Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-14 / nr. 2943
- ""Il"1- ■■ ■ J_aiJI. ■ bine chibzuită o dată adoptată şi nu introducea modificări de cât numai când se simţia absolut nevoe, t^ia tunel cu mare băgare de seamn ca să nu aducă neorândueli în mersul inv6ţămîntului. Nu înţelegem dar, astâcl când se creeaza atâte instituţiuni, din cari multe de interes contestabil, nu s’ar reînfiinţa şi aceasta instituțiune în adever folositoare. Cronica locsită: — Nu e exactă seriea dată de Naţiunea, şi pe care am reprodus’o şi noi, că la 11 curent s'a atratat la Curtea de casaţiune procesul comunei noastre cu antreprenorul egourilor. Comuna n’a primit pănă acum nici o citațiune în aceasta privință. — Zilele trecute D. generalJantili a inspectat cu de amănuntul corpurile din garnisoana noastra. — Joi seara, 16 curent, va avea loc serata corpului ofițeresc sub patronagiul D-nelor A. Cotrutz, A.Murgescu, E. 13 lábán, M. Dimitrescu- Maican, C. Scheletti, P. Urseanu și M. Lupu. Balul se dă în sala Apollo, la 9 ore seara. S’au invitat în mod grațios mai mulți civili. — Mâne seara trupa francesă dă penultima reprezentațiune în beneficiul D lui Crépy, cu piesa Les Brigands. Cel ce au fost încântați de vocea plăcută a D lui Crépy nu ne îndouim că se vor grăbi ar arăta simpatiile lor cu ocasiunea beneficiului. VOCEA COVURLUIULUI OrdELică, IrLt^xlexâ, — Cetim în fiomanul: Vineri seara s a ţinut la Senat o întrunire de senatori şi deputaţi. Din miniştri 8U luat parte la întrunire şi D-nul I. C. Brătianu şi C. Nacu. D. C. Nacu, luând cel d’intăi cu vîntul, a cis că întrunirea a fost provocată de D-sea, pentru a şti ce iste de făcut cu budgul şi anume cu legea târciumelor, care este întocmită astfel ca să dea Statului un venit de 6 railione. D sea ruga pe cei întruniţi a discuta şi vota aceasta lege, arătând şi mai multe presupuse foloase ale ei. D. C. Disescu a combătut aceasta lege, arătând desavantagiele ei şi tendenţa de a se călca şi dreptul proprietăţii, consacrat prin Constituţiune. D. I. Câmpineanu a susţinut-o, silindu se a proba că ar moralisa şi populaţiunea rurală. D. Voinov a combatut’o asemenea. Ioan Codrescu a făcut un discurs care a fost aplaudat continuu. Deea a arătat că nu crede mai întăi ca Statul să potă realisa venitul de 6 milioane ; că legea cârciumilor, dacă s’ar primi, ar avea de resultat și isbirea cultivatorilor de vii şi împuţinarea lor. D-sea a susţinut că astăzi lumea civilizată caută a introduce un alt sistem în finanţe şi anume acela al repartiţiunii dărilor după venit, astfel după cum este în Anglitera. Guvernul, trice oratorul, ar face mai bine a medita acest sistem, iar nu a mai crea imposite indirecte, cari au ajuns deja la maximul lor. Ia urma discursului D lui Codrescu, cei întruniţi s’au despărţit pe la orele 11. — Cetim în România libera . In privinţa înveţâmîntului secundar, noul proiect de lege asupra instrucţiunii prevede două feluri de licee, clasice şi reale, pentru băiaţi , internate şi externate pentru fete ; impune o taxa copiilor de străini simplifică administraţiunea sculelelor; sporeşce orarul şi onorarul profesorilor ; înlocueşce sistema concurati-, rilor de astăzi, prin numirea " pro visora", în scalele de baiaţi, a tinerilor cu studii superioare şi cu prac-, tică pedagogică, rămânead ca trecerea la tilul definitiv sa se facă în urma unui examen de erudiţiune în spe- egalitate şi a unei probe practice ; iar, in salele de fete, a absolventelor salel normale superiore, românca ar face noue probe la numirea definitivă ; curtea disciplinară este compusă din trei membri ai înaltei Curţi de casaţiune, din trei profesori universitari, traşi la sorţi, şi din rectorul Universităţii, după circumscripţiune. — Cu ocasiunea interpelării D-lui Peşacov, o adevărata ilaritate a cuprins băncile deputaților când un ministru, nu vom trăda anonimul, a părut că se încurcă, nevoe mare, de cuvântul aluvion și lucrul ce el însemneazâ. — Sâmbătă s’au încheiat experiențele cu cupolele prin bombardarea cu abusuri pline. Tirul s’a făcut cu mortiere. Comisiunea a renunţat la cartuşele de dinamită pentru a încerca resistenţa maximă a carapacelor. Constructorii francesi cu D. de Montgolfier, directorul usinel de la Saint- Chamond’ în cap, vor aştepta la Bucureşci pănă la facerea raportului comisiunii. — Cetim în Epoca : D. general D. Leca, preşedintele Adunării deputaţilor, în urma unei înţelegeri cu D. I. C. Brătianu, va primi fotoliul ministeriului de interne, iar D. Brătianu pe acel al răsboiului ; pentru D. general Falcoianu se reserveza funcţiunea de şef al statului major. — In şediuţi de Sâmbătă la Senat D. Brătianu a declarat că D. general Fălcoianu s’a retras de la ministeriul resbelului. — Se asigură că D. Petre Grădișteanu se va presenta la colegiul II de senatori de ilfov în locul Doctoralul Marcovici. — D. Pagino, prefectul jud. Putna, a demisionat. — Vineri seara s’a deschis, sub preşedinţi D lui Stolojin, comisiunea superioară de pe lângă ministerul comerciului şi domenielor. — M S. Regele a scris Sâmbăta D Iul Dinu. Sturza, chiemându’i în grabă la palat. — Vineri D. prim-ministru a avut o lungă întrevorbire cu D. preşedinte al Camerei. In aceasta întrevorbire aflăm că D. I. Brătianu ar fi insistat pe lângă D. Lecca, pentru ca acesta să aseze de influența de care se bucură printre deputații de peste Milcov, ca să’l decidă a mai tolera câtăva vreme pe D. Sturza pe banca de ministru. — C-tim în U Indépendance roumaine : M. Sea Regele a lucrat Sâmbătă dimineață cu D. ministru al justiții. — Miniștrii a’au întrunit Sâmbătă în consiliu sub președința D-lui I. Brătianu. — D. Gr. Olanescu, directorul general a contribuțiunilor indirecte, a presentat ministrului proiectul pentru réorganismea serviciului vămilor. — D. ministru al instrucțiunii a fost primit Sâmbătă dimineaea de M . Regele. — Ieri dimineața D. I. C. Bratianu s’a dus la principele Dim. Ghica, cu care a avut o lungă întrevorbire. Ieșind de la el, D. Brătianu s’a dus la generalul Berendeiu, de care e vorba pentru ministrerul de resbel. Evenimentele din Balcani. — Am vorbit despre memoriul comitelui Andrasay făcut cu privirea cele ce se petrec în Orient, după însăși dorința împăratului Francisc Josef. Iată ce cetim acum în Cortes, pondance de Vienne : Suveranul, după ce a luat cunoștința de acest memoriu, l’a comunicat ministrului afacerilor străine, corntele rândul lui un răspuns în care presintă vederile sele personale asupra situațiunii. Kaluoky. Ministrul a red gest la sele întinse româneau goale după ce ceruseră o strimbătură de la un om nobil. El se afla singur în vagon. Din fericire ! câci atunci putu să dea curs liber lacrimilor sale .. — Bemard asasinul ! repeta el. Eu sunt de acum înainte Bemard asasinul ! Și omenii onești mă vor evita In toate părțile ! La ce servesce oare, Dejeul meu, de a fi cineva inocent și de a fi achitul ?... Va trebui să port vecinie acest fioros epitet ? Și Denisa ! Denia* mea ! va fi ea numita la rândul ei , ducu lui Bernard asasinul? Atunci, pe când trenul continua de a înainta spre Lyon, nenorocitul căuta să redace măsuri, ce hotârire să ea. — Voi face ceea ce va trebui să fac, îşi zise lu sfârşit cu hotărire... dar este un lucru pe care eu’l voesc nici-de-cum ! Nu voesc ca Denisa 8« adle vre o data că tatăl ei » fost acusat şi că, după ce a fost acusat şi achitat, epistul de asasini a rămas ca şi tipărit pe frunte ! Dacă Denia* ar simţi lucrul vre o dată şi dacă eu aşi înţelege banue la ei, v aşi mai putea trăi... Aide ! va fi o lupta pe care trebue să fie gata în orice minuta o susţinea, şi pe care va trebui sa o câştig ori şi când... de nu, va trebui sa mor ! va trebui să las sa moara şi copila mea ! Nu ! Deuisa nu va alia niciodată nimic ! Incidentele ce am povestit întârziaseră pe tânărul ofițer de ași expedia afacerile în orașul Chambéry. Totuși făcu astfel încât plecarea să nu i fie amânată nici cu o arft, după cum o f’rise. Sa şcia că e aștept, și de altfel și el ardia de dorul de a revedea pe aceea pe care o numia totdauna logodnica lui. Când descinse iu gara di I* Stut Jian de Murienne, tînărul ofițer fu surprins de a găsi numai trăsura trimisă de D. de Modana, dir uiciu persoana care sa’l fi salutat de bună venire. — Este cineva bolnav U castel ? întrebă el îndită pe vizitiu — Nu, D le comte. — Nici principele, nici D sora Ursula ? — Nimene, D le comte. — E lucru ciudat cu toate aceste, îşi zise el în sine. Totuşi îşi împrăştiat neliniştea, ducându'şi că, în intimele ei delicateţe de femee, Ursula nu voise să ofere lumii indiferente spectacolul fericirii ce trebuia să simtă ieşindu’i întru întimpinare. Lictorii noştri gâcesc lesne motivul care reţinuse pe D. de Modana şi pe fiica si» la Croix-Miracle. Evcia că momentul sosise pentru a pune capăt frumosului vis a lui Illurio, şi după cum nu voiau să mai joace încă o oră comedia apropiatei casătoaii, tot aşa nu voiau să expună secreta de solaţiune a inimel lor banalei curiosităţi a lumii ce putea să se afle in sala de aştepteptare a gărei. D. de Pregibert sosi în fine la Crox- Miracle, şi de departe vedu în balernul castelului pe principele care aştepta. (Urmarea ps alt*#).