Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)
1885-11-01 / nr. 2886
Mişcarea populaţiunii a fost următoarea : 2,396 născuţi şi 1,608 morţi; excedent 903. Din statistica făcută anul acesta se constată că populaţiunea totală a judeţului nostru este de 105,299 suflete, din cari 44,096 în oraş şi 61,203 în judeţ. Contribuabili sunt în Galaţi 1,900 şi in judeţ 11,445. Poşta rurală se face de 3 ori pe septimbau, între oraş şi reşedinţele plăşilor de călăraşi şi între aceste şi comune de vatăjel. Veniturile constatate ale judeţului au fost de lei 307,536, cheltuelele de lei 157,720, venitul drumurilor a fost de lei 105 614, iar cheltuelele de lei 83.472. Serviciul sanitar se face de un medic primar, 3 medici de arondismente şi 12 moase. Starea sanitara nu prea fost mulţumitore. In multe comune a bântuit angina difterică, scarlatina, rugeola, morbili, tuse convulsivă, enterita, diseuteriă, febre intermitente şi numeroase coşuri de pelagra provenuite din causa popuşoiior stricaţi. In penitenciarul judeţului au fost 791 bărbaţi şi 48 femei. Numărul animalelor cu cari se face agricultură e de 27,234 boi de jug , iar celelalte animale sunt în număr de 14,013 vaci, 164 bivoli, 8,360 mânzaţi, 7,374 mânzate, 5,191 viţei, 9,058 cai, 163 tauri, 57/274 oi, 2,295 capre şi 6,800 rîmători. Scala de meserii a judeţului a fost frecventată de 43 elevi parte interni şi parte externi, din carie i a absolut cursul în anul trecut; scoala ara 5 ateliere: mecanica, ferăria, stoleria, rotâria şi cismana. Cu ea a cheltuit judeţul 27.822 lei, şi a produs un beneficiu de 3,088 lei. Câni din Paris, arată că sunt în o stare foarte tristă. De o lună defile n’au primit nici un ban şi sunt în cea mai absolută suferinţă. Sperăm că comitetul central va aviza la măsurile necesare. — Inspectoratul vapoarelor danubiane ne face cunoscut că vaporul de pasageri şi marfuri ce circulă între Galţi şi Odesa va pleca din Galaţi, cu începere de la 4/16 Noiembrie, la 7 ore diminaţa, iar nu la 8 ca până acumi, C ionica locaţia. — Ieri a avut loc înmormîntarea D-lui G. Pașcani. Multa lume. Sau depus vre 50 coloane. S’eU restit 2 discursuri. — Scrisori primite de unele per- 66ne din GaLal, de la expulsaţii ro ■il'JMU’iUH.LUMPI.1 - 1 ' -----___■ ■ __ VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Balcani. Furma, 10 Noiembrie.— In cercurile diplomatice se crede că conferența va resolva cestiunea Rumeliei în principiu, dar ea se va feri să indice un mod de executare a hotărîrilor ei. Principele Alexandru s’a adresat de mai multe ori la Porto, rugând’o se între în tratări directe cu dinsul; pană acum nu i s’a dat niei un râs puus positiv. Principele a scris și o scrisoare particulara sultanului, rugându-i să nu întreprindă nici-o acțiune militară în contra Bulgariei ; totul spunea principele în aceasta scrisoare, se poate arangea în mod pacinic prin negocieri directe, aceste negociări nu ar putea să nu îsbuteascà, Bulgaria fiind dispusă să primeascâ cu cea mai mare bunăvoințâ propunerile Turciei. Filipopole, 10 Nouembrie,— S au făcut încălcări din partea Șerbilor la Rakita și în districtul Kilstendil ; se semnaleaza încălcări și in alte localități. Opiniunea publică este foarte surexcitata. Varna, 11 Noiembrie.— îndată el a sosit aducirea despre încăierări între Bulgari şi Serbi, s a ţinut un consiliu de miniştri, la care au fost biemati sa ia parte şi mai mulţi generali. Pregătirile militare continua cu mare activitate ; cea mai mare parte din trupe sunt îndreptate acum în Macedonia; la hmtna Rumeliei n au rămas decât 14,000 oameni ; mulţi din aceştia au fost detaşaţi şi trimişi înapoi la Adrianopole. Se fac mari pregătiri de mobilizare în Siria, de unde se vor aduce cu timpul peste 20,000 oameni. Cu toate aceste pregătiri, în cercurile diplomatice se crede că nu se va întâmpla nici-o ciocnire pănă la primavera. Dilele aceste Porta va primi 800 mii livra de la baronul Hirsch. (Voinţa naţională.) Atena, 10 Noiembrie. — Iată câteva informaţiuni ce am primit asupra nouei note a guvernului grec adresată puterilor . »Guvernul grec consideră armata sea astăzi ca fiind în stare de a întra în campanie, ceea ce o va şi face îndată ce Serbia va da exemplul ; regele va lua el însuşi comanda. La Atena nu se ignoreaza gravitatea acestei decisiuni, mai mult, se cunosct şi gravitatea masurilor luate pănă acum, măsuri cari erau suficiente pentru a justifica o acţiune militară din partea Turciei. Dar Grecia în întinderea ei de acl va fi pusă în pericol prin crearea unei mari Bulgarii ! Populaţiunea din Atena cere resbelul, care nu se va termina decât când Epirul, Tracia şi Macedonia vor fi încorporate regatului elin, făcând astfel din el Statul cel mal puternic la sudul Dunării. Iharele adresezajdinice apeluri Angliei solicitând sa favoristze o mișcare, care n’art alt scop de cât de a împedeca întră rea Slavilor în Bulgaria. Constantinopole, III Novembrie.— In cercurile bine informate se crede ca sultanul nici nu va primi şi nici nu va respinge numai decât sfaturile Rusie ; dar că conferenţa se va tragăna inca mult timp iţi că în acest timp Serbia şi Grecia vor lua ofensiva, ceea ce va crea o nouă situaţiune (L’Iad. roum.) — Se anunţa din Constantinopole că pe acolo domnesce credinţă ca conferenţa nu va avea nici-un resultat, din causa marilor neînţeVfW dintre Rusia şi Anglia. Francesi? Anglesii se plâng că Turcii du e? apera îndestul singuri şi astfel p. ralisezâ sforţările amicilor lor de a le apera interesele şi de a impedes isbucnirea de noue încurcături Orient. Părerea personală a unor, din representanţi este ca sultanul spre a resolva răpide şi mai sigm toate greutăţile, să invite pe principele Alix'Vidru la Constantinopole, şi g, încheie cu dînsul un arangeamiu direct. — Se anunță din Constantinopol că sultanul a fost atât de înfuriat dt purtarea ambasadorului angles, sir White, în ultimul consiliu de minis tri turc ţinut Marţia trecuta, înd ordonă delegaților turci din confe rența să mearga in comun cu cele trei puteri imperiale. Fiindcă a| Iul cabinet şi mal cu deosebire ^ rele vizir se identificase oare-cum Anglesil, apoi nu este tocmai pest putinţă o schimbare ministerială, într’un asemene cas Servir-paşa in toţi sorţii de a fi chiemat ca mv vizir. — Politische Correspondenz public scriea din Paris că cercurile politii de acolo ţin foarte mult, acum că mai înainte, la o soluţiune fără visare de sânge a crişei bulgare, pare că sultanul doreşte şi el o semene soluţiune. Ura cea mare care preced cei din Petersburg coat' principelui Alexandru inspiră pâri de rou, şi cu atât mai mult încă, cât prin ea se »ţîţă şi mal mult fl* şi se înăspresc şi mal tare relaţiud cu Anglitera. — O telegramă din Filipopole, data de 9 Nouembrie, spune ca a h o întrevorbire între capii mişcări»i meliote şi nişce personagie ruse, pr tre cari se afla şi D. lghelstipoi, c* este actualmente însărcinat cu ct ducerea consulatului general rus. A fâcut toate sforţările putincioase de câştiga pe Rumiliotl prin fagadut dar ei 88 declarară cu botarire în teptatiua pentru »’şi începe caleto- ria, când veciu sosind în apropiare compania însărcinată de a supraveghia şi a executa pe Aubryot. Ofițerul angles nu putu reasista dorinţei de a culca la pământ câțiva inimici, şi comandă foc în momentul în care din parte şi ofițerul american adresa acelaşi comandament plutonului de execuţiune. Anglesii se aşteptau sa veda pe adversari fugind. Nicu îl oprise. Surprinşi prin reîntoarcerea ofensivă a acestora, la rândul lor fura cuprinşi de spaima şi se împrăştiară prin pădure fara direcţiune şi fără scop. Fu o adevărată vinatare de oameni. Inferioritatea numerică a soldaţilor lui La Fayette fiind compensată prin bravura individuală, urmărirea deveni o adevăratâ gona, cu diferenţa că vînatul se opera câte o dată şi că vânătorul conşciincios îl economiaia scrupulos când cerea graţia şi arunca jos arma. Nicu, care avea obiceiul de aşi lua partea cea mai mare în astfel de circumstanţe, alergă drept la şeful detaşamentului angles. Acel ofiţer, calare, se încerca aşi aduna în jurul sei soldaţii sei împrăştiaţi. El veifla pe Nicu sosind, cu baioneta în jos, şi’şi rădică sabia deasupra capului Bretonului. Acesta, pria un gest iute, radicând orizontal cu amindoue mânele puşca deasupra capului sta, primi lovitura de sabia in stratul puscel, a cărei baionetă intra in acelaşi timp in peptul bravului si nefericitului stil adversar. Ofiţerul ce luiut Nicu, cere nu vrointalese a se perde ceva, legă calul de un arbore pentru al găsi mai tânjit. Apoi îşi continuă cursa urmărind pe inamic şi se perdu curând in tufişuri, încuragând cu gestul şi cu vocea pe Americani. Cu toate aceste el nu merse tocmai departe, şi dupa câteva minute l’am fi putut vedea oprindu-se, lovindu’şi fruntea cu mâna, şi în același timp l’am fi aucit strigând : — Dobitoc ce sunt ! Pe celal’alt l’am vezut catreid , înse acesta nu e de ajuns... dacă nu a murit de cât pe jumătate ? Atunci, mergend, el încarcă puşa, care în adever era d almnata a da, fiind necesitate, lovitura de graţiă supliciatului. Ii trebuia câtva timp pentru a se orienta şi aşi găsi drumul. In fine pătrunse în câmpia în care urmase txrcuțiunea, și fu surprins de a întră prin partea opusă punctului în Care era săpată grapa. Veniu de departe movila de terană și alergă cu pușca în mână. Ajuns lângă gropa, o injuratt formidabilă îi ieși din gura. Cort dispăruse. — Ce dracu, își (Jise el frecândi ochii, nu e posibil, cu toate aceste i’i vezut bine câtjând jos. Se plecă spre grupa; era desâi Scormoli cu baioneta țerîna de asup nu găsi nimic. — A scăpat, (J’80 el, nu e dep# Lângă grupă o baltă de sâ’g j rata locul unde căzuse supbei/ 0î. Nicu explora terenul împrejur ] dată remarcă pete sângerând* — S a târît pe aici, n o jur In adever, puțin mal depirte, ba culcata era încă plină de turl de sânge, amestecate cu pi rele de rouă ale dimip*eței. I ^iu gea după urme plecat sprf , iÿC Urmele continuau, dar • din ce mai uș0re. Se vede* câ. ! U îm