Vocea Covurluiului, februarie 1886 (Anul 14, nr. 2959-2982)
1886-02-01 / nr. 2959
ANUL XIV. — Nr. 2.959. ABONA ME N T pentru România Pe an an . . . 20 lei , 6 luni ... 10 * I'VeSî pag. IV premiul -joient abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente se fac in Galaţi la Administraţiunea Statului, in districte la birouine postale. Redacţiunea 10 BANI EXEMPLARUL. SAMBATA, 1 FEBRUARIE 1886. ANUNCIH linia petit Pagina IV : 40 bani , III_^ 80 , N S EIIY IUNI ti RECLAME gina III : 80 bania Cronica : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu s înapoesc, 22 atr. Mare. | APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. [ Administrațiunea : 22, atr. Mare. X elegria,RO. e Seviciul partie, alVocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. © BUCURESCI, 11 Februarie.—Camera a continuat ast&cui discuțiunea proiectului prin care se sporesc taxele de timbru, și se voteaza până la rart. 29. — Senatul a votat proiectul pentru înfințarea a şase asiluri pentru infirmi prin monastiri. Se votează proiectul pentru sporirea capitalurilor Caselor de credit agricol. VIEN A, 11 Februarie. După Noua preta liberă grugblatt, demobilisarea armatei serbescl este iminentă. Noua presă liberă adaogă în acelaşi timp ca acesta scrie n’a primit încă confirmarea oficiala. LONDRA, 11 Februarie.— Lordul Roseberry primind pe membrii corpului diplomatic, le a confirmat intenţiunea noului cabinet de a mănținea politica orientală a lordului Salisbury ROMA, 11 ianuarie, Camera deputaților.— Rǎspuintând unei interpelâri asupra cestiunii greceşci, comtele llobilant declară că nu se poate explica, din respectul cătră puteri şi ca să nu strice efectele binefacetore ale acțiunii comune. El adaogă că simpatiile Italiei şi a celorlalte puteri nu lipsesc Greciei, care nu poate uita că le datoreşce constituţiunea actuală şi mărirea sea, şi că n are nevoe ca să le alieneze prin acte nesocotite. CONSTANTINOPOLE, 11 Februarie.— Comtele Corti a fost primit de sultan în audienţă de concediu şi va pleca la 17 Februarie. LONDRA, 11 Februarie.— Panica ce a domnit ieri acra la Londra a resultat din causa sgomotelor false ce au circulat. Nu s’a întâmplat nici-o turburare. PARIS, 11 Februarie.—Ziarul oficial publică un decret care reduce cu Vă% dobânda bonurilor de tesaur. BUCURESCI, 11 Februarie. Profitând de disposiţiunile binevoitoare ale guvernului român, D-nii delegaţi pentru negocierile de pace au rugat pe D. Ferike, ministrul afacerilor străine, să re dea concursul pentru lucrările secretariatului cu unul din funcţionarii departamentului şefi. Pentru a răspunde la dorințele lor, D. Ferekida a binevoit să numesca pentru acesta pe D. Alexandru Em. Lshovary, directorul divisiunii consulatelor contenciosului și a convențiunilor internaționale la ministerul afacerilor străine. A se vedea, ultime seri telegrafice pag. HI. GALA JI, ol Juliu nie 1860. Noi tot-d’auna am fost de opiniunea că actuala lege a instrucţiunii publice este foarte bună , dar ea n’a fost aplicată în întregul ei de difeririţii titulari ce s'au succedat la departamentul instrucţiunii, şi de aceea n’a dat resultatele ce putea da. Fără Indoveia ea conţine ore-cari imperfecţiuni şi lacune, dar aceste se puteau repara uşor prin modificări mici, fără a fi nevoe de modificarea întregei legi. De aceea n’am fost nici-odată partisan al nici-unui proiect în acest sens ce s’a presentat de diferiţi miniştri al instrucţiunii, şi de aceea nu vedem util nici noul proiect prezentat de actualul - ministru. Cu toate aceste, de oarece s'a presentat, suntem nevoiţi a cerceta diferitele principie ce conţine. Una din inovaţiunile proiectului este că ia în mâna Statului adcministraţiunea tuturor scólelor publice Comunele, judeţele şi chiar particularii vor putea contribui pentru fundarea de scóle noue, dar ele vor trebui să verse sumele ce destină pentru acesta în t°săurul Statului, iar stelele, deşi întreţinute şi cu fonduri particulare, vor fi administrate de Stat, care Va numi pe profesori şi va ixercita controlul sta. N avem nimic deJis contra acestei disposiţiuni, care se putea pune în aplicare şi sub actuala lege Şi până acum personalul la scolele comunale şi judeţene era numit tot de Stat, şi le controla prin revisoul sei. Dacă Statul n’a exercitat o acțiune mai directă asupra acestor scoale, causa este nu că nu’i permitea legea, ci pentru că n’a voit. Dar expunerea de motive că se preciseaza lămurit’ atribuțiunile Statului și a contribuitorilor. Dacă crede că acesta’i vade o mai mare putere, n’avem nimic de obiectat. Art. 2 prevede că limba română este limba învâțământului în toate scóalele din țară. Cum am mai avut ocasiune a spune, aceasta disposițiune s’a luat în scopul asimilării străinilor cel puțin prin limbă, căci asimilarea de sentimente nu se poate capăta în scóalele private, chiar predându-se acolo cursurile în româneşte. Cel mai bun mijloc pentru acesta este ca Statul să aibă institute de cultură model în centrurile mai însemnate de străini, cari să îndemne a-şi da copiii în ele, unde forţamente li se vor inspira şi sentimente româneşti, iar nu numai limba. Prin art. 3 ,zice că deschiderea unei scoale nu se poate face de cât dacă sunt asigurate mijloacele materiale pentru instalarea şi existenţa ei. Aceasta prescripţiune viseaza pe comune şi judeţe. Dar mi se pare că Statul înainte de toți ar fi trebuit să dea exemplu, câci localurile mai tuturor sculelor sale sunt în condiţiuni deplorabile, materialul didactic lipseşte mai pretutindene. Nu putem de cât aproba instituirea gradinelor de copil, atât de necesare, încât prin multe oraşe au fost înfiinţate de particulari. fnse naturalmente în condiţiuni ce nu pot conrespunde menirii unor astfel de scule. Oxorxica, locală, — Un număr oarecare de comercianţi şi proprietari, dorind a ţinea o întrunire publică, în scopul de a adresa mulţumirii lui Eugeniu Stătescu, ministru de justiţie, pentru iniţiativa luată de a transfera reşedinţa Curţii de apel din Focşani în oraşul nostru, ruga pe toţi cetăţenii gâlăţeni să binevoescă a se întruni pentru acest scop înziua de Duminecă, 2 Februarie, orele 3 p. m., în localul scelei No. 1 de băiaţi. Cronica Intextexs: „ Focşănenii au trimis o petiţiune Corpurilor legiuitoare, prin care cer să nu se strămute Curtea de apel de la Focșani la Galați. N’avem nimic de ai.- Ei și-au făcut datoria Folio!» «VOCII COVURLUIULUI BANII DRACULUI PARTEA II. Denisa Guérin. {Urmare. 60 Față cu aceasta îndeletnicit din partea tînărului ofițer, Denisa înțelese că era datoria ei să spună totul, dacă ținea ca aceasta conversațiune să nu fie cea din urmă ! — Dle de Maurienne, reluă ea cu fermitate, puindu’și mâna pe aceea a tânărului ofițer, eu care sunt a bogata, și care prin urmare am dreptul să vorbesc, oare ași putea fi acusată de lipsă de la datoria dacă ți-ași spune Că am Înțeles cât de mult mă iubesci ? ! Jean se sculă răpide. — A ! D-(eule a tot puternic ! el. Nu spune acesta ! Să n o spui niciodată ! Nu face acest joc crud, ai atâta generositate de a nu’mi mai repeta că știi că te iubesc !. . Câci afecțiunea mea pentru D tea simțindu-se desvelită, nu s’ar mai supune poate așa cum trebue legilor de onoare cari îmi comandă ca să tac ! — Cu toate aceste, întrebă Denisa cu un surîs plin de dulceea divină... dacă și eu te iubesc? Trebue oare să te las să pleci fără a ți-o spune?... — CeJici ? Ce aiJis ? întrerupse Jean transportat de o bucuria indescriptibilă. De câtva timp îacece el observase cu bucuria progresul răpide al pasiunii ce se deștepta în inima copilei, care era foarte sinceră și onestă pentru ca să poată impune tăcere întregei sale ființe. Dar cu deosebire între mărturisirile involuntare ce scapi dintr’o căutătură, dintr’un surîs sau dintr’o lacrimă stârsă pe ascuns, şi între acesta mărturisire atât de sinceră și onestă pe care Denisa o făcea în acel moment. — Ce aud? repetă el încă o dată, mă iubesci şi mi o marturiseșci ? — Nu ți-aşi fi mărturisit’o nici odată cu cea dintăi. Dar eșci așa de mândru, încât, pentru ca sa’ți aflu secretul, am fost silita să ţii smulg di'svelindu ţi secretul meu ! — Deuiso ! murmură tînărul ofițer apucându’i manele ce ea’i întinddă și sărutându le cu foc. Deuiso ! — D-le de Maurienne, relua ea desfătenduse înottișor din mânele lui Jean, știu că ești de un caracter foarte onest... Am să te întreb ceva. Fugăduește’mi că’mi vei răspunde sincer, și te voi crede pe cuvint... — Intrebà-me,’de tînărul uimit. Iți voi spune adevĕrul, cum l’ași spune și lui Djeu ! — Ei bine, spune ! există între noi alt ostacol de cât acela al deosebirii averilor noastre ? — Și care altul dacă nu acesta ar putea oare să ne ţină despărțiţi ? — Apoi nu mi ai promis să’mi răspuniji astfel. Jean privi pe iubita mea Denisa drept în față. — Daca ar fi o tata săracă, Denisa, îlzise el, m’ași duce chiar mâne la tatal D téle ca sa’i spun că fericirea viaței mele stă în mânele lui ! — Ai face aceasta ? (}ise Denisa, a cărei inimă bătu cu putere. Ai face aceasta, D-tea care te numeșcl D. de Maurienne și ai să fii într’o 41 principe ? Ai face aceasta pentru mine?