Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)

1885-12-01 / nr. 2912

ANUL XIII. — Nr. 2.912. ABONA M­E N T s pentru România sunt un an ... 20 lei­­, 6 luni . . . i6 « Vezi pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an . . . 04 iei . 6 luni ... 17 1 Abonamentel se fac in Galaţi la Ad­ministra­ţiunea Statu­­l­u, în districte la bin­­om­ie postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI. EXEMPLARUL, APARE IN TOATE pi LILE DE LUCRU. DUMINECA, 1 DECEMBRIE 1885, anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S­ERTI U N I Si RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se relasă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. X elegrame Serviciul special al Vocii Covurluiului. VIENA, 11 Decembrie. — Asigură­rile pacifice cresc, câci cercurile ofi­ciale din St.­Petersburg se familiari* seazâ câte puţin cu ideea unirii Ru­­meliei cu Bulgaria. BELGRAD, 11 Decembrie. —­D Garaşanine, anunţând puterilor că negocierile pentru armistiţiil au că­z­at, declara că Serbia e gata a primi ace soluţiune din partea puterilor compatibilă cu demnitatea şi intere­sele ţerei. Şcriea despre o crisă ministerială se desminte. Nici­ o schimbare minis­terială nu va avea loc înainte de în­cheiarea păcii. STUPETERSBURG, 11 Decembrie. — D. Coyander, agentul rus la Sofia, a fost primit de țar în audiență. El nu se va mai întoarce la postul seu. CONSTANTINOP­OLE, 11 Decem­brie— Sultanul «* rcut*Tjta.- iw irfTVîi~ terea lui Djevdet-pașa la Filipopole în urma observaţiunii ce a făcut D. Wa­dowitz, ambasadorul Germaniei, că Porta va fi nevoită a sprijini prin trimitere de trupe autoritatea comi­sarului seu. fiarele spun că o mie de Arnăuţi, sub comanda unui anume Zaid-paşa, au oferit serviciele lor contra Bulga­rilor. A se vedea ultime spiri­te legiafce pag. III. QALAJI, 30 Nouembrie 1980. Printre proiectele ce se află în stu­diul Corpurilor legiuitoare este şi a­cela relativ la organisarea ministeriu­lui de interne şi pentru numirile şi înaintările în funcţiunile administra­tive. Am arătat la timp cari sunt dispo­­siţiunile acestui proiect. El e departe de a fi un adevărat proiect de refor­mă, dar necontestabil realizezi un progres asupra stării de lucruri ac­tuale. Trebue să ne mulţumim şi cu atâta. Mai bine ,ce­va de­cât nimic. Progresul realizat de proiect pri­­veşte condiţiunile de numire şi îna­intare, câci prevede titluri de la cele mai înalte funcţiuni pănă la cele mai mici din resortul administraţiunii. Până acum nu se cerea al titlu de cât acela a supunerii orbce. Dacă 'şi indeplinia sau nu cum se cuvine funcţiunea de administrator, puţin importa, putea chiar să facă abusuri, habar n’avea şi era destui spete pu­ternice, să fie activ în alegeri, şi era funcţionarul model. In acesta privinţa proiectul prevede condiţiuni de ca­pacitate pentru admisiune în funcţiu­nile administrative. Ministrul nu va irun* .Putea Tamási pe undem aaca­l­u va întruni condiţiunile legii. Acesta e progresul. In ceea ce priveşte înse stabilitatea funcţionarilor administrativi, apoi îşi fac ilusiune cei ce cred că, votându­­se proiectul, ei vor rămânea ne­ex­puşi fluctuaţiunilor politice, chiar fi­ind capabili, oneşti şi activi. Vor fi daţi afară şi pe viitor ca şi în pre­sent. Proiectul prevede un adevăr oare­­cari formalităţi pentru suspendare sau destituire, utiind că nu se vor putea aplica aceste penalităţi fără vre­o vi­nă. Dar fiind­că lesne se poate găsi vi­nă de cei mari pentru cei mici, apoi aceştia îşi vor da tot-d’a­una demi­siunile de cât să aştepte a fi învino­văţiţi, ceea ce vra să albcă tot darea afară de pănă acum. Cxarxlca, locală. — Astăiji pentru întâia oră timpul a devenit geros şi viscolea la noi Zăpadă înse e puţină. — Trenul accelerat de Bucureşci n’a sosit astfujt pănă la 3 ora, din causa zapecj­ii grămădită la Făurei, dincolo de Brăila. Gu acest* ocasiune^ ca şi altă dată, constatăm negligenţ* Direcţiunii căilor ferate. La primul viscol cât de mic, la prima plee mai mare, circulaţiunea se întrerupe. Ea şcie locurile unde linia este expusă,și cu toate aceste nu ia disposițiuni din timp să aibă pe acolo destul oamen! la dis­posițiune spre a opri grămădirea ză­­ped­ii prin curățire continuă. O eco­­nomie ce se traduce prin desagremente mari pentru câletori. se _____ nine mi/„f aptele am '.uaicuui. — piarulu! Neue Freie Fresse i se comunică din Petersburg că spe­ranţa că se va face în curând pace dispare din ce în ce, fiind­că cu greu se va stabili o înţelegere între puteri. —­oiarul rusesc Swiet din Peters­burg crede că cu cât mai curând va reîncepe principele Alexandru osti­lităţile, cu atât mai curând vom avea pace definitivă. In ceea ce priveşte pe noul comandant al Şerbilor, citata fac că se crede că nu este o ca­pacitate militară, şi că reputaţiunea sea ca militar a dobândit’o numai prin reclame. — Şi telegrafieza din Niş că re­gele Milan, însoţit de prim-ministrul Garasanine și colonelul Topolovicî, a inspectat lagerul. Ragele a fost viu aclamat de trupe. — O tegrama din Nis­­fioe «­ s a comunicat principelui Bulgariei că Serbia nu va trata pe alt tărâm de­cât pe cel creat la 28 Noiembrie de contele Khevenhiiller, în numele celor trei imperii. Principele ar fi fost invitat de-a trimite pe delegații săi pentru a se fixa linia de decnarca­­țiune și zona neutră. La aceasta invi­tare principele a răspuns cu înainta­rea trupelor sale de lângă Pirot și Trn. — Din Viena se telegrafiază că comtele Khevenhu­ller, care se duce la Belgrad, duce, afară de instrucțiu­nile precise a ministrului afacerilor străine, o scrisoare autografă a impe­­ratorului Francisc-Josef cătră regele Milan. Aceasta scrisoare ar fi concepută în un sens eminamente pacific. Se afirmă că imperatorul a primit trae 1­5* rePrejentantul Agjstro IJuga­. :pl lî4 Q‘ —k) FN ‘­­V ÎCv.— ea sear^a,ci limbagiul ţinut de el principelui Bulgariei ar fi trecut peste limitele trase în instrucţiunile sale. — Neue Freie Presse e de părere că nu mai lipseşce astăcjli spre a a­­duce prompta retabilire a păcii între Serbia şi Bulgaria de cât o schim­bare a politicei ruse în un sens fa­vorabil unicii bulgare. „E imposibil, zice ea, a separa aceste două afaceri una de alta. In adevăr, dacă Europa va consimți la unire, principele Ale­­x­idru va acorda Serbiei condițiuni de pace foarte acceptabile. Că Turcia Fon­d­a «VOCII COVURLUIULUI, ♦banii dracului TraducJiune de ST. P. BURGHELEA, PARTEA I. Ursula de Maurienne (Urmare). 15 1 Omenii de grajd, cu furcile rădicate­ se încercară a’l ajunge, dar el le scăpă, grație răpiticiunii genei sale. După câte­va secunde dispăruse. Bernard Guérin petrecuse tot în­ceputul 40ei în cancelaria amicului fetii Daligaud, primul notar de la St.-Jean de Maurienne, cum 4*cea D-na Leontina Dalgaud, născută itpatelard. f Cei doul amici vorbiseră de tine- Tfiţ* lor, r&mânând mult timp la mesa şi fumând ţigări bune, luând cafeaua­­ şi licvorurile. Veniseră clienţi, dar D-na Daligand se însărcinase a­­ primi în locul băr­batului seu, şi nimeni nu se gândise a se plânge. Pe când patrona dicta lui Rémy­ Benoit, primul scriitor, un act de re­­cunostere a unui copil natural, Da­­ligand sorbia un păhăruţ de licvor şi încerca a prepara pe Bernard la desilusiuni mari. Bravul băiat râdea de cuvintele notarului. — Vei vedea, Daligand, zicea el, vei vedea că am să mă întorc cu poșunarele atât de pline de bilete de bancă, după ce voi vorbi două mi­nute cu Pascal, în­cât nu voi mai ști ce să fac cu ele. — Doresc acesta, răspundea Dali­gand, puțin asigurat, cu toate cele ce vănuse și au-­se, prin nestrămutata încredere a amicului său. — Doresce și pentru D-tea, ve­chiul meu camarad, continuă Bernard, câci am a’ți cere o promisiune. — Care? — Iți amintesci viaurile ce formai când erai scriitor la Lyon, unde ne am cunoscut? — Da, zise Daligand. îmi amintesc. Doriam să am un câștig mare la lo­­teriă. Atunci ași fi cumpărat o can­celaria la Paris, aproape de Palais-Royal. — Cu totul aproape de Véfour și de Bières Proveveaux, continuă Bernard r­ 40ud. Ei bine, nu te mai gândesci 88tă4l la acele frumoase proiecte ? — O ! zise Daligend zimbind... Tot am avut un câștig mare luând pe fiica lui Chatelard. — Da, reluă Bernard, ai o femee frumoasa și bună... Dar un vis nu impedecă pe cela­l’alt. Când voi avea bani de întors cu lopeta, voi lua un pumn spre a’ți cumpăra o cancelarie la Paris. — Ar fi poate cu putință, murmură Daligand, foarte sedus de perspectiva de a se transporta pe marea scenă parisiană. Numai, sărmanul meu amic, spre a gândi la realizarea acestui vis, ar trebui a avea faimoșii bani de cari vorbesc... — Ei bine, mă duc să­­ caut, 41«Q Bernard cu o superbă încredere. Sunt 3 ore trecute. Pascal s’a întors ne­greșit. La revedere. — Șansă bună ! zise notarul stin­­gând mâna amicului său pe pragul ușei. In momentul când cei două amici se separau, Daligand zări departe un

Next