Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)

1885-09-19 / nr. 2850

.NUL XIII. — Nr. 2.850. N A M.K N T Itru România an . . . 20 Iei­­uni ... io * pag. IV premiul abonajilor tru străinătate an ... 34 lei­uni ... 17 * mnamentel se Galaţi la Ad­­rajiunea ^iaru­­districte la Liu­­postale. edacţiunea : 22 str Mare. Telegriaris.© Serviciul partie, ni «Vocii Covurluiului, AGENŢIA HAVAS, PARIS, 29 Septembrie. — Diarul République frac­tise crede că pa­­contineatulul cere consfinţirea fap­­t ce a’au îndeplinit în Bulgaria,­­ fără ca existenţa chiar a atara jurilor imperiului otoman din Eur­a sa fie puse in cestiune. LONDRA, 29 Septembrie.— Times Standard cred că Rusia staruesce propună depunerea prinţului Ale­­dru. CONSTANTlNOPOLE, 29 Sep-I brie.—Noul cabinet turc stăruesce litru ca puterile semnatare a tra­­t­ilui de la Berlin să lucreze mal­ide. /JENA, 29 Septembrie. — In urma ilor cari au ţinut mai multe zile, I­ întâmplat inundaţiuni în Tirol, Ijriid­ia şi în Carintia. Comunică­­rii prin drum de fer sunt întrerupte I mal multe puncte. ÎbERLIN, 29 Septembrie.­­ A4i di­­ji.âtâ ministr­u'f1ihatru•­ţiunii publice lljkscri­s congresul geologic în sala Ii5fi8tagului El a salutat în numele vernului pe geologii străini. Dupa e s’a făcut alegerea biuroului Con Ipsulul. D. Dechen s’a numit pre­­» linte de onore. D Biyrick, profesor Universitatea din Berlin, s’a numit pşedinte efectiv. D. Stefanescu, pron­or la Universitatea din Bucureşci, als printre vice-preşedinţi. Inau­­rarea exposiţiunii geologice s’a fă­­t la orele 2 în localul Bergacademiei. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 19 SEPTEMBRIE 1885. A­N­UN C­­ 13 linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , INSERTIUNI şi RECLAME Pagina III : 80 ban La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc, apare IN TOATE PILELE de lucru. Administrațiunea : __ • str. Maro. GALAȚI, ÎS Septembrie, 1985. In No. de a-Taltă ieri am spus că nu așteptăm nici-un resultat de cât negativ de la conferența ambasado­rilor puterilor, ce se dice că se vor întruni spre a pune la c­ale compli­­caţiunile ce au­ isbucnit în Orient, şi am susţinut at­esta bas­iţi pe starea actuală a împrejurărilor şi pe infruc­­tuositatea ce au­ dat mai tot­d’a­una ast­fel de conferenţe în alte ocnsiuni anterioare. Ast­fel nimic încă nu arată cu oare­care probabilitate că se va pu­tea evita o catastrofă, înăbuşindu-se efervescenţa ce domneşte în penin­sula Balcanilor. Starea lucrurilor in Orient este încă tot gravă, şi o probă despre acesta este şi faptul că, în urma con­siliului de miniştri ţinut la Sinaia sub preşedinţi­e. Sele Regelui, pri­­mul-ministru a plecat grabnic la Vie­na, unde telegraful ne anunţă că a avut o lungă întrevorbire cu comtele Kalnoky, ministrul afacerilor străine a monarchiei vecine, şi a fost primit în audienţă privată şi de imperato­rul Francisc Josef. Noi nu z zicem că, în faţa gravită­ţii împrejurărilor, guvernul nostru trebuia să stea isolat şi să nu caute a se pune în posiţiune de a ne ga­ranta interesele noastre vitale. De cât de marsa primului nostru ministru nu ne pare oportună. Ea ar putea da propus altor puteri că ne dăm prea mult în apele Austro Ungariei, şi po­ziţiunea noastră ne comandă a fi bine cu toţi şi a nu inspira neîncredere ni­menui. Dacă tratative trebuiau făcute, mai bine credem că ar fi fost să se facă prin conrespondenţă. Şi apoi ce avem noi de aşteptat numai de la Austro Ungaria, care are tocmai in­teresele cele mai opuse cu ale noastre ? Cel mai bun lucru ce, după noi, trebuia să facă guvernul, era de a aduce liniştea şi împăcarea înlauntrul ţerei între fii ei, spre a ne presenta uniţi în faţa complicaţiunilor, câ ei numai uniţi am ieşit tot­d’a­una cu bine din cele mai grele situaţiuni. A­­ mai s­pus şi altă dată că prea grea răspundere îşi ia guvernul asumând asupră’şi toată greutatea unei situaţiuni din cele mai periculoase. Rea va face dacă va urma pe aceea cale. Şi cu­gete bine, câci sunt în joc interese­le ţerei întregi, nu are cutărul ş­i cu­­târul partid. Cronica, locală — M. S. Regele, care pleca mâne din capitală, nu va sosi de­cât Marţi în oraşul nostru. — Noul prefect a luat posesiune de funcţiunea mea. A­­ l aflăm că a chiemat pe toţi agenţii administrativi, recomandându-le a se ocupa cu toată seriozitatea de administraţiune iar nu de politică. Evenimentele dlin Balcani. — Foile oficioase ruse die că ţarul va face tot ce­­ va sta prin putinţă spre a mânţinea pacea, fără înse a sacrifica cel mai mic interes al Sla­vilor în peninsula balcanică, de vre­me ce numai diplomaţia europeana este vinovată pentru cele întâmplate, câci a făcut o lucrare atât de neîn­­ţeleptă ca tractatul de Berlin. — Mai mulţi studenţi sârbi au ce­rut regelui Milan să fie primiţi ca voluntari. Cererea lor a fost admisă şi li se vor da ca servicii­ paza ora­şului Belgrad. — Trupele serbe, cari ai­ plecat Duminecă din Belgrad spre fruntaria, au primit mai întâi bine cuvîntarea religioasâ. Pentru acelaşi scop ofiţerii trupelor sau adunat la metropolis spre a fi bine cuvîntaţi în presenţa regelui. — Prin Belgrad domneşce pe de­plin convingerea că Serbia va întră în acţiune şi că va pătrunde în Vechia­ Serbiă. Pregătirile ce face Serbia lasă a se prevedea o mai lungă şi mai serioasa campania, ceea ce produce o îngrijire generală. Mobilisarea întâiei chiemuri s’a ordonat deja Dumi­necă. Toate vitele vor fi rechiziţionate spre a fi întrebuinţate la transporta­rea de provisiuni şi muniţiuni. Zia­­rul oficial de Duminecă publică o lungă listă de înaintări în toate ramu­rile armatei. — Ambasadorul Rusiei din Con­­stantinopole, D. Nelidor, a comuni­cat Joia trecută Porţel, pritre primul dragoman al ambasadei, următorul răspuns al guvernului său la nota Turciei relativ la evenimentele din Bulgaria şi Rumelia Orientală . »Guvernul rus face cunoscut Su­blimei Porţi că el desaprobă mişca­rea unionistă bulgară. Imediat după ce evenimentele din Filipopole au fost cunoscute la St.­Petersburg, gu­vernul rus a telegrafiat ofiţerilor ruşi, aflaţi în Rumelia Orientală, ordinul formal de a nu lua nici-o parte la aceasta mişcare. Guvernul ţarului nu cunosce încă care va fi atitudinea celor­i’alte puteri în aceasta castiune . did­a «VOCII COVURLUIULUI, 35 SACRIFICIUL FILIAL Traduction« de B. IONASCU PARTEA II. VI. Urmare Trădarea. “ Elisa, aici ! — D na Elisa de Re­quetel mi-a făc it onoarea, cam fără voea ei, de a prim­i ospitalitatea mea. — Cum ! fără voea ei ? — Da, a fost făcută prisonieră pe­­rolul unui bastiment frances pe cale im America și prins de o îngălă» M»jesifţii Séie-A !,,, continuă el, îţi fac complimentul meu­, scumpe -­le de Roquetel, ai o femee încântatoare, şi care pare a te adora. Abia sosită după acea caletorie care, ea singură destăinueşte atât devotament şi atât amor, abia sosită, vroia să plece la Valley Forge, unde ştia, se vede, că te aflai. Eu am cretjut să o opresc câte­va zile aici, şi mă bucur de asta, de oare­ce am profitat pentru a fa­ce cunoscinţa D-tele. Jose ar cre­de cft a găsit mijlocul de a în­şela virgilenţa mea pentru a ţi face cunoscut sosirea mea. A trimis pe un mic tovarăş de drum, care a trecut ca o svârlugă prin cordoanele noastre de sentinele, şi în acest moment chiar te caută negreşit la Valley-Forge. Inse nu îmi pare de loc că primeşti astă noutate cu bucuria ce aşteptam şi ce merită acţiunea în cât­va eroică a adorabilei Die femei. Vrei să te duc la ea ? Şi Clinton urmă cu o activitate entusiastă laudele Elisei, pe când Au-­­­bryot, sfârşit în fotoliul seu, palid şi suferind mii de torturi, simţia fie­care din acele trase întorcându-l ca un sfredel roşu­ la foc în creieri. în­ţelegea bine că nu pe dînsul vrea să încunoştiinţeze de sosirea sea, că nu pe dînsul, în un cuvînt, ar fi trebuit Clinton să complimenteze. — Ast­fel dar, gândia el, iată-ne toți trei reîntorși, împinși de patimele noastre, tocmai la punctul unde eram acum două luni, cu astă diferență că am mai multă ură, și ei au mai mult amor, că am fost tratat ca o bestia sălbatecâ și lasă tot de o dată, că ea știe aceasta poate, că are mai mult des preț pentru mine, mai multă admi­­rațiune pentru cela­lalt... că eu sunt ridicol!... Ah! Ce turbare!... D ! mai la urmă D­a­ul, sau­ mai bine dracul, mid aduce, îi adună, com­­plecteazâ răsbunarea mea... A ! Elisa a venit, cu atât mai bine ; eram să așez de numele seu pentru a atrage pe cela-lalt aici, a­l desonora mai îna­inte de.„ ea me scutesce de o min­ciună. Se isprăvise. El potrivise după circumstanțele nepreverjute planul infernal a cărui executare o urmăria. Atunci, sculându se cu o energiă sălbateca, trecu cu un pas scurt dis­tanţă ce’l despărţia de Clinton, şi luându’i mâna, îi zise : — Nu o femee vin să caut aici, milord, ci să’ți dau o armată. ■ A !.. în fine, murmură Clinton. Apoi tăcerea domni timp de câte­va minute între acei dom­ument­e,a un pam , întru cât­va înspăimîntaţi de­­ marea crimă ce el era să cornită, şi

Next