Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)
1885-06-01 / nr. 2760
VOCEA COVURLUIULUI Iunie viitor În localul scelei primare de băiaţi No. 1 a Statului, spre a alege prin scrutin de listă numărul de 18 consilieri comunali. III. Secţiunea II, compusă din alegătorii direcţi a cu art. III, IV şi V, înscrişi în lista comunală definitivă pe anul curent No. 1.032, dimpreună cu delegaţii acestor cuatale, ce se vor alege de alegătorii indirecţi (a coleg. III Cameră) din acele cuartale, se vor întruni la 23/21 iunie viitor în localul primăriei, care este biuroul central, spre a alege prin scrutin de listă numărul de 18 consilieri comunali. Rezultatul obţinut după despoiarea scrutinului de la secţiunea I se va trimite biuroului central (secţiunea II), care adunând toate voturile întrunite la ambele secţiuni, va proclama, conform art. 80 din legea electorală, pe nouii consilieri aleşi. Deschiderea biurourilor electorale la ambele secţiuni se va face la ora 9 indicată mai sus, conform art. 66 din legea electorală, precum şi toate celelalte operaţiuni ale alegerii se vor face întocmai după disposiţiunile acestei legi. Toţi unii alegători direcţi vor vota cu cărţile electorale ce deja le posedă, sau le vor primi de la comună, iar D-nii delegaţi vor vota în baza certificatului ce vor obţinea de la biuroul secţiunii unde au fost aleşi. — Se aprobă, sub reserva sancţiunii ulterioare a M. S. Regelui, următoarele virimente de fonduri, votate de consiliul general al judeţului Covurlui, a se face în budgetul crecimilor pe exerciţiul 1884-85, şi anume : Le. 196 să se ia de la art. 14 § unic cap. 2, care lasă economiă. 500 idem de la art. 1, § 2, cap. 3, idem. 696 total, care să se repartiseze astfel : 100 , art. 18, § unic, cap. 2 spre a se plăti costul reparaţiunilor executate la palatul judeţului. 96 la art. 19, acelaşi paragraf şi capitol, spre a se plăti 12 scaune pentru cancelaria comitetului permanent. 500 la art. 1, § 2, cap. 4, spre a se plăti apa alimentată a restanţilor de compania respectivă, de la 26 Octombrie 1884 pănă la 23 Aprilie 1885. viorică bivtorleruL — Cetim în Românul : D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, s’a întors asera în capitală, venind de la Leurdeni. — Ieri s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţa D lui loan Brătianu. — Adăia că D. general Berendel care s’a întors în capitală, a rămas pe deplin satisfăcut de inspecţiunea ce a făcut liniei în construcţiune Costeşci-Magurele. — Aflăm cu părere de rea că un distins ofiţer din regimentul de geniu, D. locotenent Soltis, a murit Marţi. — Cetim în Voinţa naţionala : Counisiunea pentru întocmirea nou Iul tarif vamal s’a întrunit ieri din nou U regia monopolului tutunurilor — Ieri diminaţă s’a întrunit la ministerul de resbel consiliul superior sanitar al armatei, sub preşedinţa D-lui general Teodori. — D ministru Stolojan a plecat a(Jt diminaţă la moşia sea H rect. „ Recolta rapiţei va fi anul acesta, după informaţiunile ce avem, din cele mai satisfacctoare, în judeţul Teleorman sunt aproape 40 de mii de pogoane de răpiţi. Producţiunea totală se socoteşte a fi cel puţin 18.000,000 lei. Preţul oferit de casele Dreyfus şi Rotshild e de 110 lei de chilă. — M. S Regina, comtele de Flandra, principele de Wied, principele Baudouin au plecat de la Sigmaringen Luni, la 10 ore diminaţa. Ajunşi la Bale, la 6 ore seara,s’au despărţit de principii belgiane, cari au continuat drumul spre Bruxela. Majestateatea şi principele de Wied au plecat la 10 ore noaptea şi au ajuns la Neuwied la 9 ore diminaţa. Majestatea mea a fost primită la gară de principesă mamă, de principii de Wied, de principii copil şi un numeros public Oraşul era împodobit cu steaguri. După ce a stat puţin la castelul de Neuwied, M. S. Regina a plecat la Segenhaus, unde a sosit la amână. Sănătatea Majestăţii Sale este deplin mulţumitdre. — D. ministru al agriculture!, industriei, comercialul şi domenielor adreseza o circulară câtră toţi prefecţii şi primăriile comunelor urbane Iaşi, Bucureşci, Craiova, Galaţi, Ploeşti, Focşani, Botoşani, Tulcea şi Constanţa, prin care atrage atenţiunea asupra aplicării legii sistemului metric şi a opririi vechielor măsuri ce se întrebuinţazâ dacă în transacţiunile comerciale. — Cetim în V indépendance rou maine : D. ministru de resbel a hotărît ca soldaţii şi ofiţerii interiori convalescenţi să fie duşi la băile din Balta- Albă sat Olănesci. — D. I. Câmpineuu, ministrul de externe, a avut ieri o lungâ întrevorbire cu D. I. C. Brătianu. — D. I. Câmpineuu a adresat o notă cabinetului din Pesta, prin care protesta contra măsurii luata din nou contra importului de porci în Ungaria. — Se asigură că îndată după întoarcerea M. S. Regele D nil general Falcoianu şi G. Luca vor ieşi din cabinet. D. G. Chiţu se va numi ministru de finanţe şi D. general Leca ministru de resbel. — România liberă atrage atenţiea guvernului asupra şcirilor ) se comunică de Cernăuţi (fiarele din Viena relative la apariţiunea Basarabia meridională şi în părţi învecinate cu România a unei insect necunoscute, care distruge viile mult mai răpide decât filoxera. Cronica, Arotenaxa — Vujliar din Belgrad anunţă c în Herzegovina ar fi isbucnit o răi coala. — In urma înfrângerii suferită d cabinetul din Londra, în toata Angl domnesce o mare agitaţiune Consevatorii nu se aşteptafi la acel vot, i au triumfat prin absţinerea de la vc a 77 liberali. Din acest motiv conservatoni stau la îndoiela dacă trebue să ia guvernul sau nu ? ** Fall Mall Gazette declară categorică lord Salisbury va primi sarcia de a forma noul cabinet. Se susțin că D. Gladstone ar fi hotărît de a s retrage definitiv de pe arena politici Spirile sosite din Paris spun c crisa ministerială nu se va termic în curând. Afacerile importante, înti cari este şi cestiunea anglo rusă, vor resolva de câtră cabinetul dem sionat Resolvarea cestiunii privitor la canalul de Suez, în urma cris ministeriale, va fi amânatâ. Solrile mai noue susţin că în pr vinţa resolvării cristi ministeriale circulă felurite combinaţiu ai Conservatorii ar refuza de a lua moştenire cabinetului. Se vorbeşte chiar şi despre disolvarea Parlamentului. O alt versiune susţine posibilitatea reminiării cabinetului actual, rămânea afară din combinaţiune Dun Glad, Jone şi Granville. V AHIRTĂTL __________ g Galanterii arabă. — ziarul L France publică o courespondenţă di Tanger, care vorbeşte despre un fax ciudat de galanteria arabă, crede, atunci am gândit la D-tea. Mi- ai fost dat adresa, mi-ai spus sa vin a te vedea si am venit. De când cu crima, sufer prea mult. Ved inertu pe acel om, pe acel batrân, înaintea mea, care mă privesce Și, uite, il zăresc încă colo, ici, lângă Dea. Miserabilul arata fundul camerei cu un triamet de adevărata groaza întinse pumnii înainte, cu ochil ieșiți din cap, cu părul măciucă. Se intoarse câtră junele pictor. — Nul vetil și Dea, cole, colt? Valentini Încercă sal liuiçcescà. — Nu, nu, e o visiune, liuișcesce-te. Gras Doublt umbla prin cameră cu un pas sălbatec. — Nu mal trăesc, nu mal dorm ! Nu mai am un moment de linișce ! Nu mal comisistm crimă Nu credem că asta era atât de teribil. O ! miserabilul ! miserabilul ! Nefericitul recăciu pe un scaun, sfârâit. Din pept îi ieşi cu suspine răguşite. Junelui pictor începea a i se uni — Nu te desola. 4.Mecăinţa şterge cele mai mari crime, şi totul paate încă nu e perdul! Totul poate fi reparat ! Vagabondul se aruncă la genunchii intrevorbitorului seu. — Dacă al vrea, suspina el dacă al vrea. — Voi face tot ce vei dori. Mi-ai scăpat viața. — Imi vei reda pacea, liniștea... Vom fi chit .. — Ce vrei să fac? Vorbesce ! — Dă dreptate acelui nenorocit. Junele tresări — Și cum ași putea ? — Te voi căleusi. . vei lucra pentru mine... deoarece eu nu mă pot arăta. Veitând că botistul e și tu, puțin doritor de a se amesteca în acea dramă care îl interesa puțin, gândia dânsul. în momentul când avea un spirit atât de dulci preocupațiuni, Chariot îi îmbrățișa genunchii. — Oftă asta pentru mine, se rugă el. Este toata r.isplata ce’ți cer, daca ți-ai făcut vtri-un serviciu scapându te de la moarte ? Şi, ai început, du-te de veiji pe acel nefericit. El a fost deprins cu luxul. Era avut Asta se vedea după îmbrăcăminte. Acum e negreşit lipsit de toate bunurile. Te vor autorisa, pe D-tea, de a’i vedea. Pe mine m ar pune la sigur. — Voi face astă iisitft, iți promit, răspunse înamoratul Reneel înduioșat de durerea bravului om. — Curând ? — Mâne. — In acest timp eu mă voi ocupa de culpabili !... Un fulger luci în ochiul sălbate a vagabondului. Noaptea era acum foarte inaintata Gras Doutile se sculă. ^ — Trebue să te părăsesc, Jise e să fiu ieșit de Paris înainte de 4,0l — Și unde umbli ast-tel ? Unii te duci ? In o carieră unde am găsit asi — In o carieră ? (Jise Valentini ci prins de milă.. Rimai aici!.. Vel mal sigur... Am un cabinet unde v sta, și vom avea tot timpul să află. Nimene aici nu va veni să te bânuesci să te caute... Și, dacă am trebuiut de tea, te am sub mâni. Chariot primi cu grăbire. Nu se putea mai grăbit şi penti restul nopţii în a povesti nepotul marhisului Negroni tot ce ştia d Misterul de la puntea Estacadei. A povesti existenţa mea înaintea cum.