Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-01 / nr. 2934
VOCEA COVURLUIULUI Bursa de Galați Cota oficială din 30 Decembrie 1835 MĂRFURI. Grâu Ghircă, 1,450 hect., 60 lbr., 11 lei, m Grâu, 1,500 hect., 58 lbr., 10 lei, mag. Oves, 45,000 chil., suta 10.20 lei, mag. toate aceste nu cam fuge de bărbații în ultimul timp a și invitat la Unsa pentru o septămână pe toți ofițerii vaselor aliate la Valparaiso. O nouă imitațiune a aurului. —In toate idilele se inventeazâ noue composițiuni spre a imita aurul. Abagiul următor are cu totul aspectul prețiosului metal : 18 părți aramă, 1 zinc, 7 platină De asemene trebue sâ ne ferim de unele obiecte ce se aduc din America şi cari sunt fabricate CU un aliagic care are toatǎ aparenţa aurului. Composiţiunea acestui aur american este cea următoare : argint 2.4S, platină 32, arama 85.50. Acidul azotic ferbând, chiar când acţiunea sea este prelungită, nare nici o influenţă asupra acestui alisgiu, a cărui greutate se apropie de alt fel de acea a aurului. * * * O Domnă ca locotenent în armata bulgară.— Egyetértés din Festa primele din Soţia urmatoarele : Stiut este că vojia prinţului Alexandru a îmbărbătat trupele bulgare la fapte mari, dar prea puţini vor şei că la încuragearea Bulgarilor a contribuit foarte mult o Doună tânăru care, îmbrăcată în uniformă de locotenent, a luat parte la toate luptele pănă la sfârşit. Frumosul locotenent, cu obrajii rumeni şi netei», cu ochii mari caprii şi talia înaltă şi subţire, este o Doamna din Berlin. Cercurile alese din Berlin cunosc bine pe acestá Dóamná frumóasa pe care mult timp a curtat’o principele Alexandru de Battenberg când era locotenent, şi când a fost ales ca principe al Bulgariei, ea l’a însoţit la Sofia. Principele e un om june şi maiene nu o va putea imputa eâ a făcut pe acesta Dóamná frumoasa ca să pǎraseascâ scena teatrului din Berlin și să ’l urmeze în Bulgaria. E adeverat că la început frumoasa Dóamná berlinesă era cu ochi rel privită la Sofia, dar nu e mai puțin adevârat că de rând s’a distins în răsboiul contra Sârbilor, ea este admirată de Bulgari. Toate Doamnele din Sofia o stimeazâ și bărbații o găsesc astăiit cu mult mai frumosă de cât mai înainte. Bulgarii o adora ca pe o a doua fecioara din Orleans, deși aceasta comparațiune pare a fi ceva cam exagerată. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interesă). BUCURESCI, 12 Ianuarie A. Renta română perpetuă 5°/0 B. » amortisabilă 5% C. » (rurale convert.) 6°/0 D. Obligațiuni căi fer. rom, 6°/0 E. 15% VIENA, ii Januarie Vîndut Napoleonul. , , ,* , 10.057, Galbenul ...., » f 5 95 Pol imperial , , . 10.35 Lira turcă ...., ii 41 Argint contra hârtiă.• C*»100 00 Rubla hârtia . . .f V 124.50 Acțiuni Anstalt . . 296.40 Renta metalică 5 la sutăt « 84 10 Renta hârtiă . . .3 ft 83 80 Renta aur ....» •112 00 Lose turce. 1700 BERLIN, 11 Januarie PA v S, ii Januarie FRANCFORT, 11 Januarie Renta română amortis. s%* 93 20 Londra la vedere ..... 12745 Paris, . ..... 5035 Berlin, . ..... 62.35 Amsterdam, . ..... 105.25 Napoleonul. Renta română amortisabilă 5%93.20 Obligațiuni române noue 6°/o •104 60 Împrumutul român 5°/o 101.00 împrumutul Oppenheim , ,1 10.00 Rubla hârtie, comptant , . .200.55 Londra 3 luni. ...... 20.26 Paris, 2 luni ...... 80.55 Amsterdam. 168.40 împrumut municipal Bucuresci 84. 93 00 Renta francesă 5°/o • • • •110.35 » » bulevard . . . . I 10 40 Renta română 5%..................... 88.00 » 6°/0 căi ferate .—.— Acțiunile Băncii României , .—.— Creditul mobiliar român , . .—.— împrumutul elin 1879, , , 320.00 » , î881, , . .260.00 Banca otomană . . . .482.50 » » bulevard . , , .483-75 Datoria turcă. ...... 13 90 Lose turce........ 3400 împrumutul egiptean . , , 323-0° Londra, la vedere , , , , 25.24 Amsterdam 3 luni. . . . . .207.50 Berlin, , . . . . .122.87 LONDRA, 11 Januarie. Consolidatele anglese , . . 99-V* 6 7, Acţiunile Băncii României . Paris, 3 luni ..... 25 43 Berlin. ...... 20.55 Amsterdam. ....................... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării ; 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, i ianuarie 1886. Barometrul redus la O0 și corectat la nivelul mării In milimetre . Tensiunea vaporilor în milimetre . . 6 7 Vîntul ' direcțiunea dominantă . . S.E, i forja (O““calma—O^uragan). 1 Evaporometrul în milimetre. . . . °o OzonometTM (O—21)............................ 8 Pluviometru in milimetre....................... 144 Nebulositate(0e Senip—10—Acoperit). 1 o Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 4.38 V TZTtiaaa._@_scIri_ PARIS, 11 Ianuarie. — Puterile au hotărîre a face o demarsă colectivă la Belgrad, Sofia şi Atena pentru a obţinea desarmarea acestor ţeri. BELGRAD, 11 Januarie. — Guvernul şerb desminte noutatea că a avut loc un consiliu sub preşedinţi regelui, la care au asistat toţi capii de partide. MADRID, 11 Januarie. — O parte din garaisaua de Cartagena s’a revoltat , d.ar mişcarea a fost reprimată, şi insurgenţii au fugit pe un vas. VIENA, 11 ianuarie. — Noua Presă liberă primeşce o scria din Constantinopole, care spune că marchisul de Nouilles a consiliat pe sultan să facă ceva în favoarea Gretei, dar sultaaul, contrariat, n’a râspuns nimic. Silo No gri a.£L ă. _ A apărut de sub presă : MIȘCAREA și STAREA ECONOMICA în ROMANIA, de loan Em. Kostaki Iepuremi, (extras din Revue française de l'étranger et des colonies pe Main-iunie-iulie 1885). De vînjere la tipografia Göebl fii și la toate librăriele din capitală cu preţ de 1 leu 50 bani. Se află de vînjere în Galaţi la Filip Weiss, vînjător de fiare. A ieşit de sub presă şi se află de vilitere la “Tipografia Română», strada Mare Nr. 22, cu preţ de 2 lei . CICERONE şi SCRIERILE SELE, cu mai multe note asupra celor mai însemnaţi scriitori români, de Gh. Gh. Arbore. A ieşit de sub presă un frumos volum de 108 pagini intitulat : APERAREA ARHIEREULUI CALISTRAT ORLEAN, de D. G. Mârzescu, profesor la facultatea de drept din Iaşi. Preţul 4 lei. A apărut de sub presă : CONFERENŢA ţinută la Bârlad asupra lui Manolache Costache Iepureni, de D. N. G. Rădulescu. LECŢIUNI de DANS. Subsemnata, fac cunoscut onor. public şi clientelei mele că am REDESCHIS CURSURILE de DANSURI şi le predau cu o metoda foarte practică, aşa că în scurt timp va putea învăţa cu înlesnire toate dansurile moderne. Asemeneaă îndatoresc a preda lecţiuni de dans pe la case particulare şi pensionate. Locuinţa strada Braşovenilor, în casele D-luî Apostol Papadopulo. JOHANNA MAHCHEVICZ. Iar republicei îşi închise sertarul biuroului şi întră în sala de audienţă, unde era aşteptat. D. de Modana, ieşind de la parchet profită de trecerea Iul prin Saint-Jean, de Maurienne ca să se ducă pe la D. Daligand. — Sunt foarte fericit de a vă vedea, îl t}*86 notarul. Am a v6 comunica o noutate bună, principe. — Spuneți-mi-o iute ! răspunse D. de Modana. Din nenorocire noutățile bune au devenit rare,de tot! — Ei bine, am reușit în negociațiunea cu care ați însărcinat pe soția mea,sunt acum aproape trei săptămâni.. Termenul ipotecel D-voastre s’a amânat pentru trei ani. Până atunci veți avea timpul să luați măsurile D-stre. — Mulțumesc, (J^pe principele cu un suspin de ușurare. Grija ipotecel mendrobia. Dar ați pronunțat numele soției D-voastre, D-na Daligand... Cum se face că nu o văd ? — Soția mea lipseşte... Am nişte amici loviți de nenorocire, poate ca soiţi şi D voastra. — Voiți să vorbiți despre D. Bernard ? — Da, şi despre fiica mea Denisa. D-na Daligand m’a lăsat singur ca să stea cu copila acestui nefericit prieten într’un loc depărtat și să o sustragă revelațiunii infamei actaisațiuni ce apăsa pe tatăl ei. — Foarte bine a făcut D-na Daligand ! (J*8e principele emoționat și strângând mâna excelentului notar. — A ! principe ! exclamă Daligand^ aceasta’i o mare nenorocire» Vă jur pe suflet că Bernard n’a comis aceasta oribilă crimă. Dar ceea ce’i mai îngrozitor, este că toat« împrejurările parcă sunt făcute să i acuse pe dânsul ! — Și ce ? ați fi neliniștit oare despre resultatul procesului ? întrebat de Modana cu multă curiositate și grijă’ — Vai ! afară numai dacă D-Jcu nu va face vr’o minune cu Bemnard, dar mă tem foarte mult că nenorocitul med amic va fi perdut ! O minune ! Mereu acestași cuvînt care se presenta și se impunea adevăratului omorîtor. Și acesta minune, pe care se întemeia scăparea unui inocent, era el, el însuși, care fără îndoiela va fi silit să o facă, desvelind în același timp rușinea fiicei sale și răsbunarea sea. Instrucțiunea procesului lui Bernard se făcu cu o iuțulă neobicinuită. Tocmai în acel an crimele fuseseră foarte puține în Savoia, și justiția putuse să-și urmftreasca cercetările fără să fi fost împedecatâ de nescai alte afaceri vechi. De altă parte instrucțiunea acestei cause nu oferise nici-o dificultate materială. Intr’adever Bernard înlesnise cât putuse mai bine cercetările polițiene.Dci, contrar obiceiului celor mal mulți din acusați, cari, fiind rău-fâcători de laeseriă, au tot interesul să rataceasca justiția, ascumtet du’i identitatea și trecutul lor. (Urmarea pe »/?.»).