Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-01 / nr. 2886

ANUL XIII. — Nr. 2.886. BONA M­E N T­­entru România an an ... 20 lei 6 luni . . . 1o * Șî pag. IV premiul irit abona^ilor pentru străinătate un an ... 34 6 luni ... 17 * Abonamentel­­e : în Galaţi la Ad­­nistrațiunea i^iaru­­, în districte la biu­­iri­e postale. Redacțiunea : 22 str. 10 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 1 NOUEMBRIE 1885. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani , HI: «o , I n s erTţ 1 U N 1 gi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE pi­LE­LE DE LUCRU. | Administraţiimea : 22, str. Mare. X eleg'xame Serviciul partie, si ‘Vocii Covurluiuîul* A GEN'I IA HAVAS. SOFIA, 10 Nouembrie. — Se­ poate vede că liu vom întârdia a vedea eschiderea ostilităţi­lor între Serbia Bu­gh­ia. Ieri un nou incident des â de grav s’a produs la graniţă, şi u se sc e încă la ora actuala dacă o 3ump*nia sârbeasca, care a intrat pe ritoriul bulgar, s’a întors în Serbia, ‘oate aceste mici lupte nu fac de cât, l^nuiesca ațîțarea în cele doue ta »»re, și e temere foarte mult ca pacea i nu fie compromisă înainte ca con îrența să se sfârșâscâ. SOFIA, 10 Nouembrie.— Noul in­­ident de care vorbeşte depeşa noatra precedentă a fost pricinuit chiar de »tuaţiune» armatelor, cari se găsesc arte apropiate una de alta. Nişce treie bulgare şi au tras locuri Du­­m­neca şi JLuui, iară ca nune ne sa ie atins. Dar în sfârşit Luni sara, n urma întâlnirii a doue sut­­e chiar ie graniţa, aproape de Tiru, Serbii, n miiLucr de 300, au cautat sa ini fu­sere pe Bulgari cari trau in nu­mer de 2,5. Aceştia s au retras şi au f­­it urmăriţi de Serbi pe unul sau kilometre pe teritoriul bulgar. In m­­ate­rie a ordona trimiterea, de aju­­are, se aşteptă la Sofia noue sciii pentru a se sti daca Serbii s’au in ors pe teritoriul lor. Daca el n’au acut acesta, se poate aștepta la ori-ce Lo nent la un conflict serios. SOFIA, 1O Nouembrie. — Scriea :­ prințul Alexandru ar voi sa ab. hue nu e de loc întemeiată. Se poate chiar asigura că prințul și guvernul eu persistă în resoluţiunea ce au format de la început de a menţinea faptul îndeplinit după dorinţele celor doue popoare. Tot o dată se crede că, în interesul chiar al ţerii, ast­fel cum l’au arătat depeşele noastre precedente Bulgaria e dispusă să admită pentru Rumelia o forma de guvernămînt care n’ar fi în oposiţiune formală cu fap­tul îndeplinit. Nişce informaţiunî luate din sorginta sigură permit să se spună că guver­nul n’a examinat în consiliul de mi­niştri regimul ce ar voi să adopte ; el nu va putea s’o facă în cunoscinţă de causa de cât atunci când el va şei ce decisiuni a luat conferența. SOFIA, 10 Noiembrie. — Conres­pondentul nostru ne dă seama în acești din urmă termeni de o convorbire ce a avut ieri cu D. Tanoff, ministru al afacerilor străine. Cu toate ca D. Tanoff e foarte ocu­pat în timpul acesta, câci dirijeaza a­facerile a 4 ministere, am putut să t­e întrețin cu dînsul în privința in­cidentelor ce le am semnalat mai sus . E evident, mi a spus ministrul, că Serbii caută sa ne provoace ; ei ar voi să arunce vina asupra noastra , dar cu greu vor isbuti. Noi patim intr’un mod strict defensiva, dupa cum a probat o purtarea noastra chiar câci pentru a evita un conflict grav, n’am voit sa dâm îndată ordi­nul de a respinge acea cotâ de câte­va sute de oameni care a pătruns pe teritoriul nostru. Lucrând ast­fel, punem pe Serbia în obligațiunea de a desveli intr’un chip of­ici­a 1 în fața Europei adevăra­­teie motive ale agresiunii sale. La Paris, a adaugat ministrul, se crede, după cum am cetit în num­e­rul ziarului Le Temps de la 4 Nov­­emabrie, că Serbia ar poseda pre­cari drepturi asupra districtelor Sofia şi Vidin, în virtutea principiului na­­ţionalităţilor, câci locuitorii acestui ţinut ar fi în parte de origină sârbeasca. Dar de unde s’au scos asemeni lu­cruri? a adaogat D. Tanoff. Aceasta e o greblă istorica foarte mare. — Dar, spusei ministrului, ce ade­­ver cuprinde spirea ce s’a răspândit la bursa din Paris în privința abdi­cării prințului Alexandru ? — Prințul, mi a răspuns D. Tanoff, nu se gândeşte de loc să abdice, iar guvernul n a modificat atitudinea mea. Numai după terminarea conferenţei el va examina ce purtare trebue sâ aibă în faţa hotăririi puterilor. BELGRAD, II Noiembrie (oficial) — Povestirile guvernului bulgar în privinţa violării graniţelor sunt false. Guvernul şerb nu are trebuinţă să caute a crea un casus beluig pentru că atitudinea Bulgariei îi dă de mult timp destule motive pentru a declara reabel, dacă ar fi venit momentul Serbia urmăreşte o politică de Stat, pe când Bulgaria nu face de­cât o politică revoluţionară. VIENA, 11 Nouembrie.— Fremden­blatt desminte că e vorba de demi­­siunea miniştrilor agriculturii şi al comerţului. D-nul comte Falkenhayn şi baron Fino de Fridenthal. ROMA, 11 Nouembrie. — Comtele Nigra, ambasadorul Italiei la Londra, e numit în aceeaşi calitate la Viena ST-PETERSBURG, 11 Noiembrie — Cele trei imperii au voinţa ne­strămutată de a restabili statul quo ante. Este neexact că Austrio-Unga­­ria aderă la vederile Angliei, care caută sa înspăimînte pe sultan încre­­dinţându-l că o acţ­­­ie militară ar fi periculoasa pentru Turcia, CONSTANTINOPOLE, 11 Noi­embrie.—In şedinţa de Luni confe­­renţa a afirmat drepturile sultanului asupra Bulgariei şi a Rumeliei. Delegatul angles a propus să se numească o subcom­isiune spre a cu­lege dorinţele Rum­elioţilor. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. G­T LA 1­­, 31 Octombrie 1885. Avem înaintea nostru situaţiunea judeţului nostru pe anul trecut, că­reia îi vom face o scurtă analiză pen­tru cunostinţa contribuabililor. In privinţa scólelor, în anul şcolar 1884—85 au funcţionat în judeţ 19 scóle primare de băiaţi, 18 de fete şi 28 mixte, din cari 44 întreţinute de Stat şi 21 de com­une, cu un nu­­măr de 44 iiiveţătorî şi 18 înveţă­­tore şi o populaţiune şcolara de 3.131 baiaţi şi 828 fete. In comuna Şiviţa s’a construit anul trecut un local de scoala după planul ministeriului. Su­mele prevedute în budgetele comune­lor pentru construcţiuni de locale şcolare se urca la suma de 23.402 iei. La comunele Frumuşiţa, Oancea, Folteşti, Mastacani, Rogojeni şi Smuţi se va începe construirea localurilor în anul viitor. In privinţa cultului, sunt în jude­ţul nostru 96 biserici cu 113 preoţi şi 150 cântăreţi. Veniturile tuturor comunelor ru­rale se urcă la suma de 341.210 lei, iar cheltueiele la lei 313.073. fuiiola «VOOJU OOVÜRLÜIÜLÜI, 69 SACRIFICIUL FILIAL Tr­a­duc­ţi­une de B. IQNASCU PARTEA Iii. VII, Urmare Execuţiunea In momentul acela ofiţerii, cari naturalminte luai sera la urma, se în­toarseia iute, alergi­u şi cu latul sadiei incurageau cuvintele eroice ale Bre­tonului. Toţi se opriră, şi Nicu, pu­nându-se în capul coloanei ast­fel re­­­­costituita, se rupe 41 strigând: I înainte ! Înainte ! Compania întreaga îl urmă. Atunci, în momentul în care pentru a pă­trunde trebuia să trecâ lângă corpul lui Aubryot, care zăcea la păm­înt, o a doua detunătură se aucji, urmată îndată de strigăte de groza în rân­durile Americanilor decimaţi, unse impulsiunea era dată. Nicu se răperţia înainte şi trupa se rapez­i după el în mijlocul arborilor şi a tufişului care servia de adăpost An­­glesilor. Acea sosire neprevec­uta tre­bue să o explicăm acum. Când dimineaţa în ajun absența lui Clinton fusese constatată la Filan­deliia, când Hessanii atât de iute despoiaţi de către Nicu şi oamenii sei îşi istorisiră întâmplarea, când în fine sentinela întrebată declarase că în zadar se silise a opri o grupă de cavaleri îmbrăcaţi in fantasm­i de Hessa Casei, alergând în fuga mare spre vadul lui Mathison şi ducând cu el un ofiţer general, locotenenţii lui Clinton presupuseră îndată ade­­verul. Alergară îndată la locuinţa Elisei. Ea declară că Clinton va fi ind­rept a doua zi, că nici­ un reu nu­­ va va fi făcut, şi că pe viaţa sea ea răspundea de acea a ge­neralului. Acea promisiune nu ajungea şefi­lor armatei anglese; de aceea, după ce încredinţă din nou unui poart de grenadin paza prisonierei, în armata pe toți, și trimiseră oameul în toate părțile, ca sâ poata găsi pe fugari. Regimentele primiseră afară de aceasta ordin de a se întruni unele cu altele pentru ca sâ ajungă în masă la cuar­tierul lui La Fayette. Clinton, pus în libertate, întâlni armata care înainta în un imens demi­cerc pentru a-l libera şi a se bate cu Americanii. Necunoscend de câtă putere dis­punea La Fayette, temându-se, din causa presenţei lui Washington în câmpul american, de a avea în spate toata armata de la Valey-Forge, ge­neralisimul angles­cu îndrâsui a an­­gagea o acţiune atât de departe de basa­rea ordinară de operaţiuni, şi trebui să renunţe la plăcerea de a intra ca învingător, câte­va ore după ce ieşise din câmpul acela în care fu­sesă dus captiv. Deci dădu imediat ordin tuturor trupelor de a retrograda şi de a atrage în retragerea lor nu­­meroasele detaşamente cari erau încă împrăştiate între ele. Unul din detaşamente, condus de un ofiţer aventuros, şi care forma extremul stâng al armatei, în acea retragere rapide fu uitat. Ne­primind nici­ un ordin, se oprise la puţină distanţă de câmpul american şi aşa

Next