. Cernăuţi 19 Sept. 1938. Pentru conformitate. Indescifrabil Plasa No. Numirea imobilelor 8630 11/16 părţi acorp. tab. alsc No. 8630 din Cernăuţi, constând din parc. de clădire No. 3457 cu casa Cetatea Albă. Valoarea evaluată lei 52.800 Oferta minimală lei 52.800 Orele de serviciu în birourile C. F. R. Noul orariu intră în vigoare la 1 Octombrie a. c. Direcţiunea generală a căilor ferate a hotărât ca orele de serviciu în birourile căilor ferate, cu începere de la 1 Octombrie a. c., să fie următoarele: In birourile direcţiunilor centrale, serviciilor centrale şi serviciului medical Bucureşti în fiecare dimineaţă dela orele 7.30 la 13.30 iar Marţea şi Vinerea şi după amiază dela orele 16-19. In birurile direcţiilor de exloatare, serviciilor medicale şi contencios exterioare, inspecţiilor de mişcare, tracţiune şi întreţinere, inspecţiilor de poduri, studii şi lucrări, inspecţiilor de lucrări speciale, centrelor de autobuze, diviziilor financiare, diviziilor de economat, de Luni până Vineri inclusiv, dela 8-13 şi după masă dela 16-18.30, iar Sâmbăta numai dimineaţa dela 8-12.30. In birourile atelierelor în fiecare zi dela 7,30-14,30. In ateliere, orele de lucru vor fi în principiu în toate zilele lucrătoare, adică de Luni și până Sâmbătă inclusiv dela orele 7,30 până la 16 cu o jumătate oră repaus pentru masă, urmând ca eventualele modificări de orariu să se facă în conformitate cu alocaţiile bugetare. In toate birourile centrale şi exterioare în după amiezile libere între orele 17-19 şi Duminicile şi sărbătorile legale dimineaţa între orele 10-13 vor fi rânduiţi funcţionarii de serviciu prin tură. Microfonul JOI 29 Septembrie 1938 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 Actualităţi. 19.15 Muzică de dans (discuri). 20 Octav Şuluţiu : Pe creasta Pietrii Craiului. 20.15 Continuarea muzicii de dans (discuri). 20.40 Cronica artistică. 20.55 Concert artistic al orchestrei Radio dir. de Hans Adolf Winter (din Muenchen), 20 Octav Şuluţiu: :20kkkk vbgkq 22 Sport. Radio-jurnal, 22.20 Muzică vocală (discuri). 22.45 Concert de noapte al orchestrei Dinu Şerbănescu, transmis de la Casinoul din Sinaia (voce : Gică Petrescu). 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba engleză şi germană. I Diferite Profund afectaţi de forma selecţionaţilor în matchul cu Germania, cercurile oficiale intenţionează să modifice radical echipa naţională. Vor fi scoşi din formaţia aliniată în matchul cu Reichul, Sfera, Albu, Gann, Ploeşteanu şi Bodola. * Dilando, neputând da cursa invitaţiei făcută de a arbitra matchul Viena-Budapesta, a fost înlocuit cu un arbitru polonez. Campionatele profesioniste de tenis ale României vor avea loc între 6—8 octombrie. gazi d. a., are loc matchul de rugby între Victoria și Venus. Matchul are loc în cadrul cupei Gabriel Marinescu. * #