Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-14 / nr. 2943

- ""Il"1- ■■ ■ J_aiJI. ■ bine chibzuită o dată adoptată şi nu introducea modificări de cât numai când se simţia absolut nevoe, t^i­a tunel cu mare băgare de seamn ca să nu aducă neorândueli în mersul in­­v6ţămîntului. Nu înţelegem dar, as­­tâc­l când se creeaza atâte instituţiuni, din cari multe de interes contestabil, nu s’ar reînfiinţa şi aceasta instituțiune în adever folositoare. Cronica locsită: — Nu e exactă seriea dată de Na­­ţiunea, şi pe care am reprodus’o şi noi, că la 11 curent s'a atratat la Cur­tea de casaţiune procesul comunei noastre cu antreprenorul egourilor. Comuna n’a primit pănă acum nici o citațiune în aceasta privință. — Zilele trecute D. general­­Jan­­tili a inspectat cu de amănuntul cor­purile din garnisoana noastra. — Joi seara, 16 curent, va avea loc serata corpului ofițeresc sub pa­tronagiul D-nelor A. Cotrutz, A.Mur­­gescu, E. 13 lábán, M. Dimitrescu- Maican, C. Scheletti, P. Urseanu și M. Lupu. Balul se dă în sala Apollo, la 9 ore seara. S’au invitat în mod grațios mai mulți civili. — Mâne seara trupa francesă dă pe­nultima reprezentațiune în beneficiul D lui Crépy, cu piesa Les Brigands. Cel ce au fost încântați de vocea plă­cută a D lui Crépy nu ne îndouim că se vor grăbi ar arăta simpatiile lor cu ocasiunea beneficiului. VOCEA COVURLUIULUI Ord­ELică, IrLt^xlexâ, — Cetim în fiomanul: Vineri seara s a ţinut la Senat o în­trunire de senatori şi deputaţi. Din miniştri 8U luat parte la în­trunire şi D-nul I. C. Brătianu şi C. Nacu. D. C. Nacu, luând cel d’intăi cu vîntul, a ci­s că întrunirea a fost pro­vocată de D-sea, pentru a şti ce iste de făcut cu budg­­ul şi anume cu legea târciumelor, care este întocmită ast­fel ca să dea Statului un venit de 6 railione. D sea ruga pe cei în­truniţi a discuta şi vota aceasta lege, arătând şi mai multe presupuse foloase ale ei. D. C. Disescu a combătut aceasta lege, arătând desavantagiele ei şi ten­­denţa de a se călca şi dreptul pro­prietăţii, consacrat prin Constituţi­­une. D. I. Câmpineanu a susţinut-o, si­­lindu se a proba că ar moralisa şi populaţiunea rurală. D. Voinov a combatut’o asemene­a. Ioan Codrescu a făcut un dis­curs care a fost aplaudat continuu. D­eea a arătat că nu crede mai în­­tăi ca Statul să potă realisa venitul de 6 milioane ; că legea cârciumilor, dacă s’ar primi, ar avea de resultat și isbirea cultivatorilor de vii şi îm­­puţinarea lor. D-sea a susţinut că astăzi lumea civilizată caută a introduce un alt sistem în finanţe şi anume acela al repartiţiunii dărilor după venit, ast­fel după cum este în Anglitera. Gu­vernul, trice oratorul, ar face mai bine a medita acest sistem, iar nu a mai crea imposite indirecte, cari au­ ajuns deja la maximul lor. Ia urma discursului D lui Codres­cu, cei întruniţi s’au despărţit pe la orele 11. — Cetim în România libera . In privinţa înveţâm­întului secun­dar, noul proiect de lege asupra in­strucţiunii prevede două feluri de li­cee, clasice şi reale, pentru băiaţi , internate şi externate pentru fete ;­­ impune o taxa copiilor de străini­­ simplifică administraţiunea sculelelor;­­ sporeşce orarul şi onorarul profeso­rilor ; înlocueşce sistema concurati-, rilor de astăzi, prin numirea " pro visora", în scalele de baiaţi, a tine­rilor cu studii superioare şi cu prac-, tică pedagogică, rămânead ca trecerea la tilul definitiv sa se facă în urma unui examen de erudiţiune în spe-­ egalitate şi a unei probe practice ; iar, in s­alele de fete, a absolventelor s­alel normale superiore, românca­ ar face noue probe la numirea defini­tivă ; curtea disciplinară este com­pusă din trei membri ai înaltei Curţi de casaţiune, din trei profesori universitari, traşi la sorţi, şi din rectorul Universităţii, după circum­scripţiune. — Cu ocasiunea interpelării D-lui Peşacov, o adevărata ilaritate a cu­prins băncile deputaților când un ministru, nu vom trăda anonimul, a părut că se încurcă, nevoe mare, de cuvântul aluvion și lucrul ce el în­­semneazâ. — Sâmbătă s’au încheiat experien­țele cu cupolele prin bombardarea cu abusuri pline. Tirul s’a făcut cu mortiere. Comisiunea a renunţat la cartuşele de dinamită pentru a încerca resistenţa maximă a carapacelor. Cons­tructorii francesi cu D. de Montgol­fier, directorul usinel de la Saint- Chamond’ în cap, vor aştepta la Bu­­cureşci pănă la facerea raportului co­­misiunii. — Cetim în Epoca : D. general D. Leca, preşedintele Adunării deputaţilor, în urma unei înţelegeri cu D. I. C. Brătianu, va primi fotoliul ministeriului de interne, iar D. Brătianu pe acel al răsboiului ; pentru D. general Falcoianu se reser­­veza funcţiunea de şef al statului major. — In şediuţi de Sâmbătă la Se­nat D. Brătianu a declarat că D. ge­neral Fălcoianu s’a retras de la mi­nisteriul resbelului. — Se asigură că D. Petre Grădiș­teanu se va presenta la colegiul II de senatori de ilfov în locul Docto­ralul Marcovici. — D. Pagino, prefectul jud. Putna, a demisionat. — Vineri seara s’a deschis, sub pre­­şedinţ­i D lui Stolojin, comisiunea su­­perioară de pe lângă ministerul com­er­ciului şi domenielor. — M S. Regele a scris Sâmbăta D Iul Dinu. Sturza, chiemându’i în grabă la palat. — Vineri D. prim-ministru a avut o lungă întrevorbire cu D. preşedinte al Camerei. In aceasta întrevorbire a­­flăm că D. I. Brătianu ar fi insistat pe lângă D. Lecca, pentru ca acesta să aseze de influența de care se bucură printre deputații de peste Mil­­cov, ca să’l decidă a mai tolera câtă­­va vreme pe D. Sturza pe banca de ministru. — C-tim în U Indépendance rou­maine : M. Sea Regele a lucrat Sâmbătă dimineață cu D. ministru al justiți­i. — Miniștrii a’au întrunit Sâmbătă în consiliu sub președința D-lui I. Brătianu. — D. Gr. Olanescu, directorul ge­neral a contribuțiunilor indirecte, a presentat ministrului proiectul pentru réorganismea serviciului vămilor. — D. ministru al instrucțiunii a fost primit Sâmbătă dimineaea de M . Regele. — Ieri dimineața D. I. C. Bratianu s’a dus la principele Dim. Ghica, cu care a avut o lungă întrevorbire. Ie­șind de la el, D. Brătianu s’a dus la generalul Berendeiu, de care e vorb­a pentru ministrerul de resbel. Evenimentele din Balcani. — Am vorbit despre memoriul comi­telui Andrasay făcut cu privire­a cele ce se petrec în Orient, după însăși dorința împăratului Francisc Josef. Iată ce cetim acu­m în Cortes, pondance de Vienne : Suveranul, după ce a luat cunoș­tința de acest memoriu, l’a comuni­cat ministrului afacerilor străine, corn­­tele rândul lui un răspuns în care pre­­sintă vederile sele personale asupra­­ situațiunii. Kaluoky. Ministrul a red gest la sele întinse româneau goale după ce ceruseră o strimbătură de la un om nobil. El se afla singur în vagon. Din fericire ! câci atunci putu să dea curs liber lacrimilor sale .. — Bemard asasinul ! repeta el. Eu sunt de acum înainte Bemard asasi­nul ! Și omenii onești mă vor evita In toate părțile ! La ce servesce oare, D­ejeul meu, de a fi cine­va inocent și de a fi a­chitul ?... Va trebui să port vecinie acest fioros epitet ? Și Denisa ! Denia* mea ! va fi ea numita la rândul ei , ducu lui Bernard asasinul? Atunci, pe când trenul continua de a înainta spre Lyon, nenorocitul căuta să reda­ce măsuri, ce hotârire să ea. — Voi face ceea ce va trebui să fac, îşi z­ise lu sfârşit cu hotărire... dar este un lucru pe care eu’l voesc nici-de-cum ! Nu voesc ca Denisa 8« adle vre o data că tatăl ei » fost acu­­sat şi că, după ce a fost acusat şi a­chitat, epistul de asasin­i a rămas ca şi tipărit pe frunte ! Dacă Denia* ar simţi lucrul vre o dată şi dacă eu­­ aşi înţelege banue la ei, v aşi mai putea trăi... Aide ! va fi o lupta pe care trebue să fie gata în ori­ce minut­a o sus­ţinea­, şi pe care va trebui sa o câş­tig ori şi când... de nu, va trebui sa mor ! va trebui să las sa moara şi copila mea ! Nu ! Deuisa nu va alia nici­o­dată nimic ! Incidentele ce am povestit întâr­ziaseră pe tânărul ofițer de ași expe­dia afacerile în orașu­l Chambéry. Totuși făcu ast­fel în­cât plecarea să nu­ i fie amânată nici cu o arft, după cum o f’rise. Sa şcia că e aș­tep­t, și de alt­fel și el ard­ia de do­rul de a revedea pe aceea pe care o nu­mia tot­d­a­una logodnica lui. Când descinse iu gara di I* Stut Jian de M­­urienne, tînărul ofițer fu surprins de a găsi numai trăsura tri­misă de D. de Modana, dir uici­u persoana care sa’l fi salutat de bună venire. — Este cine­va bolnav U castel ? întrebă el îndită pe vizitiu — Nu, D le comte. — Nici principele, nici D sora Ur­sula ? — Nimene, D le comte. — E lucru ciudat cu toate aceste, îşi zise el în sine. Totuşi îşi împrăştiat neliniştea, du­­cându'şi că, în intimele ei delicateţe de femee, Ursula nu voise să ofere lu­mii indiferente spectacolul fericirii ce trebuia să simtă ieşindu’i întru întimpinare. Lictorii noştri gâcesc lesne moti­vul care re­ţinuse pe D. de Modana şi pe fiica si» la Croix-Miracle. E­vcia că momentul sosise pen­tru a pune capăt frumosului vis a lui Illurio, şi după cum nu voiau să mai joace încă o oră comedia apro­piatei casătoaii, tot aşa nu voiau să expună secreta de solaţiune a inimel lor banalei curiosităţi a lumii ce putea să se afle in sala de aştepteptare a gărei. D. de Pregibert sosi în fine la Cro­x- Miracle, şi de departe vedu în baler­­nul castelului pe principele care­ aştepta. (Urmarea ps alt*#).

Next