Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)

1885-09-01 / nr. 2835

— Astă seata se dă pentru a 2 ora în urbea noastra frumoasa piesă . O scrisoare perdută Prima reprezentaţiune a luat pe deplin bine reunita, şi Gălăţenii cari doresc a vedea o reproducere fidela din moravurile noastre electorale sa mearga a asista la piesa O scrisoare perdută. Mâne Duminecă, 1 Septembrie, compania dramatică de sub direcţiunea D-lui Millo va da în beneficiul D-lor I. Vasilescu şi Al Moru piesa O noapte furtunoasă sau No. 9, comediă în 4 acte de D. I. L. Caragiali. Otrăvirea poporiţiunilor Diarul bucurescan Universul, recunoscând dreptatea noastră în cestiunea biurourilor de analisă, se exprimă în următorul mod : „Gâlăţenii se plâng de faptul că nu sa făcut un biurou de analisă chimică şi la vama de la Galaţi, cum s a făcut la Iaşi, la Bucureşci, la Craiova, etc. „Locuitorii primului port din ţară se miră şi mai mult de aceasta excludere, când văd cifra importului în orașul Craiova, care e neasemănat mai mică decât în portul lor. .Plângerea Galățenilor e dreapta. »La instalarea biurourilor de analisă chimică trebuia să se ție seama mai mult și numai de cifra produselor importate analisabile. Ei bine, statistica dovedeşte că Galaţii e punctul acela care, în acest caz, trebuia să aibă un mai mare şi mai bun biuron de analiză chimică. „Unul din păcatele noastre e şi pripa. Ne grăbim prea mult, o dată ce ne am hotărît a lua o măsură, a face o reformă, deşi nu ne hotărîm tocmai uşor. .Nu se pate acasa de greşala pe care o pomenirăm mai sus nimene personal, dar se pare acusa un întreg ministeriu, cu titularul său, cu secretarul său igeneral, cu şefii de biurou, cu toţi. Câci Prese era, în aligarea localităţilor pt.litru instalarea acestor biurouri, să se ţie seama de ceea ce se urmăria, de ceea ce se VOJEA COVURUTIULUI cerceta, de cifra importului materiilor analisabile. »Urmând cu acestft reformă, în adever înțelaptă, credem că n’ar fi reu ca să se înfiinţeze şi câteva biurouri de analisă ambulante, cari să meargă din sat în sat, să analisize rachiul şi vinul cârciumarului, şi să ’l opresea, prin aspre pedepse, de a otrăvi poporaţiuni întregi. »Punerea în aplicare a acestei reforme n’ar cere mari cheltueli şi ar produce un nepreţuit bine ; de aceea supunem guvernului ideea noastra.4 INCA O NEGHIOBIE UNGURESCA Tot-d’auna Maghiarii »’au aratat vrednici de rasa lor, aşa ca chiar Darvin, dacă ar trai, ar spune ca Ungurii, descidenţii hunilor, sunt o rasă, ce nu poaate ajunge nici odata la toleranţa, prin urmare la civilisaţiune. Aşa Ungurii nu vor în ruptul capului sa înţelegă selecţiunea naturala şi cred ci ncuiul lor va putea să existe prin turbarea de a maghiariza pe Români în schimbarea numelui la ofiţerul civil, la dara de paşapoarte, etc , în cât Romanii rid cu hohote, şi toţi câţi îi văd cu numiri ungureşci pe ei Romani de viţa şi de simţire Dar Ungurii se cred cu cap, balând şi pe la el spiritul timpului, au erelut în legea lor câ se pot conserva prin impunerea limbei lor sălbatece în scolele române. Vei f Gudinse cei mai cu cap ai lor ca maghiarisarea pe acesta care este nesigura si indelungata, au erelut ca tot de o dată să iaca pe toata lumea Unguri. Fiecare își aduce aminte cum au impus tuturor visitatorilor bazarului din Testa, poreclit exposiţiune universală, să seie urgureşce. Scrisoarea ce primim din partea pictorului, D. Duetschi, din Ctruauţi, ne arată încă o data neghiobia repetată a Hunilor moderni. Iată acea scrisoare : Iljia Tugnail, 20 August 1SS5* „Sunt la baia din Tuşnad pentru căutarea sănătâţii, precum şeii. Aci ar fi bine şi frumos, afară de nebunela Ungurilor şi scumpete Ia au învăţat Românii din România la preţuri mari, şi asta di când cercetătorii de aco’o s’au împuţinat foarte mult, lagurii încă se ţin de preţurile de mai înainte. Nu ţin de loc corupt că din cei 600 de ospeţi partea cea mai mică sunt Români, pe când altă dată numai Români am numerat peste 1.000. Românii su părăsit baia din causa că Ungurii pretind ca să cunoaca limba ungureseft. Până acum 8 dile tele inscripţiunile de pe la boite, medici, etc., etc., erau în limbele unguréscâ, nemţâscă şi românésca. Ce le a plesnit înse Ungurilor prin cap, că de o dată vine un ordin din partea ministerului unguresc ca să se ştergă toate inscripţiile scrise în celelalte două limbi şi să rămână numai în ungureşte. Câţiva negustori au şters inscripţiunile, alţii înse (străini) crectend că acesta ar fi o nebunie. au amânat ştergerea până ce inspectorul poliţiei a pus poliţai de le-au şters In urma acesteia mai mulţi Români au plecat îndată de la baie; câţi am rămas ne am dus cu părintele Siva la preşedintele băii, unde făcând larmă mare eu vom pleca cu toţii şi Români şi Nemţ, a ordonat scriirea inscripţiunilor tot cum au fost pana ce va vedea ce măsuri va lua ministerul în urma protestului nostru“ Ori cine vede că o asemene neghiobiă nu poate veni decât din partea unei rase neperfectibilă, Ororxîcăi bvteriaxa. — Ciui în Voinţa Naţionă . Ieri consiliul superior medical şi armatei s’a întrunit, sub preşedinţa D-lui Dr. Fotino, şi s’a ocupat cu iisumul repertum al maicilor din Constanţa făcut cu oeisiunea morţii elevului de marină Betie Rusovici, bătut de căpitanul Manescu, comandantul bricului Mircea. Consiliul superior medical a constatat că partea numitului elev de marină a provenit din lovituri violente aplicate cu un corp dur. — Ministeriul de agricultură, cozi, meedii, industrie și domenii a răs- i pândit într tin mare număr de exem. t Iplare Gestionarul lucrăt de „comisiu nea pentru întocmirea unei noue tarife generale a drepturilor de vamă.* După cât suntem informați, acest * Gestionar a fost trimis camerilor de ,» comercia, creditelor agricole, prefec- F rilor, etc. — Ministerul afacerilor străine face cunoscut prin ziarul oficial că, după o disposiţiune luată de locotenenţi imperială a Bucovinei, s’a oprit importul porcilor de proveninţă română prin graniţa acelei provincii. — Cetini în Monitorul oldal urmatoarele : persoanele cari posedă bonuri de milă de ale ministerului instrucţiunel publice şi culte încă neachitate peste trimestrul Ianuarie Februarie-Martieul 1880 sunt rugate a se presenta cu ele la minister, calea Victoriei, No. 87, la secțiunea comptabilitații, în toate dele de lucru, de la 12 pană la 4 ore, şi vor fi achitate. Rersaucis cari nu locusc în capitală vor trimite bonurile lor în scrisoare recomandată, adresându-le D lui director general al ministerului ; plata li se va face de casieria generală a judeţului în care locuesc. * I — Cetim în Jiomănul: jj Anunţăm cu plăcere că la Ruşii-de- h Vede se va face în curând o fabrică de cuie de lemn.§ — D. White, ministrul plnipoten&ţiar al Angliei, se va întoarce în Bucureşci pe la finele lunei Octombrie. Se dice înse că D. White nu va rămânea mult timp aici şi că va fi per- mutat, definitiv la Constantinopole, înălţându se la gradul de ambasador. — Dnil Mutzic şi Slamiuck, comercianţi din Braşov, au presentat ieri , lui ministru al domenielor o petiţiune prin care cer voe de a înfiinţa în România, lângă Floeşoi, o fabrică de salam. (Citaţii comercianţi f tăgăduită a consuma în fabricarea ll — Destul, Nicu ! strigă Gaston cu impaciență. — Aceea ce id ic nu e de loc pentru a contraria pe D. vicomte. El e stăpânul. Oricum s ar fi săpat în acest colț o mică grupă, și apoi, nu scul, hadi vedut, a murit animalul, a murit și veninul. Aceste din urmă cuvinte amintiră lui Gaston spada mortală pe care o vedea scânteând în iarbă. — Sapă atunci, groapa rea,zise O» și astupă în ea astă arma. Dar ia seama la vârf, e otrăvită. — Cum se poate , sceleratul ! O ! regret, regret că am executat ordinile lui vicomte, dacă ar vrea, ar fi pare încă timp de a ajunge pe ticălosul nostru. Gaston, in loc de răspuns, se întoarse în salonul unde avusese loc scurta Întrevorbire cu vera sea. __ Nicu, îșiJi»e el are dreptate. Cu astfel de monștri, generositate» e o prostia. Parcurând cu privirea sa la unde gustase câteva secunde o fericire neuitabilă, pentru a fixa cele mai mici detalii a amintirii sale, Gaston zări pe un fotoliu o batistă brodată pe care Elisa o uitase, păsind repede pavilionul. Eu de ajun» acel val de duitele pentru a readuce în sulierul st ii nobil le sentimente. O luă, o a.«rută cu .«idere și o puse 1*» pcptul s' u. — Sa’mi i-.rte acest moment dt slăbiciune, murmura i) ; de aci iua iute vretu să fui demn de dinsa. Ratt nu o voi mal vedta pe pămînt Dar. când sufletele noatre se vor întâlni la picioarele lui D-(jta pentru a nu se mal părăsi și pentru a se con funda în un etern amor, vreau ca tie să fie tot atât de pure unul c&i şi altul. VIII. I* I e c «ren Câteva minute mai târijul, colţul ioburgului S int Antonul unde se petrecuse asia dramă, d-venise iiiiiji linişc tă. G Aston şi N.i u începem cale tori « lor Vicomtele era d- j i mal puţin abătut. Eroica acţiune ce înd plinise, pei tru «a se supune acelia ce’i plicea a puium bunul sui geuiu, fructifica deja, două fructe de aur ce să numesc resemnarea şi speranţa. I se părea imposibil ca provedinţa se rămână obligatul sul, şi sacrificiul se remână fără răsplată. Mai Înainte de a se îmbarca, Coston şi Nicu trecură pe la castelul de Roquetol. Apucăturile militare a lui Nicu, povestirea anticipată a isprăvilor ce era să facă, şi apoi avuții cari nu puteau lipsi de a fi ca cei scin- Iţă, produseră asupra vechilor sm companioni un efect atât de considerabil, încât Bretonul propuse serios stăpânului şi o să deschidă un biurou de înrolare şi să recruteze un region-lit tot atât de frumos ca şi al lui de Ulugny, cel puţin. Fără a priimi protestele grandioase a hituitorului seu, Gaston gândi că vre-o 20 de voinici, tot atât de dibaci a se urca pe cresta clădirilor cât şi de a trănui puşca cum trebue, nuar strica din contra i ar face o suită utilă, şi plăcută. Alese pe cel mai viguros şi mai decişi din voluntarii lui Nicu, îl echipă pe cheltuiala mea şi se îmbărcă în capul acestei mici companii, peste care Nicu se constituie tot de data locotenent, sergent instructor, și la trebuință ca bucătar.