Vocea Covurluiului, august 1885 (Anul 13, nr. 2810-2834)
1885-08-01 / nr. 2810
4(Conform acestui regulament, nu se or primi la aceste concursuri de cât umai români sau naturalisaţi. VOCEA COVURLUIULUI Cronica, enteriore, — In cercurile politice din Paris e vorbeşce ca positiv că Anglia a but Portel propuneri directe ca să cupe Egiptul cu trupe otomane puse ab preveghiarea Anglesilor cu coniţiune înse ca Turcia să încheie cu Liglia o alianţă ofensivă şi defensiv contra Rusiei. Organul ministerului de externe din Kiena, Corespondenţa politică, relevând costa sche (fice : »Porta ar ocupa cu plăcere Egipul ca să poata avea garnisoane în Cairi Alexandria. Anglesii înse nu’i dau le cât Sudanul și Suakimul și numai cu acestea Porta nu se mulțămesce. '^yAfara de acesta cel din Constaninopole se mai tem că o alianță a Portei cu Anglia în contra Rusiei ar fi un pas prea cutezat din parte Turiei, Imperiul otoman atât în Europa cât şi în Asia e foarte expus invasiunii Ruşilor. »Ia fine, cestiunea Egipetului e o cestiune a concertului european, care nu se poate înlături» printr’o alianţă a Turciei cu Anglia. Se crede de sigur că Sultanul va răspinge propunerile AnglitereL* — Camera comercială din Cluj s’a ocupat al’altăieri cu convenţiunea comerciala dintre Austro Ungaria şi România. Gramera având în vedere interesele speciale economice şi comerciale ale Transilvaniei s’a pronunţat pentru reînoirea convenţiunei. O tarifă autonoma română ar nimici cu disăverşire industria Transilvaniei. Industrial de mori şi de spirt au mare trebuinţă de cerealele române. Camera doreşte a se face o tarifă specială vamală între Ungaria şi România ca să înceteze neajunsurile, pe care le sufere industria Ungariei în România, neajunsuri cari sunt provocate din partea industriei austriace în paguba industriei ungare în România. In schimb Ungaria să acorde României întrarea cerealelor şi a vitelor libere de vamă dacă România va aplica în mod eficaciv legea privitoare la poliţia sanitară. Memoriul Camerei din Cluj cuprinde 14 cele de tipar şi conţine şi opiniunea celorlalte camere de comere din Ardeal. Se ocupă cu de amănuntul de relaţiunile comerciale transilvano-române şi publică şi un proiect relativ la o tarifă vamală specială care ar fi de a se adopta pe viitor de România asupra mărfurilor din Transilvania și Ungaria "CTTtixxxecixl. _________ HUE, 11 August.— Creștinii masacrați în Auaai sunt peste 10.000. MADRID, 11 August.— Caşuri holerice 3700, decese 1900 din mai multe provincii lipsesc sciri. Arhiepiscopul Seville a murit de cholera. VIENA, î 1 August. — Contele Ivilnoky a plecat la Varziu. SALZBURG, 11 August.— Imperatorul Wilhelm sosind de la Gastein a fost aclamat de populaţiune. Fu întimpinat de D. Ludovic Victor, de guvernator şi de cele-l’alte autorităţi, cărora li s’a oferit un dejun. BERLIN, 11 August. — Conferinţa telegrafică s’a ales comisiunea. ROMA., 11 August. —Regele Greciei sosind la Brindisii a plecat la Viena. Telegrame financiare. (Reproducpunea interzisa). BUCURESCI, 1i August. Vîndut. A. Renta română perpetuă 5°/0 —.— B. « amortisabilă 5°/0 —.— C. » (rurale convert.) 6°/0 —.— D. Obligaţiuni căi fer. rom. 6°/0 —.__ £*• · · 5 °/o —•— r. împrumutul Stern .... __.__ G. , Oppenheim. . . —.— H. împrumut, corn. Bucureşci 5°/0 __.__ I. › municipal 5% 1884 — J. » › cu lose —.— VIENA, ii August BERLIN, ii August PARIS, 11 August K. Creditul fonciar rural 7% • —•— · · · 5 °/o • » , urban 7% » · ‹ 6% · · , 5% » › »U şi 5/0 Q. Obligaţiunile Casei pensiunile R. Banca Naţională. . . . S. » României.... T. Creditul mobiliar român . U. Societatea de construcţiuni . 173 V. Dacia-România.......................28. W. Naţionala de asigurare . . 228 X. Lira otomană ..... — Y. Rubla de hârtia Z. Florinul Argint și bilete contra 10.90 Londra, la vedere , 3 Uni . Paris, la vedere , 3 luni. Berlin, la vedere, 3 Uni , Marsilia, 3 luni , Napoleonul. .......9 93 Galbenul ........ 5.88 Foi imperial 10.21 Lira turcă ........ 1201 Argint contra hârtiă...................... 100.00 Rupa hartia ....... 123.25 Acțiuni Anstalt 283.50 Renta metalică 5 la sută . . .S3 30 Renta hârtia ....... 82 70 Renta aur.............................. 109 00 Lose turce.................................... . 20.20 Londra, la vedere ..... 125 65 Paris, , , . , , . 4977 Berlin, , ..... 61.50 Amsterdam, , ..... 103 75 Napoleonul. . ............................. 16.197* Renta română amortisabilă 5%, 93-30 Obligațiuni române noue 6°/0 . 104 25 împrumutul român 5% 100.60 împrumutul Oppenheim , , ,108.00 Rubla hârtia, comptant . , 200.95 Londra la vedere ..... 20.30 Paris, 3 luni............................ 80.35 Amsterdam 168.00 împrumut municipal Bucuresci 84. 92.90 Renta francesă 5°/0 .... 108.85 Renta română 5°/0....................... —.— 16% căi ferate . 89.00 Acţiunile Băncii României . .—.— Creditul mobiliar român . . ...— împrumutul elin 1879. . . ,402.50 și 1881. . , 328.00 Banca otomană............................ 525.00 Datoria turcă.16-327. Lose turce............................... 40.50 împrumutul egiptean . . , ,328.00 Londra, la vedere ..... 25.19 Amsterdam 3 luni. ..... 207.12 Berlin, , , . . . .122.75 LONDRA, ii August. Consolidatele anglese . , Acţiunile Băncii României . 99-u/160.00 Paris, 3 luni , Berlin, , Amsterdam. , , FRANCFORT, 11 August. Renta română amortis, 5%. . 93-43 25-39 20.56 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 30/n August 1885. Barometrul redus la Oubi corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. m........................................... 760.8 2. p m........................................... 61.9 8. p. m........................................... 62.7 media. .................................................... 761.8 Termometrul C° la umbră , minima.............................................. . 144 maxima............................................... 22 7 min.-f 8. a.m.-4-2 p.m.4-8 p.m. media ---------'-----------1— -----------— 18.2 ^ 4 fara apărător............................... 20.3 Starea higrometrică relativa. ... 59 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 9-9 Vîntul i direcţiunea dominantă . . N. ( forţa (O = calma—b~ uragan). 3 Evaporometrul în milimetre. ... 5-5 Ozonometru (O—21)............... 7 Pluviometru in milimetre....................... 0 0 iSeculositateCO( Senin—xo—Acoperit). 7 Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 199 231“clio gri suflă. A ieşit de sub presă şi se află de Vincere la «Tipografia Română», strada Mare Nr. 22, cu preţ de 2 lei , CICERONE şi SCRIERILE SALE, cu mai multe note, asupra celor mai însemnaţi scriitori români, de Gh. Gh. Arbore. A ieşit de sub presă : CODUL MANIERELOR ELEGANTE pentru junii de orice condiţiune, întocmit de Adolphe Steinberg. Preţul 2 lei 5° bani. A ieşit de sub presă : RETRAGEREA CELOR CINCI MII, RESBOIUL MEXICULUI, de principele George Bibescu. A ieşit de sub presă : SISTEMUL VERBAL, o metodă nouă spre a înveţa limba francesă, într’un mod practic şi conform cu natura, în 15 lecţiuni săptămânale, prelucrat de I. Maurer, profesor. Preţul 2 lei 50 bani. Se află de vânjere la librăria David Lazar, Ploeşti. A ieşit de sub presă : MARŞUL LUI HORIA, de Mureşanu, pentru piano. Se află de vânnjere la toate librăriile principale cu preţ de 1 leu. Vindecare sigură prin întrebuinţarea Elixirului I Stomachique a Doctorului Gendrin-Bemaire, rue de Grammont, Paris. Nici uă preparaţiune nu pote fi comparată acestui Elixir care agisseda mai ’bine decât Pepsina, Diastasu sau Pancreatina. A’se exige bine numele Lemaire pe fiecare flaconii. Elixirul Gendrin-Lemaire, recomandată de către medicii se vinde déjà in tete farmaciele din Românie. — E foarte important cu toate acestea, câci unii te acusă că ai plecat în Anglia pentru a pregăti fuga azurcului Délé, Armand Rivière, care era sa te ajunga, dupa ce spoliase lada patronului său. O aceiași mișcare se făcu la cei două luni. — Asta e o imfamie ! strigă Armand. Lili stătea cu gura căscată, incapabilă de a pronunța un cuvînt, așa de tare, o suposițiune atare, o încremenea. — Cu toate acestea de astă maşinaţiune te acusă D-mi Samuel Moore şi Burke... urmă judele... Veji daca e important pentru D tea acum de a ne spune ce rison putea determina de a pleca iute la Londra o juna lucratoare care nu părăsise nicio Parisul, pe care nici un motiv aparent nu o putea sili să se depinde. Cel două preveniţi se uitară unul la altul. Erau îngroziţi amîndouî. Simţiau în adever, terenul fugind de sub picioarele lor. Astă insinuaţiune perfidă îi încremenise. Nu puteau vorbi... Pentru nimic în lume n’ar fi spus. Cum să se apere ? Cum să convingă pe judecător ? Astă plecare precipitata, neînțelesa pentru toata lumea, și a cărei causă nu puteau spune, iar perde cu totul. Puteau în adevăr, crede totul, bănui totul. Armand simţia picături de sudare rece resărind la rădăcina părului seu. Lili nu mai avea nici o picătură de sânge în vine. In acea oră abia, justiţia le apărea în tot ce avea ea misterios şi teribil. Judele luase în ochii lor, de o dată proporţii formidabile. Desenarea, închisoarea era care ’l ameninţă. Şi tatăl, nefericitul, ce se face el ? Fără aparatori, fără nimeni pentru a’l iubi, pentru a veghea asupra lui. Era el să fie din nou prins, închis ? Orele teribile sunau ore iarăşi pentru dînsul, şi de astă dată pentru tot d’auna ? Astfel erau cugetările, temerile ce impresurau pe Lili şi prin contra lovitură pe Armand. Era sfârşită fericirea lor, amorul lor. Plecau amîndouî capul, roşi de rușine, fără a vorbi, bine hotărîţi, orice s’ar întâmpla, a nu trăda secretul lor. Judele instructor îl examina cu atenţiune. Nu ’i putea crede culpabili de cugetarea furtului de care fuseseră acusaţi de Samuel Moore şi de Burke. Fuseseră imprudenţi, uşori, dar era încredinţat că dînşii spuseră adevărul. — Am spus tot ce puteam spune, replică Armand. — Tot, îngână Lili... — Ceea ce ve perde, e călătoria pe care nu o puteți justifica. — Nu putem da la mala resoanele acestei cătorii necesare, z zise Armand. — Ne este imposibil, De jude, sprijini Lili. (Urmarea pe mine).