Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-15 / nr. 2847
I VOCEA COVURLUIULUI "Din toate părţile Rumeliei se privesc asigurările cele mai temeinice sspre sacrificiele ce ea să se facă, bani şi ’n sânge, în caşul unui isbel cu Turcia. Numele principelui Alexandru este pronunţat de toţi Rumelioţii cu multă încredere în viitor, şi speranţa armata bulgară este mare. Pe fiecare disosesc din toată parte opăratori al causei naționale, forându-se noue batalioane de miliții. Se simte însă mare trebuință de me, cari se aștaptă cu mare nerăbdare din Bulgaria; până atunci si poporul se înainueaza cu ce poate cu ce are la îndemână pentru a gata la orice moment. — Se vorbesce că în Viens s’ar fabilit mai de mult între regii Siriei și Greciei basele pentru o prosdare paralelă în Macedonia. De avea întfi* mesura pe care o decretă îgele Milan la Intorcerea sea în Beladiu mobilisarea întregei armate »tive, și se vorbeşce deja că trupele orbescî vor fi concentrate la fruntaile Macedoniei şi ale Veche! Serbii. — Un conrespondent din Petersurg al cfiatului le National afirmă ă guvernul rus tra forte bine inormat despre mişcarea din Rumelia i a aprobat o, spre a putea man ţin er ie principele AUxandru pe tronul Bulgariei. — Le Temps afirmă că puterilemperiale au pus ca preţ al alianţei or revizuirea tratatului de la Berlin (Românul) Filipopole, 24 Septembrie.— Vestei invitare la propunerea rusă de r lepune pe prințul Bulgariei a produs o impresiune foarte dureroasa asupra «onorului bulgar ; la meetingul d’ami s’a luat resoluțiunea urmatoare : Cu totă recunoscința și gratitudinea pentru Rusia, poporul bulgar mesniezà de a urma pe principele meu și nu pe Rusia. Filipopole, 24 Septembrie. — Pe îuntaria turcă au apărut primele eseane de başibuzuci ; principele Alexandru e la avant-posturi. Armata concentrată în Filipopole şi fruntarie umpreună cu voluntarii e în numer de aproape 20,000. Viena 24 Septembrie. — Generalii Catargi a sosit la Bucureşci penru a solicita pe regele Carol să se înţelegă asupra situaţiunii grave din Orient. La Belgrad situațiunea e foarte îngrijitoare. Spiritele sunt foarte iritate (Telegraful). — Se telegrafieaza din Iași ziaruluî Indep. roumaine că numeroase trupe ruse sunt concentrate în Basarabia. Sofia, 24 Septembrie.— Pe aci se vorbesce în general că lovitura din Rumelia a fost pregătită de cătră Germania fără consimţimîntul Rusiei. Prin cercurile oficiose se şopteşte că Zancof lucra încă de mult în înţelegere cu Rusia pentru răsturnarea prinţului, în contra căruia a răspândit în ultimele zile o mulţime de broşure. Rusia se dice că ar dori o Bulgaria unită, însă sub principele Valdemar, care este foarte mult sprijinit de împărateasa. Prințul de Bismark a dorit ca printr’aceasta lovitură să intareasca popularitatea lui Batemberg și printr’însui să nimiceasca influența Rusiei. — Un medic turc care a sosit ieri din Turcia pe la Varna declară că o luptă s’a dat între Turci şi Bulgari la graniţa Rumeliei, unde a cadat mort un colonel turc prietin al seii . Zilele aceste au sosit la Odesa 2.000 de oameni şi 160 de oficii, cari imediat au fost transportaţi în Bulgaria. Sâmbătă va sosi aci şi marele duce Nicolae. (Drepturile omului) (A se vedea şefiile cele mai noue la telegramele noastre), ministru de resbel, a depus ieri diminaţă demisiunea sea M. S. Regelui. — Principele Urusoff, ministrul Rusiei la Bucurescî, era așteptat în capitală ieri sau astăzi. — M. S. Regele va veni în capitală pentru câteva arine. M. Sea va sosi probabil Marţi la palatul de la Cotroceni şi nu se va întoarce la Sinaia decât după deschiderea Camerelor. — România afă că Camerele vor fi convocate pentru 4lia de 26 Septembrie. — România libera află că răscumpărarea liniei ferate Roman-Iaşi a intrat din nou în o periodă de amânare. — — Românul află că ministeriul de resbel a luat disposiţiunea a nu se mai permite voluntarilor să dormă acasă decât Duminecele şi sărbătorile. In celelalte (file vor dormi în casarme, Vionica Intoxlexsi — Din Voinţa naţională : M. Lor Regele şi Regina au sosit la Sinaia ieri diminaţă la 7 ore 40 minute. La Predeal au fost întimpinaţi de D-nii miniştri. — Ieri, la 10 ore dimineţa, s’a ţinut la Sinaia un consiliu de miniştri sub preşedinţa Regelui. — D. ministru al justiţiei, care nu se va întoarce de la Sinaia de cât Luni dimitmnţă, va supune M. S. Regelui mai multe decrete de numiri şi permutări la diferite tribunale din ţară. — Din MIndépendance roumaine . Se asigură că D. general Fălcoianu, ■ n'ltI.cQ.esein. 9 PESTA, 25 Septembrie. — Sgomotul ce a circulat relativ la regele Serbiei este desminţit. El e o pură invenţiune. BERLIN, 25 Septembrie. — Legaţiunea serbă a primit ordinul de a angagea pe toţi Serbii ce resideza în Germania şi aparţin armatei să se întorcă în Serbia. ATENA, 25 Septembrie. — D. Delyannis s’a dus întru întimpinarea regelui pănă la Corint, unde îi va supune decretul pentru convocarea Parlamentului. Ofițerii greci din străinătate au fost rechiemaţi. Trupele au primit ordin de a se concentra la frontieră. CETINJE, 25 Septembrie. — Muntenegrul prepară mobilisarea armatei sale. ROMA, 25 Septembrie.— Papa a primit rolul de arbitru în cestiunea germano-spaniolă. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interzisă). BUCURESCÎ, 25 Septembrie. Vîndut. II. Societatea de construcţiuni , 155.00 V. Dacia-România . . . , .257.72 Argint şi bilete contra aur , 12.50 Renta română amortis, 5°/p. 9193 Londra, la vedere . . .» ’* , 3 luni .... , 25.05 Paris, la vedere ....’ * , 3 luni.... . 9915 Berlin, la vedere. . . , . —.— » 3 luni .... , 122.70 VIENA, 25 Septembrie. Napoleonul, ..... . 996 Galbenul . 591 Pol imperial . . , , , . 10.26 Lira turcă ...... . ii.31 Argint contra hârtia. . , , 100.00 Rubla hârtiă ..... . 123.25 Acțiuni Anstalt .... . 283.40 Renta metalică 5 la sută , . 82.30 Renta hârtiă ..... , 31.86 Renta aur , 108 60 Lose turce. . . , , , . 18 50 Londra, la vedere , , . , 125.80 Paris, , ... 49 82 Berlin, , , , . 61.90 Amsterdam, , ... , 10400 BERLIN, 25 Septembrie. Napoleonul. Renta română amortisabilă 5%. Obligaţiuni române noue 6°j0 . împrumutul român 5% împrumutul Oppenheim Rubla hârtia, comptant Londra la vedere . Paris, 3 luni , , Amsterdam , . . . împrumut municipal Bucurescî 84. 90 20 PARIS, 25 Septembrie, Renta francesă 5% ... . 109.80 Renta română 5°/0 .... , 10970 , 6% căi ferate , 89.00 împrumutul elin 1879. . , . 392-56 » » 1081. 1 . , 295.00 Banca otomană ..... . 532.30 Datoria turcă. . . . . . , 16.327, Lose turce. • 37-50 împrumutul egiptean , . . . 326.00 Londra, la vedere .... , 25.26 Amsterdam 3 luni. , , , , . 207.50 Berlin, , .... . 123.06 LONDRA, 25 Septembrie. Consolidatele anglese . . , . 99-Vs Acțiunile Băncii României , . 6.00 Paris, 3 luni ..... . 25.40 Berlin, ...... . 20.56 Amsterdam. . . . . . . . 12.03 FRANCFORT, 25 Septembrie. Mătasă, neagru falsificata, sose , o mică mostră din mătasa ce voim a cumpăra, şi falsificarea îndată se dă pe faţă. Mătasa veritabilă şi colorată curat îndată se sgârceşte, se strînge şi nu lasă decât puţină cenuşă de o colore brună deschisă. Mătasa falsificată (care devine în curând insurbsă şi se rupe) arde încet, şi firele de bătelă (dacă sunt încărcate cu materiă colorată) lasă o cenușă brună închisă, care nu se sgârgeste ca la mătasa adevărată ci se schimbă. Dacă strîngem cenușa celei adevărate, ea se preface în praf, pe când cea falsificată nu se preface. Depositul fabricei de mătasă G. NENNE15ERG (furnisor regal) în Zurich, trimite cu plăcere mostre din materiile sale veritabile de mătasă ori şi cui ar dori, şi furniseaza acasă, france de vamă, rochii în detail şi bucăţi întregi. Carte poştale pentru Sviţera ia bani. CONSTIPATIUNEA Apozemulile Sănătate Lemaire, farmacist, rue de Grammont, Paris, este singurul medicament capabil d’a vindeca cu siguranța constipațiunea, hemorrhoîdele, migrena, congestiunea. — Detaliu in toate farmaeiele, curiositate prin o dibăciă, și profitâd de forma ce Clinton dăduse în« ■j^bării sale, ea replică : — In adevăr, milord, port nu- 11 ele seu. — Mă îndouim tu, e bărbatul seu! murmură Anglesul mândru de pătrunderea sea. Apoi zise tare : — Dacă D. de Roquetel nu e la Valley Forge, cine știe unde’i ? Poate in misiune în veri-un ținut de care suntem depărtați cu sutimi de reghe, poate pe mare, poate în coliba unui squatter sau în vizunia verl unui sălbatec, poate rătăcit prin păduri. — In adevĕr, milord, mă întreb ce ^interes poți avea de a me necăji astfel prin ipotesele D-tele amenințătdre de Requetel, de oare-ce ții ca să’l numesc, a venit să dea concursul seu caute! independenței. — Un reson mai mult ca să te păstrăm pentru împrejurări, zise Clinton aparte. — Nu e un om de prea puțină valoare, permite-mi să o spun, spre a trece neobservat chiar în America. E deci de pariat o mie contra unu că voi afla în destul la statul major a lui Washington. Și apoi D. ,de Roquetel în astă oră trebue să fieînșdiințat de presența mea. — Cum, să fi lipsit cineva de aici la datoriele sale ? »}'8e Clinton, sculându-se cu un aer amenințător. — Nu, milord, liniștesce te. Ai fost ascultat cum meriți de a fi. — Wilson atunci ? A ! dacă ași sei. — Nu e nici comandantul Wilson Este, pot spune, acel copil care m’a însoţit şi care nu s’a ferit de loc de periculoasa misiune ce a trebuit să’l încredinţez. El e pe drumul de la Valley-Forge, şi acel ce are interes de a cunoste presenţa mea aici, poate că o ştie deja. — A ! foarte bine. Trebue să primesc cu graţia acest prim eşec, răspunse Clinton. Scusu-me, mă duc să dau un ordin. — In privința mea ? c zise Elisa cu neliniște. — Negreșit. Mă duc să dau ordin de a’i lăsa trecerea liberă prin anteposturile noastre. — Mulțumesc, milord. Clinton ieși. — D-le Andrei, disc unu! adjutant care’l aștepta preumblându se pe d’inaintea casei, transmite tuturor șefilor de porturi ordinul de a aresta și conduce la mine pe un copil care s’ar arăta cu numele D-nei de Roquetel. Mergi iute. — Bine, milord, cjise ofițerul. Clinton se întoarse la Elisa pe care o liniștiseînșelându-o. Era întărîtat de a Vedea rupendu-se cercul de tăcere și de mister cu care voise să o înconjuare, pentru a realiza primele și puțin generoasele sale scopuri, și necasul dăduse o forţă nouă bănuelelor ce pentru prima dată exprimase lui Wilson mirat. (Urmare pe mâne).