Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-01 / nr. 2934

VOCEA COVURLUIULUI Bursa de Galați Cota oficială din 30 Decembrie 1835 MĂRFURI. Grâu Ghircă, 1,450 hect., 60 lbr., 11 lei, m­ Grâu, 1,500 hect., 58 lbr., 10 lei, mag. Oves, 45,000 chil., suta 10.20 lei, mag. toate aceste nu cam fuge de bărbați­­i în ultimul timp a și invitat la Unsa pentru o septămână pe toți o­­fițerii vaselor aliate la Valparaiso. O nouă imitațiune a aurului. —In toate idilele se inventeazâ noue composițiuni spre a imita aurul. Ab­agiul următor are cu totul aspectul prețiosului me­tal : 18 părți aramă, 1 zinc, 7 platină­ De asemene trebue sâ ne ferim de unele obiecte ce se aduc din America şi cari sunt fabricate CU un aliagic care are toatǎ aparenţa aurului. Com­­posiţiunea acestui aur american este cea următoare : argint 2.4S, platină 32, arama 85.50. Acidul azotic ferbând,­­ chiar când acţiunea sea este prelun­gită, nare nici­ o influenţă asupra a­­cestui alisgiu, a cărui greutate se a­­propie de alt fel de acea a aurului. * * * O Dom­nă ca locotenent în armata bulgară.— Egyetértés din Festa pri­mele din Soţia urmatoarele : Stiut este că v­o­jia prinţului Ale­xandru a îmbărbătat trupele bulgare la fapte mari, dar prea puţini vor şei că la încuragearea Bulgarilor a contribuit foarte mult o Do­ună tână­ru care, îmbrăcată în uniformă de locotenent, a luat parte la toate lup­tele pănă la sfârşit. Frumosul lo­cotenent, cu obrajii rumeni şi netei­», cu ochii mari caprii şi talia înaltă şi subţire, este o Doamna din Berlin. Cercurile alese din Berlin cunosc bine pe acestá Dóamná frumóasa pe care mult timp a curtat’o principele A­lexandru de Battenberg când era locotenent, şi când a fost ales ca principe al Bulgariei, ea l’a însoţit la Sofia. Principele e un om june şi m­aiene nu o va putea imputa eâ a făcut pe acesta Dóamná frumoasa ca să pǎraseascâ scena teatrului din Berlin și să ’l urmeze în Bulgaria. E adeverat că la început frumoasa Dóamná berlinesă era cu ochi rel pri­vită la Sofia, dar nu e mai puțin ade­vârat că de rând s’a distins în răs­boiul contra Sârbilor, ea este admi­rată de Bulgari. Toate Doamnele din Sofia o stimeazâ și bărbații o găsesc astăiit cu mult mai frumosă de cât mai înainte. Bulgarii o adora ca pe o a doua fecioara din Orleans, de­și aceasta comparațiune pare a fi ce­va cam exagerată. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interesă). BUCURESCI, 12 Ianuarie A. Renta română perpetuă 5°/0 B. » amortisabilă 5% C. » (rurale convert.) 6°/0 D. Obligațiuni căi fer. rom, 6°/0 E. 1­5% VIENA, ii Januarie Vîndut Napoleonul. , , ,* , 10.057, Galbenul ...., » f 5 95 Pol imperial , , . 10.35 Lira turcă ...., ii 41 Argint contra hârtiă.• C*»100 00 Rubla hârtia . . .f V 124.50 Acțiuni Anstalt . . 296.40 Renta metalică 5 la sutăt « 84 10 Renta hârtiă . . .3 ft 83 80 Renta aur ....» •112 00 Lose turce. 17­00 BERLIN, 11 Januarie PA v S, ii Januarie FRANCFORT, 11 Januarie Renta română amortis. s%* 93 20 Londra la vedere ..... 12745 Paris, . ..... 5035 Berlin, . ..... 62.35 Amsterdam, . ..... 105.25 Napoleonul. Renta română amortisabilă 5%­93.20 Obligațiuni române noue 6°/o •104 60 Împrumutul român 5°/o 101.00 împrumutul Oppenheim , ,1 10.00 Rubla hârtie, comptant , . .200.55 Londra 3 luni. ...... 20.26 Paris, 2 luni ...... 80.55 Amsterdam. 168.40 împrumut municipal Bucuresci 84. 93 00 Renta francesă 5°/o • • • •110.35 » » bulevard . . . . I 10 40 Renta română 5%..................... 88.00 » 6°/0 căi ferate .—.— Acțiunile Băncii României , .—.— Creditul mobiliar român , . .—.— împrumutul elin 1879, , , 320.00 » , î881, , . .260.00 Banca otomană . . . .482.50 » » bulevard . , , .483-75 Datoria turcă. ...... 13 90 Lose turce........ 3400 împrumutul egiptean . , , 323-0° Londra, la vedere , , , , 25.24 Amsterdam 3 luni. . . . . .207.50 Berlin, , . . . . .122.87 LONDRA, 11 Januarie. Consolidatele anglese , . . 99-V* 6­ 7, Acţiunile Băncii României . Paris, 3 luni ..... 25 43 Berlin. ...... 20.55 Amsterdam. ....................... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării ; 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, i­ ianuarie 1886. Barometrul redus la O0 și corectat la nivelul mării In milimetre . Tensiunea vaporilor în milimetre . . 6 7 Vîntul ' direcțiunea dominantă . . S.E, i forja (O““calma—O^uragan). 1 Evaporometrul în milimetre. . . . °o OzonometTM (O—21)............................ 8 Pluviometru in milimetre....................... 144 Nebulositate(0e Senip—10—Acoperit). 1 o Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 4.38 V TZTtiaaa._@_scIri_ PARIS, 11 Ianuarie. — Puterile au hotărîre a face o demarsă colectivă la Belgrad, Sofia şi Atena pentru a obţinea desarmarea acestor ţeri. BELGRAD, 11 Januarie. — Guver­­nul şerb desminte noutatea că a a­­vut loc un consiliu sub preşedinţi regelui, la care au asistat toţi capii de partide. MADRID, 1­1 Januarie. — O parte din garaisaua de­­ Cartagena s’a re­voltat , d.ar mişcarea a fost reprimată, şi insurgenţii au fugit pe un vas. VIENA, 11 ianuarie. — Noua Presă liberă primeşce o scria din Co­nstan­­tinopole, care spune că marchisul de Nouilles a consiliat pe sultan să facă ce­va în favoarea Gre­tei, d­ar sultaaul, contrariat, n’a râs­puns ni­mic. Silo N­­o gri a.£L ă. _ A apărut de sub presă : MIȘCAREA și STAREA ECONOMICA în ROMANIA, de loan Em. Kostaki Iepuremi, (extras din Revue française de l'étranger et des colo­nies pe Main-iunie-iulie 1885). De vînjere la tipografia Göebl fii și la toate librăriele din capitală cu preţ de 1 leu 50 bani. Se află de vînjere în Galaţi la Filip Weiss, vînjător de fiare. A ieşit de sub presă şi se află de vili­tere la “Tipografia Română», strada Mare Nr. 22, cu preţ de 2 lei . CICERONE şi SCRIERILE SELE, cu mai multe note a­­supra celor mai însemnaţi scriitori români, de Gh. Gh. Arbore. A ieşit de sub presă un frumos volum de 108 pagini intitulat : APERAREA AR­HIEREULUI CALISTRAT ORLEAN, de D. G. Mârzescu, profesor la facultatea de drept din Iaşi. Preţul 4 lei. A apărut de sub presă : CONFERENŢA ţinută la Bârlad asupra lui Manolache Cos­­tache Iepureni, de D. N. G. Rădulescu. LECŢIUNI de DANS. Sub­semnata, fac cunoscut onor. public şi clientelei mele că am REDESCHIS CURSURILE de DANSURI şi le predau cu o metoda foarte practică, aşa că în scurt timp va putea învăţa cu înlesnire toate dansurile mo­derne. Asemene­aă îndatoresc a preda lecţiuni de dans pe la case particulare şi pensionate. Locuinţa strada Braşovenilor, în casele D-luî Apostol Papadopulo. JOHANNA MAHCHEVICZ. Iar republicei îşi închise sertarul biu­­roului şi întră în sala de audienţă, unde era aşteptat. D. de Modana, ieşind de la parchet profită de trecerea Iul prin Saint-Jean, de Maurienne ca să se ducă pe la D. Daligand. — Sunt foarte fericit de a vă vedea, îl t}*86 notarul. Am a v6 comunica o noutate bună, principe. — Spuneți-mi-o iute ! răspunse D. de Modana. Din nenorocire noutățile bune au devenit rare,de tot! — Ei bine, am reușit în negocia­­țiunea cu care ați însărcinat pe soția mea,sunt acum aproape trei săptămâni.. Termenul ipotecel D-voastre s’a amâ­nat pentru trei ani. Până atunci veți avea timpul să luați măsurile D-stre. — Mulțumesc, (J^pe principele cu un suspin de ușurare. Grija ipotecel me­ndrobia. Dar ați pronunțat numele soției D-voastre, D-na Daligand... Cum se face că nu o văd ? — Soția mea lipseşte... Am nişte amici loviți de nenorocire, poate ca soiţi şi D voastra. — Voiți să vorbiți despre D. Ber­nard ? — Da, şi despre fiica mea Denisa. D-na Daligand m’a lăsat singur ca să stea cu copila acestui nefericit prieten într’un loc depărtat și să o sustragă revelațiunii infamei actaisa­­țiuni ce apăsa pe tatăl ei. — Foarte bine a făcut D-na Dali­­gand ! (J*8e principele emoționat și strângând mâna excelentului notar. — A ! principe ! exclamă Daligand^ aceasta’i o mare nenorocire» Vă jur pe suflet că Bernard n’a comis aceasta oribilă crimă. Dar ceea ce’i mai în­grozitor, este că toat« împrejurările par­că sunt făcute să i acuse pe dânsul ! — Și ce ? ați fi neliniștit oare des­pre resultatul procesului ? întreba­t de Modana cu multă curiositate și grijă’ — Vai ! afară numai dacă D-­Jcu nu va face vr’o minune cu Bemnard, dar mă tem foarte mult că nenorocitul med amic va fi perdut ! O minune ! Mereu acestași cuvînt care se presenta și se impunea ade­­văratului omorîtor. Și acesta minune, pe care se înte­meia scăparea unui inocent, era el, el însuși, care fără îndoiela va fi si­lit să o facă, desvelind în același timp rușinea fiicei sale și răsbunarea sea. Instrucțiunea procesului lui Ber­nard se făcu cu o iuțulă neobicinuită. Tocmai în acel an crimele fuseseră foarte puține în Savoia, și justiția pu­tuse să-și urmftreasca cercetările fără să fi fost împedecatâ de nescai alte afaceri vechi. De altă parte instrucțiunea acestei cause nu oferise nici-o dificultate ma­terială. Intr’adever Bernard înlesnise cât putuse mai bine cercetările poliție­­ne.Dci, contrar obiceiului celor mal mulți din acusați, cari, fiind rău-fâcă­­tori de laeseriă, au tot interesul să rataceasca justiția, ascumtet du’i iden­­titatea și trecutul lor. (Urmarea pe »/?.»­).

Next