Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)

1885-06-01 / nr. 2760

VOCEA COVURLUIULUI Iunie viitor În localul scelei primare de băiaţi No. 1 a Statului, spre a alege prin scrutin de listă numărul de 18 consilieri comunali. III­. Secţiunea II, compusă din alegătorii direcţi a cu art. III, IV şi V, înscrişi în lista comunală defini­tivă pe anul curent No. 1.032, dim­preună cu delegaţii acestor cuatale, ce se vor alege de alegătorii indirecţi (a coleg. III Cameră) din acele cuar­­tale, se vor întruni la 23/21 iunie vii­tor în localul primăriei, care este biu­­roul central, spre a alege prin scru­tin de listă numărul de 18 consilieri comunali. Rezultatul obţinut după despoiarea scrutinului de la secţiunea I se va trimite biuroului central (secţiunea II), care adunând toate voturile întrunite la ambele secţiuni, va proclama, con­form art. 80 din legea electorală, pe nouii consilieri aleşi. Deschiderea biurourilor electorale la ambele secţiuni se va face la ora 9 indicată mai sus, conform art. 66 din legea electorală, precum şi toate cele­l­alte operaţiuni ale alegerii se vor face întocmai după disposiţiunile acestei legi. Toţi u­nii alegători direcţi vor vota cu cărţile electorale ce deja le posedă, sau le vor primi de la comună, iar D-nii delegaţi vor vota în baza cer­tificatului ce vor obţinea de la biu­­roul secţiunii unde au fost aleşi. — Se aprobă, sub reserva sancţiu­nii ulterioare a M. S. Regelui, urm­ă­­toarele virimente de fonduri, votate de consiliul general al judeţului Co­­vurlui, a se face în budgetul creci­­milor pe exerciţiul 1884-85, şi anume : Le. 196 să se ia de la art. 14 § unic cap. 2, care lasă economiă. 500 idem de la art. 1, § 2, cap. 3, idem. 696 total, care să se repartiseze ast­fel : 100 , art. 18, § unic, cap. 2 spre a se plăti costul reparaţiunilor executate la palatul judeţului. 96 la art. 19, acelaşi paragraf şi capitol, spre a se plăti 12 sca­une pentru cancelaria comite­tului permanent. 500 la art. 1, § 2, cap. 4, spre a se plăti apa alimentată a restan­­ţilor de compania respectivă, de la 26 Octombrie 1884 pănă la 23 Aprilie 1885. viorică bivtorleruL — Cetim în Românul : D. I. C. Brătianu, preşedintele con­siliului de miniştri, s’a întors asera în capitală, venind de la Leurdeni. — Ieri s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţa D lui loan Brătianu. — Ad­ăia că D. general Berendel care s’a întors în capitală, a rămas pe deplin satisfăcut de inspecţiunea ce a făcut liniei în construcţiune Costeşci-Magurele. — Aflăm cu părere de rea că un distins ofiţer din regimentul de ge­­niu, D. locotenent Soltis, a murit Marţi. — Cetim în Voinţa naţionala : Counisiunea pentru întocmirea nou Iul tarif vamal s’a întrunit ieri din nou U regia monopolului tutunurilor — Ieri diminaţă s’a întrunit la ministerul de r­es­bel consiliul supe­rior sanitar al armatei, sub preşedin­­ţa D-lui general Teodori. — D ministru Stolojan a plecat a(Jt diminaţă la moşia sea H­ rect. „ Recolta rapiţei va fi anul a­­cesta, după informaţiunile ce avem, din cele mai satisfacctoare, în judeţul Teleorman sunt aproape 40 de mii de pogoane de răpiţi. Producţiunea totală se socoteşte a fi cel puţin 18.000,0­00 lei. Preţul oferit de ca­sele Dreyfus şi Rots­hild e de 110 lei de chilă. — M. S Regina, comtele de Flan­­dra, principele de Wied, principele Baudouin au plecat de la Sigmarin­­gen Luni, la 10 ore diminaţa. Ajunşi la Bale, la 6 ore seara,s’au despărţit de principii belgiane, cari au conti­nuat drumul spre Bruxela. Majesta­tea­tea şi principele de Wied au ple­cat la 10 ore noaptea şi au ajuns la Neuwied la 9 ore diminaţa. Majesta­tea mea a fost primită la gară de principesă mamă, de principii de Wied, de principii copil şi un nu­meros public Oraşul era împodobit cu steaguri. După ce a stat puţin la castelul de Neuwied, M. S. Regina a plecat la Segenhaus, unde a sosit la amână. Sănătatea Majestăţii Sale este deplin mulţumitdre. — D. ministru al agriculture!, in­dustriei, comercialul şi domenielor adreseza o circulară câtră toţi pre­fecţii şi primăriile comunelor urbane Iaşi, Bucureşci, Craiova, Galaţi, Plo­­eşti, Focşani, Botoşani, Tulcea şi Con­stanţa, prin care atrage atenţiunea asupra aplicării legii sistemului me­tric şi a opririi vechielor măsuri ce se întrebuinţazâ dacă în transacţiu­­nile comerciale. — Cetim în V indépendance rou maine : D. ministru de resbel a hotărît ca soldaţii şi ofiţerii interiori convales­cenţi să fie duşi la băile din Balta- Albă sat­ Olănesci. — D. I. Câmpineuu, ministrul de externe, a avut ieri o lungâ întrevor­­bire cu D. I. C. Brătianu. — D. I. Câmpineuu a adresat o notă cabinetului din Pesta, prin care protesta contra măsurii luata din nou contra importului de porci în Un­garia. — Se asigură că îndată după în­toarcerea M. S. Regele D nil general Falcoianu şi G. Luca vor ieşi din cabinet. D. G. Chiţu se va numi mi­nistru de finanţe şi D. general Leca ministru de resbel. — România liberă atrage atenţi­­ea guvernului asupra şcirilor ) se comunică d­e Cernăuţi (fiarele din Viena relative la apariţiunea­­ Basarabia meridională şi în părţi învecinate cu România a unei insect necunoscute, care distruge viile­­ mult mai răpide de­cât filoxera. Cronica, Aroten­axa — Vu­­jliar din Belgrad anunţă c în Herzegovina ar fi isbucnit o răi coala. — In urma înfrângerii suferită d cabinetul din Londra, în toata Angl domnesce o mare agitaţiune Conse­vatorii nu se aşteptafi la acel vot, i au triumfat prin absţinerea de la vc a 77 liberali. Din acest motiv con­servatoni stau la îndoiela dacă tre­bue să ia guvernul sau nu ? ** Fall Mall Gazette declară categori­că lord Salisbury va primi sarcia de a forma noul cabinet. Se susțin că D. Gladstone ar fi hotărît de a s retrage definitiv de pe arena politici Spirile sosite din Paris spun c crisa ministerială nu se va termic în curând. Afacerile importante, înti cari este şi cestiunea anglo rusă,­­ vor resolva de câtră cabinetul dem sionat Resolvarea cesti­unii p­r­i­vi­to­r la canalul de Suez, în urma cris ministeriale, va fi amânatâ. Solrile mai noue susţin că în pr vinţa resolvării cristi ministeriale cir­culă felurite combinaţiu ai Conserva­torii ar refuza de a lua moştenire cabinetului. Se vorbeşte chiar şi des­pre disolvarea Parlamentului. O alt versiune susţine posibilitatea remi­niării cabinetului actual, rămânea afară din combinaţiune D­un­ Glad, Jone şi Granville. V AHIRTĂTL __________ g Galanterii arabă. — z­iarul L France publică o courespondenţă di Tanger, care vorbeşte despre un fax ciudat de galanteria arabă, crede, atunci am gândit la D-tea. Mi- ai fost dat adresa, mi-ai spus sa vin a te vede­a si am venit. De când cu crima, sufer prea mult. Ved inertu pe acel om, pe acel batrân, înaintea mea, care mă privesce Și, uite, il ză­resc încă colo, ici, lângă D­­ea. Miserabilul arata fundul camerei cu un triamet de adevărata groaza întinse pumnii înainte, cu ochi­l ieșiți din cap, cu părul măciucă. Se intoarse câtră junele pictor. — Nul vetil și D­­ea, cole, colt? Valentini Încercă sal liuiçcescà. — Nu, nu, e o visiune, liuișcesce-te. Gras Doublt umbla prin cameră cu un pas sălbatec. — Nu mal trăesc, nu mal dorm ! Nu mai am un moment de linișce ! Nu mal comisistm crimă Nu credem că asta era atât de teribil. O ! mise­­rabilul ! miserabilul ! Nefericitul recăciu pe un scaun, sfârâit. Din pept îi ieşi c­u suspine răguşite. Junelui pictor începea a i se uni — Nu te desola. 4.Me­căinţa şterge cele mai mari crime, şi totul paate încă nu e perdul! Totul poate fi reparat ! Vagabondul se aruncă la genunchii intrevorbitorului seu. — Dacă al vrea, suspina el dacă al vrea. — V­oi face tot ce vei dori. Mi-ai scăpat viața. — Imi vei reda pacea, liniștea... Vom fi chit .. — Ce vrei să fac? Vorbesce ! — Dă dreptate acelui nenorocit. Junele tresări — Și cum ași putea ? — Te voi căleusi. . vei lucra pen­tru mine... de­oare­ce eu nu mă pot arăta. Veitând că botistul e și tu, puțin do­ritor de a se amesteca în acea dramă care îl interesa puțin, gândia dânsu­l. în momentul când avea un spirit atât de dulci preocupațiuni, Chariot îi îm­brățișa genunchii. — O­f­tă asta pentru mine, se rugă el. Este toata r.isplata ce’ți cer, daca ți-a­i făcut vtri-un serviciu scapân­­du te de la moarte ? Şi, ai început, du-te de veiji pe acel nefericit. El a fost deprins cu luxul. Era avut Asta se vedea după îmbrăcăminte. Acum e negreşit lipsit de toate bunurile. Te vor autorisa, pe D-tea, de a’i ve­dea. Pe mine m ar pune la sigur. — Voi face astă iisitft, iți promit, răspunse înamoratul Reneel înduioșat de durerea bravului om. — Curând ? — Mâne. — In acest timp eu mă voi ocupa de culpabili !... Un fulger luci în ochiul sălbate a vagabondului. Noaptea era acum foarte inaintata Gras Doutile se sculă. ^ — Trebue să te părăsesc, Jise e să fiu ieșit d­e Paris înainte de 4,0l — Și unde umbli ast-tel ? Unii te duci ? In o carieră unde am găsit asi — In o carieră ? (Jise Valentini ci prins de milă.. Rimai aici!.. Vel mal sigur... Am un cabinet unde v sta, și vom avea tot timpul să află. Nimene aici nu va veni să te bânuesci să te caute... Și, dacă am trebuiut de­­ tea, te am sub mâni. Chariot primi cu grăbire. Nu se putea mai grăbit şi penti restul nopţii în a povesti nepotul marhisului Negroni tot ce ştia d Misterul de la puntea Estacadei. A povesti existenţa mea înaintea cum­.

Next