Vocea Covurluiului, august 1885 (Anul 13, nr. 2810-2834)

1885-08-01 / nr. 2810

4(Conform acestui regulament, nu se or primi la aceste concursuri de cât umai români sau naturalisaţi. VOCEA COVURLUIULUI Cronica, enteriore, — In cercurile politice din Paris e vorbeşce ca positiv că Anglia a b­ut Portel propuneri directe ca să cupe Egiptul cu trupe otomane puse ab preveghiarea Anglesilor cu con­­iţiune înse ca Turcia să încheie cu Liglia o alianţă ofensivă şi defensi­­v contra Rusiei. Organul ministerului de externe din Kiena, Corespondenţa politică, relevând costa sch­e (fice : »Porta ar ocupa cu plăcere Egip­­ul ca să poata avea garnisoane în Cair­i Alexandria. Anglesii înse nu’i dau le cât Sudanul și Suakimul și numai cu acestea Porta nu se mulțămesce. '^yAfara de acesta cel din Constan­­inopole se mai tem că o alianță a Portei cu Anglia în contra Rusiei ar fi un pas prea cutezat din parte Tur­iei, Imperiul otoman atât în Europa cât şi în Asia e foarte expus invasiu­­nii Ruşilor. »Ia fine, cestiunea Egipetului e o cestiune a concertului european, care nu se poate înlături» printr’o alianţă a Turciei cu Anglia. Se crede de sigur că Sultanul va răspinge propunerile AnglitereL* — Camera comercială din Cluj s’a ocupat a­l’altă­ieri cu convenţiu­­nea comerciala dintre Austro Ungaria şi România. Gramera având în vedere interesele speciale economice şi comerciale ale Transilvaniei s’a pronunţat pentru reînoirea convenţiunei. O tarifă auto­noma română ar nimici cu disăver­­şire industria Transilvaniei. Indus­tria­­l de mori şi de spirt au mare trebuinţă de cerealele române. Ca­mera doreşte a se face o tarifă spe­cială vamală între Ungaria şi Ro­mânia ca să înceteze neajunsurile, pe care le sufere industria Ungariei în România, neajunsuri cari sunt pro­vocate din partea industriei austriace în paguba industriei ungare în Ro­mânia. In schimb Ungaria să acorde României întrarea cerealelor şi a vi­telor libere de vamă dacă România va aplica în mod eficaciv legea pri­vitoare la poliţia sanitară. Memoriul Camerei din Cluj cu­prinde 14 cele de tipar şi conţine şi opiniunea celor­lalte camere de co­­mere­ din Ardeal. Se ocupă cu de amănuntul de relaţiunile comerciale transilvano-române şi publică şi un proiect relativ la o tarifă vamală specială care ar fi de a se adopta pe viitor de România asupra mărfurilor din Transilvania și Ungaria "CTTtixxxe­­cixl. _________ HUE, 11 August.— Creștinii ma­sacrați în Auaai sunt peste 10.000. MADRID, 11 August.— Caşuri ho­lerice 3700, decese 1900 din mai multe provincii lipsesc sciri. Arhie­piscopul Seville­ a murit de cholera. VIENA, î 1 August. — Contele Ivilnoky a plecat la Varziu. SALZBURG, 11 August.— Impe­­ratorul Wilhelm sosind de la Gastein a fost aclamat de populaţiune. Fu întimpinat de D. Ludovic Victor, de guvernator şi de cele-l’alte autorităţi, cărora li s’a oferit un dejun. BERLIN, 11 August. — Conferinţa telegrafică s’a ales comisiunea. ROMA., 11 August. —Regele Gre­ciei sosind la Brindisii a plecat la V­iena. Telegrame financiare. (Reproducpunea interzisa). BUCURESCI, 1i August. Vîndut. A. Renta română perpetuă 5°/0 —.— B. « amortisabilă 5°/0 —.— C. » (rurale convert.) 6°/0 —.— D. Obligaţiuni căi fer. rom. 6°/0 —.__ £*• · · 5 °/o —•— r. împrumutul Stern .... __.__ G. , Oppenheim. . . —.— H. împrumut, corn. Bucureşci 5°/0 __.__ I. › municipal 5% 1884 — J. » › cu lose —.— VIENA, ii August BERLIN, ii August PARIS, 11 August K. Creditul fonciar rural 7%­ • —•— · · · 5 °/o • » , urban 7% » · ‹ 6% · · , 5% » › »U şi 5/0 Q. Obligaţiunile Casei pensiunile R. Banca Naţională. . . . S. » României.... T. Creditul mobiliar român . U. Societatea de construcţiuni . 173 V. Dacia-România.......................28. W. Naţionala de asigurare . . 228 X. Lira otomană ..... — Y. Rubla de hârtia Z. Florinul Argint și bilete contra 10.90 Londra, la vedere , 3 Uni . Paris, la vedere ,­­ 3 luni. Berlin, la vedere,­­ 3 Uni , Marsilia, 3 luni , Napoleonul. .......9 93 Galbenul ........ 5.88 Foi imperial 10.21 Lira turcă ........ 1201 Argint contra hârtiă...................... 100.00 Rup­a hartia ....... 123.25 Acțiuni Anstalt 283.50 Renta metalică 5 la sută . . .S3 30 Renta hârtia ....... 82 70 Renta aur.............................. 109 00 Lose turce.................................... . 20.20 Londra, la vedere ..... 125 65 Paris, , , . , , . 4977 Berlin, , ..... 61.50 Amsterdam, , ..... 103 75 Napoleonul. . ............................. 16.197* Renta română amortisabilă 5%, 93-30 Obligațiuni române noue 6°/0 . 104 25 împrumutul român 5% 100.60 împrumutul Oppenheim , , ,108.00 Rubla hârtia, comptant . , 200.95 Londra la vedere ..... 20.30 Paris, 3 luni............................ 80.35 Amsterdam 168.00 împrumut municipal Bucuresci 84. 92.90 Renta francesă 5°/0 .... 108.85 Renta română 5°/0....................... —.— 1­6% căi ferate . 89.00 Acţiunile Băncii României . .—.— Creditul mobiliar român . . ...— împrumutul elin 1879. . . ,402.50 ș­i 1881. . , 328.00 Banca otomană............................ 525.00 Datoria turcă.16-327. Lose turce............................... 40.50 împrumutul egiptean . . , ,328.00 Londra, la vedere ..... 25.19 Amsterdam 3 luni. ..... 207.12 Berlin, , , . . . .122.75 LONDRA, ii August. Consolidatele anglese . , Acţiunile Băncii României . 99-u/16­0.00 Paris, 3 luni , Berlin, , Amsterdam. , , FRANCFORT, 11 August. Renta română amortis, 5%. . 93-43 25-39 20.56 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 30/n August 1885. Barometrul redus la Ou­bi corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. m........................................... 760.8 2. p m........................................... 61.9 8. p. m........................................... 62.7 media. .................................................... 761.8 Termometrul C° la umbră , minima.............................................. . 144 maxima............................................... 22 7 min.-f 8. a.m.-4-2 p.m.4-8 p.m. media ---------'-----------1— -----------— 18.2 ^­­ 4 fara apărător............................... 20.3 Starea higrometrică relativa. ... 59 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 9-9 Vîntul i direcţiunea dominantă . . N. ( forţa (O = calma—b~ uragan). 3 Evaporometrul în milimetre. ... 5-5 Ozonometru (O—21)............... 7 Pluviometru in milimetre....................... 0 0 iSeculositateCO( Senin—xo—Acoperit). 7 Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 1­99 231“clio gri suflă. A ieşit de sub presă şi se află de Vin­cere la «Tipografia Română», strada Mare Nr. 22, cu preţ de 2 lei , CICERONE şi SCRIERILE SALE, cu mai multe note, a­supra celor mai însemnaţi scriitori români, de Gh. Gh. Arbore. A ieşit de sub presă : CODUL MANIE­RELOR ELEGANTE pentru junii de ori­ce condiţiune, întocmit de Adolphe Stein­berg. Preţul 2 lei 5° bani. A ieşit de sub presă : RETRAGEREA CELOR CINCI MII, RESBOIUL MEXICU­LUI, de principele George Bibescu. A ieşit de sub presă : SISTEMUL VER­BAL, o metodă nouă spre a înveţa limba francesă, într’un mod practic şi conform cu natura, în 15 lecţiuni săptămânale, prelu­crat de I. Maurer, profesor. Preţul 2 lei 50 bani. Se află de vânjere la librăria David Lazar, Ploeşti. A ieşit de sub presă : MARŞUL LUI HORIA, de Mureşanu, pentru piano. Se află de vânnjere la toate librăriile principale cu preţ de 1 leu. Vindecare sigură prin în­trebuinţarea Elixirului I Stomachique a Docto­rului Gendrin-Bemaire, rue de Grammont, Paris. Nici uă preparaţiune nu pote fi comparată acestui Elixir care agisseda mai ’bine decât Pepsina, Diastasu sau Pan­­creatina. A’se exige bine numele Lemaire pe fie­care fla­­conii. Elixirul Gendrin-Lemaire, recomandată de către medicii se vinde déjà in tete farmaciele din Românie. — E foarte important cu toate aces­tea, câci unii te acusă că ai plecat în Anglia pentru a pregăti fuga a­­zu­rcului D­­élé, Armand Rivière, care era sa te ajunga, dupa ce spoliase lada patronului său. O aceiași mișcare se făcu la cei două luni. — Asta e o imfamie ! strigă Armand. Lili stătea cu gura căscată, inca­pabilă de a pronunța un cuvînt, așa de tare, o suposițiune atare, o în­cremenea. — Cu toate acestea de astă maşi­­naţiune te acusă D-mi Samuel Moo­re şi Burke... urmă judele... Ve­j­i daca e important pentru D tea acum de a ne spune ce rison putea deter­mina de a pleca iute la Londra o juna lucratoare care nu părăsise nici­­o Parisul, pe care nici un mo­tiv aparent nu o putea sili să se de­pinde. Cel două preveniţi se uitară unul la altul. Erau îngroziţi amîndouî. Simţiau în adever, terenul fugind de sub picioarele lor. Astă insinuaţiune perfidă îi încre­menise. Nu puteau vorbi... Pentru nimic în lume n’ar fi spus. Cum să se apere ? Cum să convingă pe judecător ? Astă plecare precipitata, neînțelesa pentru toata lumea, și a cărei causă nu puteau spune, i­ar perde cu totul. Puteau în adevăr, crede totul, bă­nui totul. Armand simţia picături de sudare rece resărind la rădăcina părului seu. Lili nu mai avea nici­ o picătură de sânge în vine. In acea oră abia, justiţia le apărea în tot ce avea ea misterios şi teribil. Judele luase în ochii lor, de o dată proporţii formidabile. Desenarea, închisoarea era care ’l ameninţă. Şi tatăl, nefericitul, ce se face el ? Fără aparatori, fără nimeni pentru a’l iubi, pentru a veghea asupra lui. Era el să fie din nou prins, în­chis ? Orele teribile sunau ore iarăşi pen­tru dînsul, şi de astă dată pentru tot d’a­una ? Ast­fel erau cugetările, temerile ce impresurau pe Lili şi prin contra lovitură pe Armand. Era sfârşită fericirea lor, amorul lor. Plecau amîndouî capul, roşi de ru­șine, fără a vorbi, bine hotărîţi, ori­ce s’ar întâmpla, a nu trăda secre­tul lor. Judele instructor îl examina cu atenţiune. Nu ’i putea crede culpabili de cu­getarea furtului de care fuseseră acu­­saţi de Samuel Moore şi de Burke. Fuseseră imprudenţi, uşori, dar era încredinţat că dînşii spuseră ade­­vărul. — Am spus tot ce puteam spune, replică Armand. — Tot, îngână Lili... — Ceea ce ve perde, e călătoria pe care nu o puteți justifica. — Nu putem da la m­­ala resoanele acestei c­ătorii necesare, z zise Ar­mand. — Ne este imposibil, D­­e jude, sprijini Lili. (Urmarea pe mine).

Next