Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)

1885-12-01 / nr. 2912

cere, în cant tea sea de putere su­zerani, să încheie­ ea rpa'cea cu Ser­bia, aceasta e numai o formalitate fără importanță. Aceasta formellster se poate îndeplini, dacă va’ vrea ÿfcçropa, și Poarta nu va pu|^e de­cât condiția nile ce’i vor consilia puterile. „Dacă din contra puterile se vor lăsa a fi conduse de­ Rusia şi vor voi să mănţină statu­l pro, atunci nu vedem cum s ar putea face pacea în­­tre Serbia şi Bulgaria, şi încă mai puţin cum s ar putea manţiaea liniş­­tea in Rumelia Orientala. Un conflict în acesta provincie, o ciocnire între Turcia şi Bulgaria, ar deveni chiar mai periculoasa de cat resbelul serbo bulgar­ — Fremdenblatt scrie : „Comtele Khevenhilller n avea a negocia de cat pentru suspendarea ostilităţilor şi nu pentru un armistiţiu formal şi pen­tru restabilirea păcii. Misiunea sea ţinea semă de dorinţele celor­i’alte puteri de a se pune capăt atrocităţi­lor vestielului/ VOCEA COVURLUIULUÎ — Iată ordonanţa D lui ministru al instrucţiunii de care am vorbit ieri : Art. I. Ori ce elev 8*0, elevă, care şi*» făcut o parte din înveţături în gimortsii reali, internate şi externate secundare, seminarii, şi voesc a’şi urma inveţaturile în licee, vor fi pri­miţi a da examen dinaintea comisiei­­cilor­u­rilor cari nu au urmat in scólele pu­blice, dar numai de studiele ce nu au figurat în scólele de unde vor sa a se strămută şi de acele cari au­ des­­voltarea cu mult mai mare in pro­grama liceelor. Art. 11. Elevii din gimnastele reale şi elevele din înternaiele şi externa­tele fecundare vor depune in Decem­­brie examen de b­ulbere latina şi ele­na, şi anume de toata materia din cla­sele rutenare clasei de care se dă examen, iar pentru aceasta clasa de atâta materia cât este specificat prin regulament. Elevele din scoalele menționate, cari se vor presenta a da examen și de clasa V licială, vor avea să dea exa­men și de toate materiele din progra­ma casei­e liceală, așa precum este specificat prin regulament. Art. 111. Elevii din seminarie v­or depune în Decembrie examen de b­ul­­bele elena, germană şi franceză, ‘­ce geografia, şciinţe fisico naturale, ma­tematice de curs superior, gimnastică şi exerciţii­ de arme, şi anutate de totă materia din casele inferioare cla­sei de care se dă examen , iar pen­tru acesta calasă, de atâta materia cât este specificata prin regulament. Art. IV. Elevii şi elevele cari n’ar depune la Decembrie un examen sa­­tisfacetor pentru clasa pentru care vor de a dobândi certificat de promo­­ţiune, pot fi clasaţi de comisiune în clasa în care ar monta dupa cunoş­­cinţele manifestate. Art. V Toţi elevii şi elevele din categoriile de mai sus vor depune la M m­­xm­enul de restul materie­lor clasei în care sunt regulaţi de comisiune, dupa distincţiuun­e de­­ art. 2 și 3. Art. VI. După obținerea primei grauio­iuni elevii și elevele promo­vate vor depune pe viitor extrum de toate studiere clasei urm­atoare, în­tocmai dupa cum statornicesce rt-gu­lamen­tul pentru promoțiunea scolar­­ior cari n’au­ urui^t iu toate scol de pubiice. I.VJ. I. V i m* »r-Pentru­­ data se vor primi elevi ,ji eleve pre parați «tara (Eu sed­ele publice a da examen de tuai multe clase de o data. Ei vor da la Decembrie txm­en de toata materia studielor claselor in­teriore clasei celei mai înalte ; 1*1 pentru aceasta numai de materia spe­­cificata de regulament. Ei vor fi clasați de comisioul în clasa in care ar monta, și la Maiu vor da txamen de ribitii materiem­ acestei clase, dupa specificarea facuti­­de regulament. V­ARIETĂȚI. Umal metal. H ... arhitect, care a obținut premiul din Roma în 1857, a fost când­va în însemnata casă de sănătate de la Auteuil, lângă Paris In timpul șederii sale acolo nenoro­cirea îl făcu să cada sub puterea o­mului-Lietal, un anume L­ica, servi­tor în acel stabiliment. De atunci Luca își face o plăcere de al urmări într’una cu descărcă­rile sale electro magnetice. In deşert, pentru a te sustrage, N­.. a calătorit peste mări și peste munți. Se înțelege foarte lesne că o ase­mene vicea este de nesuferit. Iată de ce H... a luat hotârîrea de a chiema în poliţia corecţională pe directorii casei de sănătate, pentru a l obliga, pe calea justiţiei, a despoia pe Luca, cu voe sau fara voe, de metaluiile sale atât de periculoase Afacerea s’a judecat de tribunalul corecţional din Paris. “... vine la audienţă, avead sub braţ o perină mare : acesta este un isolator ; el are grijă de a o pune sub el mai înainte de a şedea. Ida în ce termeni H. îşi expune plângerea. y (JuLidscetl, Die preşedinte, expe­­rimţele electro­magnetice ale D-lui doctor Charcot. Ei bine, ceea ce D. doctor Charcot face la lumina cţilor şi în interesul ştiinţei, numitul Luca le face prin mijloace oculte şi într’un scop diavolic. ,iNu ştiu dacă aceste u­scârcei se transmit prin aer sau pe sub pamint. Ceea ce pot sa afirm vise este că ele sânt higroz’.toare ! „Aceste descărcări lucrezi asupra corpului meu întreg; chiar fisionomi» mi se schimbă cu totul. Luca mer­ge adese cu obrazu c­a pană a mĕ lovi cu capul ca dobitoacele! „Iata ! în acest moment simt efectul fluidului pe faț&’oil !... Me lertà, D-le președinte, lasa-me puțin ca sà rue examintz !M­ă... scoate din posmnar o mică glindă și începu a se privi în ea. —Da, da, este tocmai așa! Fruntea îmi este prinsă. ,Pentru a fugi de puterea omului, metal, am trecut marea. A­n fost lat Suez , pe tot timpul cât m am aflat Şil£ în vapor, pe mare, descărcările mag. Ii! neto-electrice nu ra’au părăsit nici-o minuta. Acesta ar putea face să se joc credâ că fluidul se propagă pe căile­­ aeriane. Indatâ ce am călcat pe pă* V ! mint, persecuțiunile au continuat. ,Am trecut Alpii în același scop. Vai ! chiar sub tunelul muntelui Cel­uis am avut sguduituri electro-mag­­netice. Este adevărat că în acel mo­ment mi am dat foarte bine seama de modul de transmisiune al fluidului ; puterea omului metal gasia pe sine un punct de răzim evident. „Pentru a ajunge la atâta putere Ici electro-magnetica, numitul Luca treb­ui bue să aibă metale nu numai pe el, ci și sub parchetele casei de sau..i*te 581 iapjl îut' urpB de L Auteuil. Dar deci ca D nr. di­rectori sa se asigure despre acest şi să pună capăt acestor persec ridicole. „Acum, D le preşedinte, o obser­­vaţiune : ne cunoscead obiceiurile ju­decătoresc! şi ne aveam advocat, am putut, în espunerea mea, să comit vi o eroaree ; ve rog să mă suusiţi. Advocatul directorilor casei de să­nătate . — Fii sigur, ai explicat îndestul­­ de bine afacerea, mai bine chiar de­cât un advocat. Reclamantul cătră advocat : — Dacă D-tea însuţi recunosci că roal^ trebue advocat, pentru ce atunci aceşti Domni au recurs la D tea ? (Risete). Este curios de a se şei care are săt fie hotarîrea tribunalului, care se da peste o septemâna. Un cas curios de moștenire. — D, Jules Guérin, membru al Academiei de medicină din Francia, a­­xpim colegilor sei un cas curios de ere­ditate. Eminentul doctor a presentat d­e damă și pe cei trei fii al sei, cari câte patru aveau la fie care iud­ă a mânilor amândoue o deviațiune au* 811 Hii ltl âc Fî­iui ui om care mergea rapide și se îndrep ta spre otelul Europa. — A ! a ! (t se el, iată Pascal se intoarse. Numai sa se fi intorcând sa­tisfăcut de cursa ce a făcut; intre­­vorbirea celor doul frați ar ii mai ușdrâ. Din nenorocire dorinţa formulată de bravul notar nu so putea realiza. Pascal se întorcea de la nenorocita sea expediţiune de la (Croix-Miracle, şă se gâceşte lesne în ce disposiţiune de spirit se afla atunci. Aventurarul era în preda unei ast­fel de agitaţiuni, în­cât, intornendu­­se de la Croix Miracle, nici nu voise sa se urce in trăsura ce’l dusese di­mineţii pană la salul ilermillon, la un sfert de ora de Croix Miracle. El cântase în un mers rapide un fel de derivativ la frigurile ce’l con­sumau. Şi în timpul celor doue ore de drum ce făcuse in munte, apucând uraşi valmente nişce carari fortevadese per­­curse de el alta dată, nu încetase d a versa imprecaţiuni contra acelora ce’l făcuseră sângeroasele ultragie­­­ cari au fost martori lectorii noştri. — Hoţii,­­zicea el tare, miserabilii ! A ! da, îmi voi rasbuna ! Şi txalându’şi ast­fel mânia sea, se silia a inventa râsbunări demne de ea Fără îndoiela găsise în fine o com­­binaţiune care­­ sati făcea, caci puţin înainte de a ajunge la ei.­Jean de Maurienne, un fulger neu de bucuria ii brasda faţa. — Aşa ! murmura el, aşa ! Kasbu- Qurea va fi complecta ! Şi fiind­că ajungea la primele case a micului oraş, işi potoli mersul şi şterse sudarea ce curgea pe fruntea sea. Liniştea se făcuse puţin câte puţin în spiritul seci când­­traversă marea strada spre a se intoarce la otel. Fiind­ca singurătatea începuse a-i supăra, se pregalia a trimite sa caute pe fostul seu­ camarad Ré­ny-Benoit, scriitorul D-lui Daligand, spre a prânzi împreuna. In acel moment tocmai îl z vri și a ierga înaintea lui. Veijend pe fratele siu de departe, Pascal simți o mânia nouă succedând aceleia ce se liniștise. — A ! a ! se gi­ndi el, iată ca art să inceapâ o altă scenă ! Și pe acesta o voi datori acelui păcătos de notar, câci el a prevenit pe Bernard de in­toarcerea mea. Apoi gândindu-se : — Dar, rtise el, trebuia ca expli­­cațiunea sa aiba loc mal curând sau mai târitid. Mal bine să sfârșesc în­dată. Numai Bernard a ales p­­ți rea... N'am gust astă­ți ! Atât mal rău pen­tru el ! In acest moment Bernard îl a­junges. Acel brav băiat, cil totul fericit de a revedea pe fratele 8tu, nu se ma gândia în acel moment la partea di bogăția ce i se cuvenia. El se aruncă la gâtul Iul Pasca și voi sa’l îmbrățișeze. — A ! leneșule !­­ț'se el. Nici ma ai sa ne scrii o dată de doul ani sunt omcul cari pretindeau că muri­seșl ! Dar ce­va mă asigura. Aveau instinctul că nu putuseși muri depart«­ de mine. — Sunt sănătos, itise Pascal rea pÎLgcud destul de tare pe frateh sed... Ai sfârșit cu sărutările ? adaos« el. Tu sc'l că mie nu mi plac m^­­nierele... — Maniere ! (zise Bernard rîtjcn­­­ici

Next