Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)

1885-09-01 / nr. 2835

ANUL XIII. — Nr. 2.835. 10 BANI EXEMPLARUL. 30NAM­EN­T pentru România un an . . . 20 lei 6 luni ... 16 « ȘI pag. IV premiul irit abonajilor pentru străinătate un an ... 34 6 lun» ... 17 * Abonamentel­­e în Galați la Ad­­nistrațiunea 4‘aru' în districte la lotu­­rile postale. Redacțiunea: 22 str. Mare. || APARE IN TOATE ptuLE DE LUCRU. DUMINECA, 1 SEPTEMBRIE 1885. anuncib linia petit Pagina IV : 4° , II: «o , INSERTIUN1 gi RECLAME Pagina III : do bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. X eleg'iame Serviciul partie. :1 ‘Vocii Covurluiului, AGENTIA HAVAS. BERLIN, 11 Septembrie. — Meni­tul imperial publică nota adresata a la Varziu la 31 August de câlfă , de Bismark comtelut de Solms la ladnd, ca răspuns la nota spaniola g la 19 August în care guvernul rotestă contra procedărilor Germa­ilor în insulele Caroline Nota D-lui e Bismark constată ca numeroase habilimente comerciale germane sunt rabilite de mult timp îa insulele Caroline. De mai multe ori aceste tabilimente afi cerut guvernului ger­­man să ia aceste insule sub protec­­țunea sea, iar ele n’ar fi adresat de igur acesta cerere dacă ar fi cre- zut că aceste insule ar putea fi re­­lamate ca teritoriu spaniol. Ancheta care s’a făcut cu ocasiu­­nea acestor propuneri a stabilit în­r’un mod oficial că, afară de casele germane, cari întrec cu mult în am­­­or și în însemnătate, nu se găsesc pe aceste teritorie de­cât câte­va case de comerţ angleze şi nici­ o casă spa­­niolă. Guvernul german ar fi respins în acestei propuneri, dacă ar fi pu­­tut crede că Spania ar putea avea sau pretinde drepturi asupra acestor insule. Până în anul acesta nici o putere străină n’a exercitat acolo drep­turi de suveranitate. Nota demonstră că încercarea făcută în 1874 de con­sulul spaniol din Hong-Kong pentru stabilirea unor acte oficiale privitoare la Caroline a fost respinsă în 1875 printr’o notă comună a Germaniei și a Angliei. Spania n’a făcut nici o­dată vr’un demers pentru a arăta că are inten­țiu­nea să exercite acolo drepturi de suveranitate. Asemene guvernul imperial ne­pri­mind notificarea vre­unei luări în stă­pânire, a fost în dreptul său și a lu­crat cu bună credință când a ordo­nat sa se pună casele germane sta­bilite în insulele Caroline sub pro­tectorul imperiului. De altmintrele guvernul german e gata să exam­ine­ze pretenţiunile spa­niole în negocieri amicale şi aşteptâ comunicarea titlurilor cari stabilesc că aceste pretenţiuni sunt bine în­temeiate. In caşul când nu se va putea ajunge la vr’o învoelâ pe a­­ceasta cale, el este gata a se raporta pentru soluţiunea cestiunii de drept la arbitragiul unei puteri amice. Cestiunea de altmintrele nu e aşa de însemnată pentru ca guvernul im­­periului să se determine a se depăr­ta de tradiţiunile împăciuitore şi a­­m­icale pe cari le a urmat tot­da­una in politica sea faţă cu Spania. D. de Solms a remis la 4 Septem­brie o copie a acestei note ministru­lui afacerilor străine a Spaniei. LONDRA: Î1 Septembrie.P­limes crice că nota guvernului spaniol mul­ţumeşte pe deplin pe Germania. Terenul este ast­fel curăţit pentru negocierile privitoare la cestiunea prin­cipală, pentru deschiderea sesiunii ordinare. Sfârșitul sesiunii ordinare este la 15 Februarie, dar se stie că tot-d’a­una sesiunile se prelungesc cu câte o lu­nă pană la dou. Dacă dar cu toate aceste guvernul s’a decis a convoca Corpurile legiuitoare cu o lună mai inainte de epoca întrunirii lor regu­late, e că nevoi urgente trebue să fi zorind şi că Adunările vor avea mult de lucru. Apoi guvernul mai ştie ca legiferanţii noştri nu prea fac treba tară târăgâelă multă. Ori­cum înse, convocarea anticipata a legiuitorilor ţerei arată că sunt ces­­tiuni cari cer o grabnică resolvare Nu ştim cari vor fi acele cestiuni , dar putem fi siguri că încurcătura financiară în care ne găsim, neînţe­legerea cu Francia şi poate şi nescuri­va cestiuni exterioare pe cari le întrevede guvernul, nu sunt străine decisiunii ce a luat de a întruni mai curând pe mandatarii ţării. Ni se anunţă apoi că mai mulţi miniştri pregătesc proiecte impor­tante spre a le supune Camerelor la deschidere. Aşa D. ministru al jus­tiţiei va propune un proiect pentru organisarea judecatoreascà, D. ministru al comerciulul va propune câte­va proiecte economice, iar D. ministru al instrucțiunii va presenta o nouă lege asupra învățământului, la care lu­­crează de mult cu secretarul stu ge­neral. Și ceia­lalți miniștri vor pre­senta de sigur alte proiecte. Discuțiunea tuturor acestor proiecte va cere naturalmente multă vreme Dacă mai punem la socotela şi in­terpelările, cari nu vor lipsi a curge ca plaea, apoi vom înţelege cât de ocupată are a fi viitoarea sesiune. Printre interpelări unele vor fi im­A se vedea ultime scrii telegrafice pag. III. G­ALA ]­I, 31 Avgust 1885. După informaţiunile ce primim din Bucureşci, Camerele noastre vor fi convocate în sesiune extraordinară pentru ziua de 15 Octombrie, adecă cu o lună înainte de termenul fixat Administraţiunea­­ 22, str. Maro, portante şi furtunase, precum cele relative la conflictul nostru economic cu Francia şi la crisa financiară ce ne băutuie. Să sperăm înse că mandatarii noştri vor arăta în viitor o mai mare râvnă de lucru de cât în trecut. Cronica l0c31.it — Consiliul comunal a ţinut a­cera şedinţă. S’a ocupat cu mai multe ces­tiuni şi numiri. Intre altele a aprobat a se cumpăra o cantitate de 104 metri cubici de nîsip cu preț de 61/^ lei metrul, a admis oferta D-lui Mar­ghiloman din Brăila de a procura comunei o cantitate de 2 metri cubici petru sfârîmatâ de Prasova. — Aflăm că D. G. Robescu este decis a ’și da din nou demisiunea din calitatea de ajutor de primar și de consilier comunal. — In ședința de asera consiliul comunal a numit pe D na Polixenia Nedelcu în postul de ajutoare a m­aies­­trei de croitoria de la școala secundară de fete a comunei. — In noaptea de 29— 80 August, necunoscuți făcetori de rele au esca­ladat poarta din dos în ograda D Iul farmacist Nicolae Andrea de pe stra­da Domnescu, disp. II, s’au introdus în camera servitorului D. Teodor şi i-su furat hainele. Poliţia a luat mă­suri de urmărire. — A­ fi la 2 ore s’a făcut ceremo­nia înmormîntării D-nei Serfiotti. Un numeros public asista şi numeroase şi alese coroane împodobiau carul fune­­bru. Rămăşiţele au fost conduse la Fileşoi. Felicia «VOCII COVURLUIULUI, 20 SACRIFICIUL FILIAL Traduc­ţiune de B. IONASCU PARTEA 1. Spada Viperă. VII. Urmare Aubigot se răpeai pentru a o lua, dar Gaston îl întrecuse cu o săritură şi o ţinea sub calcâin. In momentul când Aubryot, cu risi­­cul de a se înțepa, se pleca pentru a o lua, arma lui Gaston descrise în aer un cerc de foc și lama flesibilă se lipi de obrazul miserabilului, pe 1­9* ’1 brăsdui cu o trăsetură sânge­­roasa, de la unghiul drept a lab­ei, până de­asupra sprincenei stânge, Aubryot scoase un țipet teribil și, încovoindu-se, cu mânele pe pâm­înt, vroi să se rapedâ ca o forâ selbateeâ pentru a mușca pe Gaston de picior. Cei doul adversari se luară corp la corp, și deja, Nicu, care urmărea cu nebiuișce­astă luptă înverșunata, rădică pistolul încărcat și era să tragă asupra lui Aubryot, cu riscul de a ucide pe stăpânul seu, când ven­u pe cel doul oameni făt­ând fie­care câte o săritură înapoi și se puseră în gardă. Inse în același timp, Aubryot scoase un nou țipet, tot atât de înfricoșat ca și cel întăi. Mâna sea nu mai cu­­noscea mânerul spadei gele pe care o luase Gaston, lăsându’l pe a sea. Nu mai era un duel. Gaston strălucind de legitimul or­­gol ,i care taiă în două pe un mon­stru, ningea, cu spada sus, asupra lui Aubryot, care se dădu înapoi fără măcar să se apere și nar fi putut străpunge de 20 de ori, dacă, chiar în îmbatarea victoriei sale, ordinul suprem a Elisei n’ar fi resituat în inima sea. — Dăi ! Nicu ! cu biciul, acum ! cu biciul ! strigă el în fine. Bretonul nu așteptă să i se (}ecâ de două ori, și, lăsându’și pistolul jos, se răpcd­i la biciul poștalionului pe care sgomotul luptei îl atrase și pri­vea acea scenă, cu gura căscată. Atunci, fu de plâns. Orbit de sânge, nebun de ruşine şi de turbare, Au­bryot părăsi în iarbă spada­rea inu­tilă şi începu a fugi de înaintea va­letului, căutând o ieşire şi urlând ca un câne bătut. La,­fine zări prin coridorul care împărţea în două pavilionul şi a că­rui două uşi râmaseră deschise, stra­dela luminată de felinarele căruței de postă și să rapi­di. Când nu mai avu înaintea lui pe rivalul seu, Caston simți strîngându­­i-se exaltarea care-i dăduse victoria. Nicu desarmase, adecă restitui pos­­tilionului instrumentul de care se servise, și luându’și pistolul, îl pe­trecu în înciugetare cu un suspin. Ajutând stăpânului seu să se îm­brace, îl­­118e : — D. vicomte a făcut rea de nu m’a lăsat, ar fi fost rămas mâne pe păm­ânt o frumoasa văduva mai mult. Acest regret naiv conrespondea ne­greșit cu secretele cugetări a lui Gas­ton, câci se grăbi de a răspunde : — Ea n’a vrut şi apoi aşa’l era datoria. Nicu mândru de asta confidenţă, adaose zimbind cu un aer înţeles : — Cunosc tu femeile. Mai întăi nu vor, apoi când nu le asculţi, nu sunt, tot d­a una nemulţumite.

Next