Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)

1885-10-01 / nr. 2860

VOCEA COVURLUIULUI GAT AJ I, 31 Septembrie, 1885. Ori ce vor­­fice republicanii fran­­cesi, e incontestabil că causa lor este foarte compromisa în ochii naţiunii francese. In zădar aruncă vina prin­cipală a eşecului lor la scrutinul de la 1 Octombrie pe divisiunile dintre ei. Mai întăi trebuiau să fie preve- detori şi să nu se diviseze în faţa inimicului, culcându-se pe lauri. Dar apoi nu atât divisiunea lor este causa eşecului republicanilor Am observat foarte bine tablourile voturilor obţi­nute în toate departamentele de dife­riţii candidaţi, şi ac­st studiu ne a condus la re­sultatul de a constata ca republica este foarte compromisă în Francia. In adevăr monarchiştii au triumfat tocmai în departamentele unde repu­blicanii nu erau divisiaţi şi aveau o singură listă, şi chiar acolo unde au mumiat republicanii, numărul votu­rilor lor este foarte puţin superior vo­tuilor obţinute de monarchisti. Pe lângă aceste înseşi în departamentele unde sunt baloragie voturile diferite­lor nuanţe republicane nu sunt mult supenore celor întrunite de monar­­chişti, aşa în­cât va trebui republi­canilor o lum­e strînsă d­sciplină spre a putea triumfa în cele mai multe departamente. Foarte puţi­ne sunt departamentele unde numărul voturilor republicane a fost mult mai mare de­cât a mo­­narchiştilor; în schimb în multe de­partamente monarhiştii au avut şi ei o mare superioritate asupra repu­blicanilor. Aşa că se poate trice CE aproape jumătate Francia nu mai e republicană. Ce să mai ducem dacă chiar in Paris lista monarchists a întrunit aproape o a patra parte din voturile exprimate, şi e pericol să se alega la balotsgin chiar câţî­va mo­­narchişti, dacă republicanii vor con­tinua divisiunile lor, și e foarte greu a se stabili o disciplină la Paris. Se pare că republicanii au înțeles pericolul, câci toate ziarele lor, de toate nuanțele, predică unirea. Vom vede dacă vor putea pune în practică a­c­easta unire, la ori­ce cas, chiar cu disciplina cea mai strînsă, tot se vor mai alege la al douele scrutin mult, monarchist!, judecând după resultatul primului scrutin, ast­fel că numărul m­­onibih­iştilor se va urca la vre 220. E foarte mul, dacă se are în vedere ca majoritatea republicană nu va fi omogenă şi ca Camera nouă va avea a alege pe preşedintele republicei în iarna viitoare. Greu­ va merge Camera viitoare, și se poate întâmpla ca chiar viitorul preşedinte al republice! să nu fie tocmai acel pe care l’ar dori republicanii. Ciornica, locală — Prefectura face cunoscut că de aci înainte orele sale de lucru vor fi 9-12 a. m. și 2-5 p. m. — Sâmbătă au plecat în susul Du­nării, cu vaporul companiei danu­­biane, 6 ofiţeri bulgari şi 8 oameni muncitori, veniţi din Rusia, şi ducân­du-se ca voluntari în Bulgaria. — Consiliul comunei noastre a ţinut Sâmbătă sera şedinţă; a votat între altele şi creditul pănă la 7,000 fr cheltuiţi de comună cu recepţiunea M. S. Regelui. — După ultimele date statistice, iată vitele ce poseda România în 1884 ; 552.000 cai ; 2,376 000 boi şi bivoli ; 4.654.000 01 ; 244 000 capre; 886.000 rîmătorî şi 2,482 asini şi catâri. — Nişce făcetori de rele s’au in­trodus cu chei potrivite în depositul Companiei apelor, din str. Brăilei, au­ forţat sertarul unui dulap, de unde au furat suma de 100 lei, şi au mai încercat să forţeze şi sertarul de la biuron­, fără să reuşască. Pe urma lor s’au găsit 2 pile. Evenimentele din Balcani. V­arnei) 9 Octombrie. — Por­ta este încredinţată că Serbia voeşte să ocu­pe districtul Kossovo. Serbia este 110­­tărîtă să întreprindă o acţiune chiar dacă ar fi sigură că va fi bătută ; înfrângerea ei va pune din 1100 pe tapet cestiunea serbeasca. Portea a atras atenţiunea ambasa­dorilor asupra calamităţilor ce pot, de­curge din acțiunea Serbiei, care ar provoca neaperit o mare agitațiune în Montenegru, Bosnia, Herzegovina, și ar atrage neaperit și pe Austria în conflict. Poarta a cerut chiar for­mal desarvaarea Serbiei, motivând a­­ceasta cerere pe interesele generale ale păcii. * Adrianopule, 6 Octombrie. — Con­centrarea ri­di­c­il­or urmeaza; ei sosesc din toate părțile și sunt îndreptați fără întânjiare spre frontiera serbă și bul­gară. De aci au plecat încă 8,000 de oam­eni la Mustafa-pașa, unde se lu­­creaza cu activitate la restabilirea pun­ții ; în locul lor au venit alți 11,000 soldaţi. Sofia, 9 Octombrie. — Se răspân­dise în oraş şcrrea că Petroff şi Tsa­­mskoff, îndată ce au sosit la Yldiz Kiosk pentru a cere o întrevedere de la viz­ă, au fost arestaţi şi supuşi unui interogator ; acesta şcrie a produs o mare emoţiune în toata Bulgaria. As­tăzi aflăm din isvor sigur că misiu­nea bulgară a fost primită cât se poate de bine de cercurile înalte turceşci Constantinopole, 9 Octombrie.— In­sus când Grecia ar înainta spre lanina și Serbia spre Kossovo, Turcia este hotărită să lupte pănă la cel din ur­mă om. Puterile fac mari sforțări pentru a împedeca pe cele două mici regate să atace pe Turcia. Varna, 9 Octombrie. — De cât­va timp se urn­eza o schimbare activă de telegrame între sultan și prințul de Battenberg ; se adeverește că sul­tanul va recunoasce unirea în forma personală , statutul organic trebuind însă sa primeasca niște schimbări ra­dicale, se nasc mari dificultăți. Tur­cia insistă mai cu seama să rămână două administrațiuni deosebite. Prin­cipele obiecteaza că cu acest mod po­pulațiunea va rămânea nesatisfacută și că se vor nasce neapărat noue in­trigi ; recunoscerea necondiționată ar presenta din contra cele mici man foloase, mai cu cema din punctul de vedere al intereselor turcesci , o ase­mene mărinimia din partea Turcilor iPar putea să nu aibă cea mai mare influența asupra Bulgarilor, cari vor rămânea vecinie recunoscători Tur­ciei, și influența turcescft va cresc« în Bulgaria, înlăturând cu totul pi cea ruseasca Fdipopole, 9 Octombrie. — O nouă deputaţiune se va trimite la Constan­­tinopole ; el va fi compusă din D nii Stane­ff Guesof şi Nacevici. Se­­Jice ca toţi agenţii d­plomatici strain­ din Sofia vor veni aci. Consta­ntinopole, 9 Octombrie.— Pu­terile făcând mari presiuni asupra Ser­bi c­en­­iei şi a Greciei, se dice că ac­ele două regate au mai scârtut din pre­­­tenţiunile lor. Serbia nu mai cere Kossovo şi Gre­cia s ar mulţumi cu o regiune în car­­î să nu fie cuprinsă Ianina. Acest­­ scrri înse vi le dau sub tota reservi it Sofia, 10 Octombrie.— Se (Jice c Karaveloff s’ar fi exprimat cătră ui,;j mulți agenți străini declarând că rdi cundscerea unirii nu mai e de câtu­si cestiune de timp. El nu crede c prințul Alexandru va fi depus, J • vreme­ ce popularitatea sea a crescut într’un mod extraordinar de la ulti­­­mele evenimente. Prinţul Alexandru înse a declara că el e gata sa’şi depună coroana, daeju în schimbul acestui sacrificiu se v recundsce în mod necondiţionat uni rea Rumeliei cu Bulgaria. jjir [(Voinţa naţională). jj ■.j liusciuc, 9 Octombrie. — Guvernu angles stările ca să facă o înţelegri directa între Turcia şi Bulgaria, ci înţelegere s’o supună numai aprob­rii conferenţei din Constantinopole, Sofia, 9 Octombrie. — S’a aresit un spion turcesc care, deglfis­u i voluntar, sa încercat a trece 111 Mi­cedonia. Filipopole, 9 Octombrie. — En­tul siasuaul cresce. A. S. inspiră preti­­­tindene curag’i şi linişce întregei pi­pulaţiuni, fără deosebire de r«na mu i religiune. Populaţiunea turcă cer« jq i se permită să trimită o depute­ţiul] ne la Gonstantinopole spre a rug» p sultan să renunţe la pretenţiunile sĕli asupra Rumeliei. Intrega populațiun­e este înarmată și așîdptă întâia cilui mare spre a ap­ăra drepturile șerif Studenții bulgari din Geneva »'Ala ca să se întoarca și să între în răl- durile armatei. Voluntarii «li 11 Sofii vu sosit astidi. A. S. i a întimpina* 1 și i a condus în oraș. Constantinopole, 10 Octombrie - Diluic se reînoitesc ordinele min­i­terului de resbel pentru adunarea ş concentrarea de trupe spre fruntari Rumeliel. Pe tota parte» care se întind« spr­­e est şi est de la Adnanopole şi pi lima care duce de la ace­st oraş­­pri Mustafa-paşa, pănă aproape de frun­taria rumelietă, urmezâ a se concen­tra trupe, glese, în marş spre posiţiunile ocu­pate de La Fa­yette. Acel car, îl ve­deai!, sau mal Dine îl auiJKa tretend pe lângă dînşii, in mijlocul nopţii, îl luau drept ştafetă a cuartitrului ge­neral şi­­ făceau loc. El se credea scăpat. Trebue acum să ne întorcam îna­­poi şi să ne ducem in lagărul lui La Fayette, de unde neam depărtat un moment când Aubigot părasia pe junele general, după ce căutase să deştepte în sufletul său bănieli asu­pra lealităţii lui Gaston. S a voi­ut în ce termeni La Fayette aperase pe compatriotul şi companionul seu de arme. Totuşi, cu responsabilităţile tre­bue să cresta şi bănuclile, şi nu prea era sigur după cum răspunsul seu arata. Daca ar fi fost silit sa faca lista amb­ilor s­ gni cari îl încun­jurat­, n'ar fi exclus pe Gaston de Requête] , vise, surprins de câte­va fapte a acestuia ca ni păreau n­­ite­­rioase, poate in urma numelui său nr fi pus un semn de întrebare. Ordinul de a strînge corturile fli­se »e dat. Peste două ore er«»a să se pună în marș, și înaintea corturilor sa gatea mâncarea după care urmau sa plece. Lisând pe Behal sa veda de pregătirile acestei mâncări, Au­­bryot incăleca pe cal și srabatu 1 pas o parte din tabara formata din oame­nil ce­­ alesese unul câte un­ul și cari­scu.U cu ce misiune de incre­dere îl investise generalisimul. Pri­­mia pretutindene în trecerea sen salutări respectuose, înse uic! cum areduase, câci, dacă pirsoana sea im­punea respectul, indiparta ori ce sim­patia. Și apoi respectul îi era destul. Omul e sst fel făcut ca un nimic, un gest, o privire, sa mo­e sau sar intareasca în el cele mai sălbatece ho­tărîri. Deci la aspectul acelor volun­tari americani pe cari era să ’i jert­­fesci urei sele, și cari, întocmai ca oile, urmând cu supunere pe mă ca Iar, salutau pe călăul lor în funebra sea inspecţiune, Aubryot simţia sfii­bindu­­ voinţa adiniare atât de neîn­duplecată. lui micul sou era în acel moment pe punctul de a găsi o în­­chisare în Filadelfia. O catastrofă s­i ■»»Da loc la Baron Hill, și G­iton era d­eonorat, ex act era ușor de probat ca trădase, fiind singurul deposiUr » secretului operațiunii, și nu se găsia pe câmpul de bâtaiă. Trebuia oare sa se opreasca în o așa de frumoasA cale ? lată cestiunea A face pe La Fa­yette să pin sească­­ixptdițiunea proiectată era gri U, dar uu imposibil, de oare­ce putea, in mij­locul nopţii viitoare, sâ’si procure do­­­vedi mişertrii încunjurâtore a In Clinton. De alta parte, a se întorce la Fi­­lu de­­fia, a anunța generalului anglii) că marşul spre Baron ILII era ^pără- Mit, era a se expune pericolelor de a trece drept spion vândut la două cause. Cum să asasineze pe Gaston, prin souierul Anglesilor, fără a le fi pro­curat mai întâi o victoriă pentru s­ă se ierta acea crimă? Moartea vi­comteiul, ast­fel era scopul, și Au­­bryot se întreba numai, în momen­tul urmăririi perpetrărei cri­m­­­sele, dacă, pentru a si sătura ura, o he­catombă era necesară sal­ dacă o lo­vitură de pumnal era de ajuns. Se intoarse înderet, îngrijit și mai poso­morit încă de­cât de obiceiul. (Urmare pe I

Next