Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)
1885-06-11 / nr. 2768
„Unul nu voi să spuie la vaccinare că era deja atins de diareă. Ceeal’altă care de asemenea servit de pretext atitudinii ostile a guvernului a avut de causă desvoltarea a opt bubuliţe fără nici-o importanţă, câci n’au ajuns nici a se scurge. Ce însemneza acest mic accident pe lângă 20.000 de inoculaţiuni ? Când culturile sunt încredinţate la nişte medici cari n’au încă tata experienţa dorită spre a recunosce curăţenia vaccinului, inconveniente de aceste pot să se producă. Inse eu, pe cât am putut să observ vaccinul, la 16,000 de inoculaţiuni n’am găsit nici o bubuliţă. „Ţi-aşi rămânea foarte îndatorat daca ai da cea mai întinsa publicitate acestei scrisori, pentru ca ţara D-tele şi lumea ştiinţifica să poată aprecia în tot adevărul faptele semnalate, aled ştirile ce sunt duse în Francia prin presa ispaniolă în toată pecetea policromă imprimată de politică.* semnat de China la Tien-Tsin, chiar în aceaJi, la orele 4 după amériá. Cum s a putut face ca un eveniment întâmplat la orele 4 după amézà în partea septentrională a Chinei, la o distanță de aproape 20 mii ehilometri departe de Paris, sá poatá fi cunoscut în aceeașiJi, la orele 3 şi jumătate, adecă o jumătate de ora înainte de a se fi întâmplat ? Astfel pusă cestiunea, lucrul este cu neputinţă; iată înse cum se poate explica : Astronomii francesi die că sunt orele 12 din di când sarele se afla tocmai d’asupra Parisului. Prin urmare ţârile cari sunt la stânga Parisului, adecă la Orient, au ieşit din umbră mai înainte sub soare astfel că dacă la Paris sunt orele 12, la Roma sunt sunt orele 12 şi 47 minute, la Viena este ora 1, la Suez sunt orele 2, la Teheran orele 3, la Bukhara orele 4, la Delhi orele 5, la Pikin orele 7 şi 37 minute. De aci urmeaza că, dacă la Pekin sunt orele 7 şi 37 minute diminaţa, la Paris orologiele sună metrul nopţii, şi când sunt orele 9 şi 37 minute la Paris orologiele din Pekin sună 4 ore. Deci ştriea despre semnarea tratatului de pace cu China a fost telegrafiată Dlui de Freycinet între orele 9 și 10 dimineța după ora Parisului, și pentru că acesta șcrie a sosit la minsterul afacerilor străine după câteva ore, D. de Freycinet a avut timpul pentru a o face cunoscută oamerilor la orele 4 după ameria. Cutremurele de a aminti Indii. — Șcirile sosite din lndii constată că cutremurele de pămînt continuă în provincia Caşmir; 440 persoane au pentru oralele Baramulla şi Sopor, care au fost cu desăvârşire distruse, şi în satele vecine au făcut mulţime de victime. * * * . Un anunciu ciudat.— Un diarist din flandra, directorul diarului Tit-Ritz, a publicat anunctul următor : , Declar că voi plăti 100 lire Sterlinge moștenitorului principal al oricărei persoane moarta printr’un accident de drum de aer, asupra căreia se va fi găsit un număr din lit-Bitz. * * * Ora Parisului și ora Fekingului,— Septembina trecută D. de Freycinet a anunțat în Camera francesă la 3 ore 30 minute, şi în Senat la 3 ore 45 minute, că tratatul de pace a fost VOCEA COVURLUIULUI XJliXDO.e sein. ____* MADRID, 21 iunie. — Cabinetul a demisionat în urma disordinilor ocasionate la Madrid prin apariţiuneaboierii şi a hotărîrii regelui de a merge să visiteze pe bolnavii cholerici din provincia Murcia. In urmă regele renunţând la proiectul stacabinetul sa retras demisiunea. A. B. C. D. E. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interzisă). BUCURESCÎ, 20 iunie. Renta română perpetuă 5°/0 , amortisabilă 5% . (rurale convert.) 6% Obligațiuni căi fer. rom. 6°/0 5% 20 Junie 12 77 BERLIN Vîndut, LONDRA, 20 Junie FRANCFORT, 20 Junie. Renta română amortis. 5%* • 935/s Banca otomană....................................561.25 Datoria turcă. . . . . . . 17.10 Lase turce. ....... 42 75 împrumutul egiptean .... 326.00 Londra, la vedere ..... 25.20 Amsterdam 3 luni. , , . , . 207.62 Berlin, , ..... 122.62 Consolidatele anglese .... 99-3/* Acțiunile Băncii României . . G1/^ Paris, 3 lani ...... 25.36 Berlin, ..............................................20.57 Amsterdam. ....... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. Barometrul redus la 60 şi corectat la nivelul mării în milimetre : GALAŢI, a/21 iunie 1885. I S.U 29 2 21.7 73-12.5 S.E. I 34N 248312 8. a. ........................................................ 2. p. .............................................................. 5. p. m. . ...................................... media....................................................... Termometrul C° la umbră : minima................................................ maxima ... ...... min. 4 8. a.m. -4- 2 p.m. + 2La.m. media-------------------------------------4 fără apărător........................................ Starea higroimetrică relativa. . . . Tensiunea vaporilor în milimetre . . V*nt 1 ) direcțiunea dominantă . . U1 U I forța (0=calma—6— uragan). Evaporometrul în milimetre. . . • Uzonometru (O—21)............................. Bluviometru in milimete....................... Nebulositate(0.Seniu—lO^Acoperit). Nivelul Dunării d'asupra mării Negre nr. 871 dim. picături, 3*/a—4V2 P- m- Plae 1 755 9 543 54 6 754 9 Primăria Oraşului Tulcea. PUBLICAŢIUNE. In (Jâia de 22 iunie curent, orele 2-4 post meridiane, urmând a se ţinea licitaţiune orală în pretorul primăriei pentru darea în antreprisă a construcţiunii pavagiului pe strada Elisabeta-Doamna şi şoseluirii stradelor Cimitirului şi plugarilor din acest oraş, conform planurilor, deviselor şi cartelor de sarcine relative. Subscrisul publică prin acesta pentru cunoştinţa doritorilor de a se angajea cu nişte asemeni întreprinderi, ca în indicatorii, orele 2 p. m., să se presinte la licitaţiune, însoţiţi de garanţia provisorie în regulă, spre a concura , iar planurile, devisele şi cartele de sarcine menţionate se pot vedea în tote (filele de lucru în cancelaria primăriei. Primar V. SOTIRESCU. p. Secretar Costescu, Nr. 1,792. — In 6 iunie 1885, stm Deși timpul era limpede. Îi păru turburat. Zidurile erau fumegate, pline de praf. Nisce miserabile dughene erau ici colo. Paveaua nu era egală; găuri în une locuri, ardicftturi în altele. Zări mașinalmente din birjă. — Unde suntem ? strigă ea birjarului. — Am sosit... Iată numărul... înaintea D-neî. Era o poirtă îngustă, văpsită odinioara cu roș și negru acum, care se deschidea sub No.aratat, lăsând a se zări intrarea întunecoasa, îngustă ca o balercă, cu un coridor a cărui capăt nu se vedea. Imperia își stăpâni un fior. își strînse rochia cu o mână și puse piciorul pe scara de pătră cu o mişcare de desgust. — D-na me ţine ? întrebă vizitiul. — Da, da, răspunse ea. Dînsa întră. In coridor o umeciată de ghiaţă o cuprinse Zidurile, desghieţate de aerul căldicel din afară, erau grase și lunecoase. Imperia mergea cu grijă, terrându-se la fiecare pas să nu se lovească. Sosise la capătul unei scări de rampa căreia se isbise, când o voce groasă, ieșind nu stia de unde, o făcu să rădice capul. — Unde te duci ? întrebă vocea. Dânsa privi în juru’l, și cum ochii se se deprinsesera acum cu întunerecul, zări pe pragul unei uși capul unei femei bătrîne, ca o fată cu bonetă albă. Mai înainte de ă avea timpul să spună un cuvînt, vocea repetă : — Unde te duci ? Te întreb unde te duci ? Ochii arătători a portăresei, fixați asupra ei, o priviau cu insolență. Dînsa se turbură, dar sângele rece îi veni îndată. — Nu aici, întrebă ea, locuesc un june artist italian numit Valentini — Da, aici, ce vrei cu el ? — Am mare trebuință de a’l vorbi.. — A ieşit ,chiar demult... De »4* dimineța. — N’ai putea să’mi permiţi de a’l aștepta ? — Unde ? — La el... Mi-a spus să cer cheia, în cașul dacă n’ar fi acasă. In același timp, juna femee făcea să luceasca în ochii portăresei un frumos luidor pe care’l învârtia mașinalmente între degetele ale mănușate. Jupâneasa căsca niște ochi enormi. — Cheea sea ?... cheea sea ?... murmură ea totuși cu aerul său posomorit... N’a lăsat’o. O voce de bărbat se auzi din profunzimile lojei. — Ce cheia cauți ? — Acea a D-lui Valentini... pictorul... Ți-a dat’o ție ?... Nu o văd în cuia ?... Bărbatul se apropiă de ghișet. — D’apoî da, mi a dat’o, dar este cineva la dînsul. — O femee ? — Și încă cu totul jună. Mi-a cerut permisiunea să-l aștepte. Imperia încremenise. (Urmare pe mâne).