Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-01 / nr. 2860
VOCEA COVURLUIULUI GAT AJ I, 31 Septembrie, 1885. Ori ce vorfice republicanii francesi, e incontestabil că causa lor este foarte compromisa în ochii naţiunii francese. In zădar aruncă vina principală a eşecului lor la scrutinul de la 1 Octombrie pe divisiunile dintre ei. Mai întăi trebuiau să fie preve- detori şi să nu se diviseze în faţa inimicului, culcându-se pe lauri. Dar apoi nu atât divisiunea lor este causa eşecului republicanilor Am observat foarte bine tablourile voturilor obţinute în toate departamentele de diferiţii candidaţi, şi acst studiu ne a condus la resultatul de a constata ca republica este foarte compromisă în Francia. In adevăr monarchiştii au triumfat tocmai în departamentele unde republicanii nu erau divisiaţi şi aveau o singură listă, şi chiar acolo unde au mumiat republicanii, numărul voturilor lor este foarte puţin superior votuilor obţinute de monarchisti. Pe lângă aceste înseşi în departamentele unde sunt baloragie voturile diferitelor nuanţe republicane nu sunt mult supenore celor întrunite de monarchişti, aşa încât va trebui republicanilor o lume strînsă dsciplină spre a putea triumfa în cele mai multe departamente. Foarte puţine sunt departamentele unde numărul voturilor republicane a fost mult mai mare decât a monarchiştilor; în schimb în multe departamente monarhiştii au avut şi ei o mare superioritate asupra republicanilor. Aşa că se poate trice CE aproape jumătate Francia nu mai e republicană. Ce să mai ducem dacă chiar in Paris lista monarchists a întrunit aproape o a patra parte din voturile exprimate, şi e pericol să se alega la balotsgin chiar câţîva monarchişti, dacă republicanii vor continua divisiunile lor, și e foarte greu a se stabili o disciplină la Paris. Se pare că republicanii au înțeles pericolul, câci toate ziarele lor, de toate nuanțele, predică unirea. Vom vede dacă vor putea pune în practică aceasta unire, la orice cas, chiar cu disciplina cea mai strînsă, tot se vor mai alege la al douele scrutin mult, monarchist!, judecând după resultatul primului scrutin, astfel că numărul monibihiştilor se va urca la vre 220. E foarte mul, dacă se are în vedere ca majoritatea republicană nu va fi omogenă şi ca Camera nouă va avea a alege pe preşedintele republicei în iarna viitoare. Greu va merge Camera viitoare, și se poate întâmpla ca chiar viitorul preşedinte al republice! să nu fie tocmai acel pe care l’ar dori republicanii. Ciornica, locală — Prefectura face cunoscut că de aci înainte orele sale de lucru vor fi 9-12 a. m. și 2-5 p. m. — Sâmbătă au plecat în susul Dunării, cu vaporul companiei danubiane, 6 ofiţeri bulgari şi 8 oameni muncitori, veniţi din Rusia, şi ducându-se ca voluntari în Bulgaria. — Consiliul comunei noastre a ţinut Sâmbătă sera şedinţă; a votat între altele şi creditul pănă la 7,000 fr cheltuiţi de comună cu recepţiunea M. S. Regelui. — După ultimele date statistice, iată vitele ce poseda România în 1884 ; 552.000 cai ; 2,376 000 boi şi bivoli ; 4.654.000 01 ; 244 000 capre; 886.000 rîmătorî şi 2,482 asini şi catâri. — Nişce făcetori de rele s’au introdus cu chei potrivite în depositul Companiei apelor, din str. Brăilei, au forţat sertarul unui dulap, de unde au furat suma de 100 lei, şi au mai încercat să forţeze şi sertarul de la biuron, fără să reuşască. Pe urma lor s’au găsit 2 pile. Evenimentele din Balcani. Varnei) 9 Octombrie. — Porta este încredinţată că Serbia voeşte să ocupe districtul Kossovo. Serbia este 110tărîtă să întreprindă o acţiune chiar dacă ar fi sigură că va fi bătută ; înfrângerea ei va pune din 1100 pe tapet cestiunea serbeasca. Portea a atras atenţiunea ambasadorilor asupra calamităţilor ce pot, decurge din acțiunea Serbiei, care ar provoca neaperit o mare agitațiune în Montenegru, Bosnia, Herzegovina, și ar atrage neaperit și pe Austria în conflict. Poarta a cerut chiar formal desarvaarea Serbiei, motivând aceasta cerere pe interesele generale ale păcii. * Adrianopule, 6 Octombrie. — Concentrarea ridicilor urmeaza; ei sosesc din toate părțile și sunt îndreptați fără întânjiare spre frontiera serbă și bulgară. De aci au plecat încă 8,000 de oameni la Mustafa-pașa, unde se lucreaza cu activitate la restabilirea punții ; în locul lor au venit alți 11,000 soldaţi. Sofia, 9 Octombrie. — Se răspândise în oraş şcrrea că Petroff şi Tsamskoff, îndată ce au sosit la Yldiz Kiosk pentru a cere o întrevedere de la viză, au fost arestaţi şi supuşi unui interogator ; acesta şcrie a produs o mare emoţiune în toata Bulgaria. Astăzi aflăm din isvor sigur că misiunea bulgară a fost primită cât se poate de bine de cercurile înalte turceşci Constantinopole, 9 Octombrie.— Insus când Grecia ar înainta spre lanina și Serbia spre Kossovo, Turcia este hotărită să lupte pănă la cel din urmă om. Puterile fac mari sforțări pentru a împedeca pe cele două mici regate să atace pe Turcia. Varna, 9 Octombrie. — De câtva timp se urneza o schimbare activă de telegrame între sultan și prințul de Battenberg ; se adeverește că sultanul va recunoasce unirea în forma personală , statutul organic trebuind însă sa primeasca niște schimbări radicale, se nasc mari dificultăți. Turcia insistă mai cu seama să rămână două administrațiuni deosebite. Principele obiecteaza că cu acest mod populațiunea va rămânea nesatisfacută și că se vor nasce neapărat noue intrigi ; recunoscerea necondiționată ar presenta din contra cele mici man foloase, mai cu cema din punctul de vedere al intereselor turcesci , o asemene mărinimia din partea Turcilor iPar putea să nu aibă cea mai mare influența asupra Bulgarilor, cari vor rămânea vecinie recunoscători Turciei, și influența turcescft va cresc« în Bulgaria, înlăturând cu totul pi cea ruseasca Fdipopole, 9 Octombrie. — O nouă deputaţiune se va trimite la Constantinopole ; el va fi compusă din D nii Staneff Guesof şi Nacevici. SeJice ca toţi agenţii dplomatici strain din Sofia vor veni aci. Constantinopole, 9 Octombrie.— Puterile făcând mari presiuni asupra Serbi ceniei şi a Greciei, se dice că acele două regate au mai scârtut din pretenţiunile lor. Serbia nu mai cere Kossovo şi Grecia s ar mulţumi cu o regiune în carî să nu fie cuprinsă Ianina. Acest scrri înse vi le dau sub tota reservi it Sofia, 10 Octombrie.— Se (Jice c Karaveloff s’ar fi exprimat cătră ui,;j mulți agenți străini declarând că rdi cundscerea unirii nu mai e de câtusi cestiune de timp. El nu crede c prințul Alexandru va fi depus, J • vreme ce popularitatea sea a crescut într’un mod extraordinar de la ultimele evenimente. Prinţul Alexandru înse a declara că el e gata sa’şi depună coroana, daeju în schimbul acestui sacrificiu se v recundsce în mod necondiţionat uni rea Rumeliei cu Bulgaria. jjir [(Voinţa naţională). jj ■.j liusciuc, 9 Octombrie. — Guvernu angles stările ca să facă o înţelegri directa între Turcia şi Bulgaria, ci înţelegere s’o supună numai aprobrii conferenţei din Constantinopole, Sofia, 9 Octombrie. — S’a aresit un spion turcesc care, deglfisu i voluntar, sa încercat a trece 111 Micedonia. Filipopole, 9 Octombrie. — Entul siasuaul cresce. A. S. inspiră pretitindene curag’i şi linişce întregei pipulaţiuni, fără deosebire de r«na mu i religiune. Populaţiunea turcă cer« jq i se permită să trimită o deputeţiul] ne la Gonstantinopole spre a rug» p sultan să renunţe la pretenţiunile sĕli asupra Rumeliei. Intrega populațiune este înarmată și așîdptă întâia cilui mare spre a apăra drepturile șerif Studenții bulgari din Geneva »'Ala ca să se întoarca și să între în răl- durile armatei. Voluntarii «li 11 Sofii vu sosit astidi. A. S. i a întimpina* 1 și i a condus în oraș. Constantinopole, 10 Octombrie - Diluic se reînoitesc ordinele miniterului de resbel pentru adunarea ş concentrarea de trupe spre fruntari Rumeliel. Pe tota parte» care se întind« spre est şi est de la Adnanopole şi pi lima care duce de la acest oraşpri Mustafa-paşa, pănă aproape de fruntaria rumelietă, urmezâ a se concentra trupe, glese, în marş spre posiţiunile ocupate de La Fayette. Acel car, îl vedeai!, sau mal Dine îl auiJKa tretend pe lângă dînşii, in mijlocul nopţii, îl luau drept ştafetă a cuartitrului general şi făceau loc. El se credea scăpat. Trebue acum să ne întorcam înapoi şi să ne ducem in lagărul lui La Fayette, de unde neam depărtat un moment când Aubigot părasia pe junele general, după ce căutase să deştepte în sufletul său bănieli asupra lealităţii lui Gaston. S a voiut în ce termeni La Fayette aperase pe compatriotul şi companionul seu de arme. Totuşi, cu responsabilităţile trebue să cresta şi bănuclile, şi nu prea era sigur după cum răspunsul seu arata. Daca ar fi fost silit sa faca lista ambilor s gni cari îl încunjurat, n'ar fi exclus pe Gaston de Requête] , vise, surprins de câteva fapte a acestuia ca ni păreau niterioase, poate in urma numelui său nr fi pus un semn de întrebare. Ordinul de a strînge corturile flise »e dat. Peste două ore er«»a să se pună în marș, și înaintea corturilor sa gatea mâncarea după care urmau sa plece. Lisând pe Behal sa veda de pregătirile acestei mâncări, Aubryot incăleca pe cal și srabatu 1 pas o parte din tabara formata din oamenil ce alesese unul câte unul și cariscu.U cu ce misiune de incredere îl investise generalisimul. Primia pretutindene în trecerea sen salutări respectuose, înse uic! cum areduase, câci, dacă pirsoana sea impunea respectul, indiparta ori ce simpatia. Și apoi respectul îi era destul. Omul e sst fel făcut ca un nimic, un gest, o privire, sa moe sau sar intareasca în el cele mai sălbatece hotărîri. Deci la aspectul acelor voluntari americani pe cari era să ’i jertfesci urei sele, și cari, întocmai ca oile, urmând cu supunere pe mă ca Iar, salutau pe călăul lor în funebra sea inspecţiune, Aubryot simţia sfiibindu voinţa adiniare atât de neînduplecată. lui micul sou era în acel moment pe punctul de a găsi o închisare în Filadelfia. O catastrofă si ■»»Da loc la Baron Hill, și Giton era deonorat, ex act era ușor de probat ca trădase, fiind singurul deposiUr » secretului operațiunii, și nu se găsia pe câmpul de bâtaiă. Trebuia oare sa se opreasca în o așa de frumoasA cale ? lată cestiunea A face pe La Fayette să pin seascăixptdițiunea proiectată era gri U, dar uu imposibil, de oarece putea, in mijlocul nopţii viitoare, sâ’si procure dovedi mişertrii încunjurâtore a In Clinton. De alta parte, a se întorce la Filu defia, a anunța generalului anglii) că marşul spre Baron ILII era ^pără- Mit, era a se expune pericolelor de a trece drept spion vândut la două cause. Cum să asasineze pe Gaston, prin souierul Anglesilor, fără a le fi procurat mai întâi o victoriă pentru să se ierta acea crimă? Moartea vicomteiul, astfel era scopul, și Aubryot se întreba numai, în momentul urmăririi perpetrărei crimsele, dacă, pentru a si sătura ura, o hecatombă era necesară sal dacă o lovitură de pumnal era de ajuns. Se intoarse înderet, îngrijit și mai posomorit încă decât de obiceiul. (Urmare pe I