Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)
1885-12-04 / nr. 2914
aol, 1 de la 30 la 40 anï, 6 de la 40 la 60 auï, 7 de la la 80 anl — Astă nóapte a acoptnt la noi o mare cantitate de z&podà. Se vede înse că tot asemenea fost pretutindene, câci trenîll de Bucuresci a sosit abia la 11 ore diaimâțft. Din causa zăpodii maii s’a oprit la lança. — Un incendiu a consumat a searà pe la orele 6, două case în mahalaua Precista, cuarterul III, din care una a unei văduve, și fiind asigurată la societatea „Unirea“ și expirând termenul de trei luni, nu i se plăteste nimic. — Ni se cere a arăta Domnilor cari au bine-voit să primească bilete pentru balul ce se dă în profitul „Crucii Roşie“, a trimite costul lor înainte de bal. Evenimentele din Balcani. Filipopole 13 Decembrie. — Trupele turceşti se întind de a lungul fruntariei gata de plecare, la Kirklissa 20,000 şi la Mustacia paşa 8,000 nizami. Cu toate aceste retragerea delegaţilor otomani, amânarea trimiterii comisarilor precum şi nivelele favorabile în privinţa unirii fac ca populaţiunea să stea liniştită. Constantinopole, 14 Decembrie. — A seră a plecat la Sofia generalul Şakir spre a lua parte în comisiunea internaţională la încheiarea armistiţiului gerbo-bulgar. Sofia , 14 Decembrie.— Relaţiunile dintre Gardan şi guvernul princiar sunt din cele mai amicale. Se simte o mare schimbare favorabilă pentru Bulgaria din partea Porţei pănă chiar şi în cestiunea unirii cu Rumelia. Sofia, 14 Decembrie. — Informaţiunile de urmă de la Vidin sunt că Les Arine s a retras cu trupele sale cătra Nord Vest. Partea de la Sud a Vidinului este cu totul liberă. Atât la Luniv cât şi la Bilogreg . Bulgarii au primit noue ajutoare. Principele nu se va întoarce de la Pirot decât după încheiarea armistiţiului. (V. naţională) St.Petersburg, 13 Decembrie. — Oposiţiunea comţilor Tolstoi şi Igratieff faţă cu vederile D lui de Giers în privinţa cestiunii balcanice a triumfat. Schimbarea ce sa operat aici in favorul Bulgarilor se datoreşte acestor dintâi. S’a remarcat aici foarte mult că faimosul articol al D-lui KatktfV, prin care se preconisa reintoarcerea la vechile tradițiuni bulgarofide ale Rusiei, a apărut a doua zi după ce eminentul publicist a avut o audiență la iuiperator. Praga, 14 Decembrie.— Se comunică din Praga că ministrul de resbel ar fi decorat la Serbia se vede obligată a recunoşte unirea celor doue VOCEA COVURLUIULUI Bulgarii ; dar că principele Alexandru trebue să renunţe din capullocului la orice reclamaţiune a unei indemnităţi de resbel. Principele Alexandru va lua titlul de rege al Bulgarilor ; dar Serbia va trebui să ia districtul Vidinului ca compensaţiune. (A se vedea jciriler cele mai noue la telegramele noastre). v- - Ciorxică, IrLteriorii — Cetim în Voinţa Naţională . Ieri diminaţă la ipodrom a fost un duel cu pistolul Între D nil Eug. Stătescu şi Titu Maiorescu. Distanţa 20 da paşi. S’a tras numai câte un glonţ. Martorii D-lui Stătescu au fost D-nul Emil Costinescu şi general C. Budiştanu, iar ai D-lui Majorescu D nul P. P. Carp şi Al. I. Marghiloman. Arma D lui Stătescu n a luat foc, iar glonţul D lui Majorescu n’a atins pe adversar. — Cetim în L'Indépendance roii mâine : D. I. C. Brătianu a lucrat ieri dimineţa cu M. S. Regele. — D. D. A. Laurian s’a dat demisiunea din postul de membru al comisiunii permanente a instrucţiunii publice şi din cel de director al liceului St. Sava. — Se vorbeşce în cercurile oficiale da transferarea D-lui Sebastian, pefectul de Bacâîi. '?_■ Jg-JL— ARCHEOLOGIA In aceste timpuri de materialism, când toata activitatea desfăşurată nu are de obiectiv decât certul, positivul şi realul, cred că nu aşi putea răspunde mai bine decât îmbrăţişând un studiu asupra archeologiei. Prin el vom vedea trecutul, ne vom reforma caracterele şi vom pregăti în parte materialul cu care mâna maiestra va cimenta Istoria patriei. Vom lua în parte înse cunoasderea antichitaţii, şi anume Numismatica, acea sundivisiune a Timiologiei care are un trecut mai cunoscut după cercetările făcute, cami prin varietatea medalielor şi monedelor plac privirii, şi în nereuşită chiar nu te lasă trist ca alte şciinţe. Moldavia, Bucovina, Basarabia, Vallachia, Transilvania, Banatul, etc., formau în trecut un singur corp sub numele de Dacia până in timpul lu Decebal, de când din causa deselor referinţe cu Românii s ail numit, după cum îl numiau Românii, Daki şi Dacia, şi care prin rolul ce au avut dupa a el posiţiune geografică şi dupa naţionalitaţile ce s au strecurat prin ea, a lăsat un studiu abundent şi vast archeologiei, de oarece am putea afirma : nici-un păimac de pămînt din ţară nu e curat de sânge uman, la fie ce pistisim urmele vine ale înaintaşilor noştri, pe fiecare culme aflam monumentele scrise ale trecutului acestei ţeri astăzi desmembrată. NUMISMATICA. Ea este şciinţă cu a căreiadjutor se face critica şi descrierea moneejilor și medalielor vechi. Numisma este cuvîntul ce găsim în florația spre a arăta o bucată de metal marcată, fie sau nu monedă. Acest studiu cuprinde nu numai timpurile anterioare căderii imperiului roman de apus sau pănă la Constantin cel Mare, lumea greaca, egipteana și asiatică, dar chiar Evul Medici îi aparţine, ba fiecare popor are partea sea potrivit mai timpuriei sau mai întârc fiatei desvoltări; şi pentru noi Românii acest studiu începe cu mult înainte de căderea Imperiului roman de apus şi nu se termină decât cu finele viacului al 15 a erei creştine, de când cu certitudine putem restabili existenta noastra ; în urmă însă nu găsim decât o expunere problematică, întunecoasă, ba chiar mitică, atât asupra originei, Umbel, cât şi a trecutului ce am avut, şi caritate se întrelege ca o trinitate indivisibilâ în examenul monedelor. Studiul lor ne arată gradul culturel, derivând din partea materială a piesei ce examinăm; figurile, simbolele ne dau măsură smin- i ţei şi inteligenţei; inscripţiunile, legendele ne dau origina, limba, localitatea. E lesne, cred, pentru oricine a vedea cât este de voat acest studiu, întreprivireadu’l ca începător şi în liniamente generale. Comptez pe indulgenţa ce comportă aşa întrepriuieFb. J îj Gustul pentru ştiinţa medalielor luă avînt în Europa cu renaşcerea Frumoaselor-Arte. Petrarca, care a contribuit la scoaterea literelor din barbaria, studia medaliele, şi procurau du-şi câteva, le oferi împăratului Carol IV. Antonio, cardinal de Saint Marc, formă la Roma un cabinet de medaliele imperiale. Cosma de Medicis şi fiul seu Petru formară în Florenţa o bogată colecţiune de manuscrise, statui, marmure, petre săpate şi medalie antice. In Germania la 1525 Jean Xutuhius imprimă cartea sea cuprinijend potretele imperatorilor extrase după moaete. Badé fu cel întâi în Francia care făcu colecţiunea şi descrierea monedelor vechi. Ţerile de Jos începură acest studi sub direcţiunea lui Goltziui, după care pătrunse în Marea Brdania. In Spania Antonio Augustini, episcop de Tar-^gona, la 1580 puse cel d’intăi temelia studiului monetelor antice. Scrierile lui Ence Vico din 1555, a lui Goltzius din 1576 asupra medalielor Siciliei şi Greciei, a lui Urgini asupra perioadei pană la August, a lui AdolfJeep pănă la căderea imperiului, a lot Bunduri de la Trajan şi pănă la Constantin Palologu, sunt o probă necontestată de lumina ce a răspândit asupra istoriei, mitologiei, cronologiei şi vechiei geografii. Evul Medici a fost scos din întuneric de: Saint Party, Muratori, Durante, Spon, Müller, Ballesier, Bailly, Dureau de la Malin, etc La noi Inse gustul acestui studiu n’a început de cât cătră finele secolului nostru, al XIX, când tineri, meaterei, întorcendu se de la studii din străinătate, aduse cu ea amintirea lucrărilor lui Vaillant, Sponheim, Depping, Sartorius-Eckel, Seating etc., şi isbiţi de dabundenţa medalielor şi monedelor romane, grece, dace, etc., ce se gestau pănă şi pe brasdele formate de pluguri, se puseră a formă colecţiuni, între care vom nota ca cele mai bogate pe ale lui Sturza Scheianu, Cesar Bolise,* Mavrus, S.tulescu, Papazoglu, D Sturza, Filionescu, Ioniţă Iamandi, etc. Scrieri asupra medalielor au sad fâ- f*1 eut de cât de Sâulescu, Boliao, şi îa M privinţa monedelor naţionale de D-nii !» D. Sturzi, B. P. Hâjdăd, Tocilescu ţiu şi Suţu, Aceata sărâciâ pote că ar fi ^ şi din causa că mediliele române âl saut puţin cunoscute, a vornicul'«*8) Neculae, din timpul lui Stefan Mare, a unul Vasilică, a lui Conjstantin Basarab, precum şi monedele»»^ de si mal numerose, îosî numai da la Mircea, Stefan, Bogdan cel-OrbJ|iD Ioan Armeano, Mihail Viteazu, Lățroi puşaeanu, încuia Movilă, Vlad. SeN (Jme iase ca cabinetul Academiei șip ' Museului ar poseda multe medalie şi^1 mo ltd3 și din alţi timpi, parte ofe-^ro rite de bine-voitori, parte culese d«^ Stat, datorite disposiţiunilor restrio*utive ale legii vechi în privinţa teraturelor , dar cari zac uitării de a fii puse în ordine şi examenului studioşilor din causa multiplelor ocupaţiuni ce nu dăd răgaz şefilor respectivi a le coordona. Chiar în scelele ţonale cursul de archeologia a fost de gles până la 1863, când pentru prim ora s’a predat de eruditul D. profesor B. Hâjdăd. ( Va urma iP1 VARIETATI. Aleea.— Meca, orașul sfânt al ilamismului, care altă dată aveam mult de 100 mii locuitori, aeji nu m are de cât 60,000 abia. Numai timpul pelerinagiului anual Sa aduia adeseori peste 200,000 peracue. De acest numer peste 40,000 aduc mfturi cari sunt vândute imediat, și tr fi cu acesta represintâ !20milioanel TraD8*cțiunile se reguîeazA la fie ce cinci (}ile ; acesta e de altmimurt lot co nerciul Mecet, câci o data a cuta epoca pelerinagiului, transacți nea înceteazà. M ca, care sub Ptolemeu era nascutâ sub numele de Macareba, caIifíchiu de Arabi, care txcela în ţ nul emfatic, de Omer Cora (oraş oraşelor) de El AUrharefh (nobi şi în fine de tided El Amidé (reg nea credincioşilor). Situată în centrul unei văiioase şi strîmb, ea este prea va pentru populaţiunea ce conţine. î merese case sunt îr şirste pe pedj alunecose »le munţilor cari »dapostj oraşul. Un fapt curios de observ»te la ac«ste locuinţe sd mal mij caturi, a» Cud şi ferestre numei, iar stradele sunt mal largi de orice oraş al Aaiel. »Ul io DH u o iv tri