Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)

1885-12-04 / nr. 2914

aol, 1 de la 30 la 40 anï, 6 de la 40 la 60 auï, 7 de la la 80 anl — Astă nóapte a acoptnt la noi o mare cantitate de z&podà. Se vede înse că­ tot asemene­a fost pretutindene, câci trenîll de Bucuresci a sosit abia la 11 ore diaim­âțft. Din causa zăpodii maii s’a oprit la lança. — Un incendiu a consumat a searà pe la orele 6, două case în mahalaua Precista, cuarterul III, din care una a unei văduve, și fiind asigurată la societatea „Unirea“ și expirând ter­menul de trei luni, nu i se plăteste nimic. — Ni se cere a arăta Domnilor cari au bine-voit să primească bilete pentru balul ce se dă în profitul „Crucii Roşie“, a trimite costul lor înainte de bal. Evenimentele din­ Balcani. Filipopole­ 13 Decembrie. — Tru­pele turceşti se întind de a lungul fruntariei gata de plecare, la Kirklissa 20,000 şi la Mustacia paşa 8,000 ni­­zami. Cu toate aceste retragerea de­legaţilor otomani, amânarea trimite­rii comisarilor precum şi nivelele fa­vorabile în privinţa unirii fac ca po­pulaţiunea să stea liniştită. Constantinopole, 14 Decembrie. — A seră a plecat la Sofia generalul Şakir spre a lua parte în comisiunea internaţională la încheiarea armisti­ţiului gerbo-bulgar. Sofia , 14 Decembrie.— Relaţiunile dintre Gar­dan şi guvernul princiar sunt din cele mai amicale. Se simte o mare schimbare fa­­vorabilă pentru Bulgaria din par­tea Porţei pănă chiar şi în cestiunea unirii cu Rumelia. Sofia, 14 Decembrie. — Informa­ţiunile d­e urmă de la Vidin sunt că Les Ar­ine s a retras cu trupele sale cătra Nord Vest. Partea de la Sud a Vidinului este cu totul liberă. Atât la Luniv cât­ şi la Bilogreg . Bulgarii au primit noue aju­toare. Principele nu se va întoarce de la Pirot de­cât după încheiarea armis­tiţiului. (V. naţională) St.­Petersburg, 13 Decembrie. — Oposiţiunea comţilor Tolstoi şi Igra­­tieff faţă cu vederile D lui de Giers în privinţa cestiunii balcanice a tri­umfat. Schimbarea ce sa operat aici in favorul Bulgarilor se datoreşte a­­cestor dintâi. S’a remarcat aici foarte mult că faimosul articol al D-lui Kat­­ktfV, prin care se preconisa reintoar­­cerea la vechile tradițiuni bulgaro­­fide ale Rusiei, a apărut a doua z­i după ce eminentul publicist a avut o audiență la iuiperator. Praga, 14 Decembrie.— Se comu­nică din Praga că ministrul de res­­bel ar fi decorat la Serbia se vede obligată a recunoşte unirea celor doue VOCEA COVURLUIULUI Bulgarii ; dar că principele Alexandru trebue să renunţe din capul­­locului la ori­ce reclamaţiune a unei indem­nităţi de resbel. Principele Alexandru va lua titlul de rege al Bulgarilor ; dar Serbia va trebui să ia districtul Vidinului ca compensaţiune. (A se vedea jciriler cele mai noue la telegra­mele noastre). v- - Ciorxică, IrLteriorii — Cetim în Voinţa Naţională . Ieri diminaţă la ipodrom a fost un duel cu pistolul Între D nil Eug. Stătescu şi Titu Maiorescu. Distanţa 20 da paşi. S’a­ tras nu­mai câte un glonţ. Martorii D-lui Stătescu au fost D-nul Emil Costinescu şi general C. Bu­­diştanu, iar ai D-lui Majorescu D nul P. P. Carp şi Al. I. Marghiloman. Arma D lui Stătescu n a luat foc, iar glonţul D lui Majorescu n’a atins pe adversar. — Cetim în L'Indépendance roii mâine : D. I. C. Brătianu a lucrat ieri di­­mineţa cu M. S. Regele. — D. D. A. Laurian s’a dat de­­misiunea din postul de membru al comisiunii permanente a instrucţiunii publice şi din cel de director al li­ceului St. Sava. — Se vorbeşce în cercurile oficiale da transferarea D-lui Sebastian, p­e­­fectul de Bacâîi. '?_■ Jg-JL— ARCHEOLOGIA In aceste timpuri de materialism, când toata activitatea desfăşurată nu are de obiectiv de­cât certul, positi­vul şi realul, cred că nu aşi putea răspunde mai bine de­cât îmbrăţişând un studiu asupra archeologiei. Prin el vom vedea trecutul, ne vom re­forma caracterele şi vom pregăti în parte materialul cu care mâna ma­iest­ra va cimenta Istoria patriei. Vom lua în parte înse cunoasderea antichi­taţii, şi anume Numismatica, acea sun­divisiune a Timiologiei care are un trecut mai cunoscut după cercetările făcute, cami prin varietatea medalie­­lor şi monedelor plac privirii, şi în nereuşită chiar nu te lasă trist ca alte şciinţe. Moldavia, Bucovina, Basarabia, Val­lachia, Transilvania, Banatul, etc., formau în trecut un singur corp sub numele de Dacia până in timpul lu­ Decebal, de când din causa deselor referinţe cu Românii s ail numit, după cum îl numiau Românii, Daki şi Dacia, şi care prin rolul ce au avut dupa a el posiţiune geografică şi dupa na­ţionalitaţile ce s au strecurat prin ea, a lăsat un studiu abundent şi vast archeologiei, de oare­ce am putea afir­ma : nici-un păimac de pămînt din ţară nu e curat de sânge uman, la fie ce pi­s­ti­sim urmele vine ale îna­intaşilor noştri, pe fie­care culme a­­flam monumentele scrise ale trecu­tului acestei ţeri astăzi desmembrată.­ NUMISMATIC­A. Ea este şciinţă cu a cărei­­adjutor se face critica şi descrierea moneejilor și medalielor vechi. Numisma este cu­­vîntul ce găsim în florația spre a arăta o bucată de metal marcată, fie sau nu monedă. Acest studiu cuprinde nu numai timpurile anterioare căderii imperiului roman de apus sau pănă la Constan­­tin­ cel Mare, lumea greaca, egipteana și asiatică, dar chiar Evul­ Medici îi apar­ţine, ba fie­care popor are partea sea potrivit mai timpuriei sau mai în­târc fiatei desvoltări; şi pentru noi Ro­­mânii acest studiu începe cu mult îna­inte de căderea Imperiului roman de apus şi nu se termină de­cât cu finele viacului al 15 a erei creştine, de când cu certitudine putem restabili exis­tenta noastra ; în urmă însă nu găsim de­cât o expunere problematică, în­­tunecoasă, ba chiar mitică, atât asu­pra originei, Umbel, cât şi a trecutului ce am avut, şi cari­tate se întrelege ca o trinitate indivisibilâ în exame­nul monedelor. Studiul lor ne arată gradul culturel, derivând din partea materială a piesei ce examinăm; figu­rile, simbolele ne dau măsură sm­in- i ţei şi inteligenţei; in­scripţiunile, legen­dele ne dau origina, limba, localitatea. E lesne, cred, pentru ori­cine a vedea cât este de voat acest studiu, întreprivireadu’l ca începător şi în liniamente generale. Comptez pe in­dulgenţa ce comportă aşa întrepriu­­i­eFb. J îj Gustul pentru ştiinţa medalielor luă avînt în Europa cu renaşcerea Fru­moaselor-Arte. Petrarca, care a con­tribuit la scoaterea literelor din bar­baria, studia medaliele, şi procurau du-şi câte­va, le oferi împăratului Ca­rol IV. Antonio, cardinal de Saint Marc, formă la Roma un cabinet de medaliele imperiale. Cosma de Medi­cis şi fiul seu Petru formară în Flo­renţa o bogată colecţiune de manus­crise, statui, marmure, petre săpate şi medalie antice. In Germania la 1525 Jean Xutuhius imprimă cartea sea cuprinijend po­­tretele imperatorilor extrase după mo­­­aete. Badé fu cel întâi în Francia care făcu colecţiunea şi descrierea monedelor vechi. Ţerile­ de Jos începură acest stud­i sub direcţiunea lui Goltziui, după care pătrunse în M­area­ Brdania. In Spania Antonio Augustini, episcop de Tar-^gona, la 1580 puse cel d’intăi temelia studiului monetelor antice. Scrierile lui Ence Vico din 1555, a lui Goltzius din 1576 asupra meda­lielor Siciliei şi Greciei, a lui Urgini asupra perioadei pană la August, a lui Adolf­­Jeep pănă la căderea im­periului, a lot Bunduri de la Trajan şi pănă la Constantin Palologu, sunt o probă necontestată de lumina ce a­ răspândit asupra istoriei, mitologiei, cronologiei şi vechiei geografii. Evul­ Medici a fost scos din întu­neric de: Saint Part­y, Muratori, Du­rante, Spon, Müller, Ballesier, Bailly, Dureau de la Malin, etc La noi Inse gustul acestui studiu n’a început de cât cătră finele se­colului nostru, al XIX, când tineri, mea­terei, întorcendu se de la stu­dii din străinătate, aduse cu ea a­­mintirea lucrărilor lui Vaillant, Spon­­heim, Depping, Sartorius-Eckel, Sea­ting etc., şi isbiţi de dabundenţa medalielor şi monedelor romane, gre­ce, dace, etc., ce se gestau pănă şi pe brasdele formate de pluguri, se puseră a formă colecţiuni, între care vom nota ca cele mai bogate pe ale lui Sturza Scheianu, Cesar Bolise,* Mavrus, S.tulescu, Papazoglu, D Stur­za, Filionescu, Ioniţă Iamandi, etc. Scrieri asupra medalielor au s­ad fâ- f*1 eut de cât de Sâulescu, Boliao, şi îa M privinţa monedelor naţionale de D-nii !» D. Sturzi, B. P. Hâjdăd, Tocilescu ţiu şi Suţu, Aceata sărâciâ pote că ar fi ^ şi din causa că medi­liele române âl saut puţin cunoscute, a vornicul'«*8) Neculae, din timpul lui Stefan Mare, a unul Vasilică, a lui Conj­stantin Basarab, precum şi monedele»»^ de si mal numerose, îosî numai da la Mircea, Stefan, Bogdan cel-OrbJ|iD Io­an Armeano, Mihail Viteazu, Lă­țroi puşaeanu, încuia Movilă, Vlad. SeN (Jme iase ca cabinetul Academiei șip ' Museului ar poseda multe medalie şi^1 mo ltd3 și din alţi timpi, parte ofe-^ro rite de bine-voitori, parte culese d«^ Stat, datorite disposiţiunilor restrio*ut­­ive ale legii vechi în privinţa te­r­aturelor , dar cari zac uitării de a fii puse în ordine şi examenului stu­­­dioşilor din causa multiplelor ocupa­­ţiuni ce nu dăd răgaz şefilor respec­tivi a le coordona. Chiar în scelele ţ­onale cursul de archeologia a fost de gles până la 1863, când pentru prim ora s’a preda­t de eruditul D. pro­fesor B. Hâjdăd. ( Va urma iP1 VARIETATI. Aleea.— Meca, orașul sfânt al i­lamismului, care altă dată avea­m mult de 100 mii locuitori, aeji nu m are de cât 60,000 abia. Numai timpul pelerinagiului anual Sa adui­a adese­ori peste 200,000 peracue. D­e acest numer peste 40,000 aduc mft­­uri cari sunt vândute imediat, și tr fi cu­­ acesta represintâ !20milioanel TraD8*cțiunile se reguîeazA la fie­ ce cinci (}ile ; acesta e de altmimurt lot co nerciul Mecet, câci o data a cuta epoca pelerinagiului, transacți nea înceteazà. M ca, care sub Ptolemeu era­­ nascutâ sub numele de Macareba, caIifíchiu de Arabi, care txcela în ţ nul emfatic, de Omer Cora (oraş oraşelor) de El AUrharefh (nobi şi în fine de tided El Amidé (reg nea credincioşilor). Situată în centrul unei vă­­ii­oase şi strîmb­, ea este prea va pentru popula­ţiunea ce conţine. î merese case sunt îr şirste pe pedj alunecose »le munţilor cari »dapostj oraşul. Un fapt curios de obser­v»te la ac«­ste locuinţe sd mal mij caturi, a» Cud şi ferestre numei, iar stradele sunt mal largi de ori­ce oraş al Aaiel. »Ul io DH u o iv tri

Next