Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)

1885-06-11 / nr. 2768

„Unul nu voi să spuie la vacci­nare că era deja atins de diareă. Ceea­­l’altă care de asemene­a servit de pretext atitudinii ostile a guvernului a avut de causă desvoltarea a opt bubuliţe fără nici-o importanţă, câci n’au ajuns nici a se scurge. Ce în­­semneza acest mic accident pe lângă 20.000 de inoculaţiuni ? Când cultu­rile sunt încredinţate la nişte medici cari n’au încă tata experienţa dorită spre a recunosce curăţenia vaccinului, inconveniente de aceste pot să se producă. Inse eu, pe cât am putut să observ vaccinul, la 16,000 de inocu­­laţiuni n’am găsit nici o bubuliţă. „Ţi-aşi rămânea foarte îndatorat daca ai da cea mai întinsa publicitate acestei scrisori, pentru ca ţara D-tele şi lumea ştiinţifica să poată aprecia în tot adevărul faptele semnalate, aled­ ştirile ce sunt duse în Francia prin presa ispaniolă în toată pecetea policromă imprimată de politică.* semnat de China la Tien-Tsin, chiar în acea­­Ji, la orele 4 după amériá. Cum s a putut face ca un eveni­ment întâmplat la orele 4 după amézà în partea septentrională a Chi­nei, la o distanță de aproape 20 mii ehilometri departe de Paris, sá poatá fi cunoscut în aceeași­­Ji, la orele 3 şi jumătate, adecă o jumătate de ora înainte de a se fi întâmplat ? Ast­fel pusă cestiunea, lucrul este cu neputinţă; iată înse cum se poate explica : Astronomii francesi die că sunt orele 12 din di când sarele se afla tocmai d’asupra Parisului. Prin urmare ţârile cari sunt la stânga Parisului, adecă la Orient, au ieşit din umbră mai înainte sub soare ast­fel că dacă la Paris sunt orele 12, la Roma sunt sunt orele 12 şi 47 minute, la Viena este ora 1, la Suez sunt orele 2, la Teheran orele 3, la Bukhara orele 4, la Delhi orele 5, la Pikin orele 7 şi 37 minute. De aci urmeaza că, dacă la Pekin sunt orele 7 şi 37 minute diminaţa, la Paris orologiele sună metru­l nop­ţii, şi când sunt orele 9 şi 37 minute la Paris orologiele din Pekin sună 4 ore. Deci ştriea despre semnarea trata­tului de pace cu China a fost tele­­grafiată D­lui de Freycinet între orele 9 și 10 dimineța după ora Parisului, și pentru că acesta șcrie a sosit la min­sterul afacerilor străine după câ­te­va ore, D. de Freycinet a avut timpul pentru a o face cunoscută oamerilor la orele 4 după ameria. Cutremurele de a amint­­i Indii. — Șcirile sosite din lndii constată că cutremurele de pămînt continuă în provincia Caşmir; 440 persoane au pent­ru oralele Baramulla şi Sopor, care au fost cu desăvârşire distruse, şi în satele vecine au făcut mulţime de victime. * * * . Un anunciu ciudat.— Un diarist din­­ flandra, directorul diarului Tit-Ritz, a publicat anunctul următor : , Declar că voi plăti 100 lire Ster­linge moștenitorului principal al ori­cărei persoane moarta printr’un acci­dent de drum de aer, asupra căreia se va fi găsit un număr din lit-Bitz. * * * Ora Parisului și ora F­eking­ului,— Septembina trecută D. de Freycinet a anunțat în Camera francesă la 3 ore 30 minute, şi în Senat la 3 ore 45 minute, că tratatul de pace a fost VOCEA COVURLUIULUI XJl­iXDO.e sein. ____* MADRID, 21 iunie. — Cabinetul a demisionat în urma disordinilor ocasionate la Madrid prin apariţiu­­nea­­boierii şi a hotărîrii regelui de a merge să visiteze pe bolnavii cho­­lerici din provincia Murcia. In urmă regele renunţând la proiectul staca­binetul sa retras demisiunea. A. B. C. D. E. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interzisă). BUCURESCÎ, 20 iunie. Renta română perpetuă 5°/0 , amortisabilă 5% . (rurale convert.) 6% Obligațiuni căi fer. rom. 6°/0 5% 20 Junie 12 77 BERLIN Vîndut, LONDRA, 20 Junie FRANCFORT, 20 Junie. Renta română amortis. 5%* • 93­5/s Banca otomană....................................561.25 Datoria turcă. . . . . . . 17.10 Lase turce. ....... 42 75 împrumutul egiptean .... 326.00 Londra, la vedere ..... 25.20 Amsterdam 3 luni. , , . , . 207.62 Berlin, , ..... 122.62 Consolidatele anglese .... 99-3/* Acțiunile Băncii României . . G1/^ Paris, 3 lani ...... 25.36 Berlin, ..............................................20.57 Amsterdam. ....... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. Barometrul redus la 60 şi corectat la nivelul mării în milimetre : GALAŢI, a/21 iunie 1885. I S.U 29 2 21.7 73-12.5 S.E. I 34N­ 2­4­8­3­12 8. a. ........................................................ 2. p. .............................................................. 5. p. m. . ...................................... media....................................................... Termometrul C° la umbră : minima................................................ maxima ... ...... min. 4 8. a.m. -4- 2 p.m. + 2La.m. media-------------------------------------4 fără apărător........................................ Starea higroimetrică relativa. . . . Tensiunea vaporilor în milimetre . . V*nt 1 ) direcțiunea dominantă . . U1 U I forța (0=calma—6— uragan). Evaporometrul în milimetre. . . • Uzonometru (O—21)............................. Bluviometru in milimete....................... Nebulositate(0.Seniu—lO^Acoperit). Nivelul Dunării d'asupra mării Negre nr. 871 dim. picături, 3*/a—4V2 P- m- Plae 1 755 9 543 54 6 754 9 Primăria Oraşului Tulcea. PUBLICAŢIUNE. In (Jâia de 22 iunie curent, orele 2-4 post meridiane, urmând a se ţinea licita­­ţiune orală în pretorul primăriei pentru da­rea în antreprisă a construcţiunii pavagiului pe strada Elisabeta-Doamna şi şoseluirii stra­­delor Cimitirului şi plugarilor din acest oraş, conform planurilor, deviselor şi cartelor de sarcine relative. Sub­scrisul publică prin acesta pentru cunoştinţa doritorilor de a se angajea cu nişte asemeni întreprinderi, ca în indicato­rii, orele 2 p. m., să se presinte la licitaţi­­une, însoţiţi de garanţia provisorie în regu­lă, spre a concura , iar planurile, devisele şi cartele de sarcine menţionate se pot ve­dea în tote (filele de lucru în cancelaria primăriei. Primar V. SOTIRESCU. p. Secretar Costescu, Nr. 1,792. — In 6 iunie 1885, stm De­și timpul era limpede. Îi păru turburat. Zidurile erau fumegate, pline de praf. Nisce miserabile dughene erau ici colo. Paveaua nu era egală; găuri în une locuri, ardicftturi în altele. Zări mașinalmente din birjă. — Unde suntem ? strigă ea birja­rului. — Am sosit... Iată numărul... îna­intea D-neî. Era o poirtă îngustă, văpsită odi­­nioara cu roș și negru acum, care se deschidea sub No.­aratat, lăsând a se zări intrarea întunecoasa, îngustă ca o balercă, cu un coridor a cărui capăt nu se vedea. Imperia își stăpâni un fior.­­ își strînse rochia cu o mână și puse piciorul pe scara de pătră cu o mişcare de desgust. — D-na me ţine ? întrebă vizitiul. — Da, da, răspunse ea. Dînsa întră. In coridor o umeciată de ghiaţă o cuprinse Zidurile, desghieţate de aerul căl­dicel din afară, erau grase și lune­­coase. Imperia mergea cu grijă, terrân­­du-se la fie­care pas să nu se lo­vească. Sosise la capătul unei scări de rampa căreia se isbise, când o voce groasă, ieșind nu stia de unde, o făcu să rădice capul. — Unde te duci ? întrebă vocea. Dânsa privi în juru’l, și cum ochii se­ se deprinsesera acum cu întunere­cul, zări pe pragul unei uși capul unei femei bătrîne, ca o fată cu bo­netă albă. Mai înainte de ă avea timpul să spună un cuvînt, vocea repetă : — Unde te duci ? Te întreb unde te duci ? Ochii arătători a portăresei, fixați asupra ei, o priviau cu insolență. Dînsa se turbură, dar sângele rece îi veni îndată. — Nu aici, întrebă ea, locuesc­ un june artist italian numit Valen­tini — Da, aici, ce vrei cu el ? — Am mare trebuință de a’l vorbi.. — A ieşit ,chiar demult... De »4* dimineța. — N’ai putea să’mi permiţi de a’l aștepta ? — Unde ? — La el... Mi-a spus să cer cheia, în cașul dacă n’ar fi acasă. In același timp, juna femee făcea să luceasca în ochii portăresei un fru­mos luidor pe care’l învârtia mași­nalmente între degetele a­­le mănu­­șate. Jupâneasa căsca niște ochi enormi. — Cheea sea ?... cheea sea ?... mur­mură ea totuși cu aerul său posomo­rit... N’a lăsat’o. O voce de bărbat se auz­i din pro­funzimile lojei. — Ce cheia cauți ? — Acea a D-lui Valentini... pic­torul... Ți-a dat’o ție ?... Nu o văd în cuia ?... Bărbatul se apropiă de ghișet. — D’apoî da, mi a dat’o, dar este cine­va la dînsul. — O femee ? — Și încă cu totul jună. Mi-a ce­rut permisiunea să-l aștepte. Imperia încremenise. (Urmare pe mâne).

Next