Vocea Covurluiului, februarie 1886 (Anul 14, nr. 2959-2982)

1886-02-01 / nr. 2959

VOCEA VOVURLUIULUI Sinistrele maritime.—Iată sinistrele maritime pe luna Decembrie 1885,­rivind toate pavilioanele. Vase cu pânză semnalate perdute : 1 germane, 17 americane, 46 au­lese, 1 austriac, 1 brasilian, 3 da­nse, 1 spaniol, 5 francese, 2 grece, olandese, 7 italiane, 19 norvegiane, ruse, 6 suedese, total : 124. In acest umor nu sunt cuprinse 5 vase pre­­ipuse perdute din causa lipsei de 3i­l depre ele. Vapoare semnalate perdute : 1 ger­­ian, 1l anglese, 1 claudes, 1 italian; »tal : 14 In acest uud­or nu este cu unul 1 vas presupus perdut din causa ^feel de sch­i. Fabrica pentru instrumente de spar­ere. — Se­­Jice ca pe 1Q ora in Denver din Colorado. Aceasta fa­rică a făcut un ferestreu cu electri­­tate. Pânza ferestrăului este de pla­nă. Cu acest ferestreu poate omul­­ taie încetul cu tunetul ori ce casă e bani fără a mai lua în ajutor alt idior particular. IutâU este lucrul rincipal la spargeri, de aceea se ia jp^jutor și electricitatea. Printr’un urent electric se înferbînteazâ pânz* frestreului pană se face incandescentă, i atunci feî08truesce casa de băniși iar iute de cum ar pătrunde un fe­­streu comun sau obicinuit printr’o asâ de bani de lemn de acea mâ­ime. Factorul fabrice! a făcut o pro­ă în presența unui reporter. El în­­neptă un curent electric dintr’o ma­­m­ă galvanică asupra pauzei feres­­tcului. La moment pânza se făcu­­stă ca jarul. După aceea printr’o launșă sail curbura puse pauza în lișcare și în rama sea se mişcă Ina­de şi taiă o nicovală grea şi grasa :u utat a uşurinţă ca şi când ar fi fost u caş Tot aşa de uşor a tăiat o bu­­ata dintr’un puternic drug de oţel. ..ja dir de aci încolo nu uial oferă astle de fel nici-o garanţia sigura a contra spargerilor, pentru că inge­­roşii inventatori ai ferestreului de platină vor inventa şi sfredele nece­sare pentru ca cu acele su­gauret cu casele de fer şi apoi prin găurile fi­cute să bage ferestreul de platină şi la moment este casa de fer spartă Acum şi fabricanţii caselor de fer trebue să ia precauţiuni spre a pa­­raliza invențiunile cele noue. Procesele ce se vor judeca la Iritai in dina de Sâmbătă 1 Februarie. Seep I. I. Gh. Christea, vîndere ; 2. Alex. Dumi­tru Zamfir, idem ; 3. Anica Pavel cu Al. Iftime ; 4. Enache G. Macri cu E. Hanutz ; 5. Vasile Candiano, divorţ ; 6. N Brauner, apel legea timbrului ; 7. Aglaea G. Levide, contestațiune ; 8. Vinderea imob Ioan N. Munteanu ; 9. Idem Stanciu Șerban ; 10. Idem Const. I. Albu ; 11. Idem Dumitru Mihai ; 12. Idem Mih. Samoilă ; 13. Idem Tănase I. Serbca; 14. Idem Neculai Grigo­­raș ; 15. Idem Paraschiv Varian; 16. Idem loan Pavel; 17. Idem Alecu Gheorghe ; 18. Idem loan Voicu ; 19. Idem Enachei N. Nica ; 20. Pronunţarea hotărîrii Potam­ano cu Corvisiano. Sect. II ( Cor regionale). 1. Iţic Bloch, apel ; 2. Toader Ioniţă, furt! 3. Hristache Ilie, apel ; 4. Chirilă Gherţu şi alţii, apel; 5. Hana Rot Herşcu, apel; 6- Tudorache Vultureanu, furt ; 7. C. Butzurcă, op. ; 8. Epitropia Petru şi Ana Anastasiu ; 9. Idem I. Kopotan ; 10. Strul sin Herşcu, apel ; 11. Atanasie Verghemos, furt şi va­­gabondagiu, deţinut, Cierograme financiare. (Reproducţiunea interzisă), BUCUREŞCI, 12 Februarie. Vîndut, R. Banca Naţională, , , , ,1205 00 S. » României, , , , T. Creditul mobiliar român . U. Societatea de construcţiuni V. Dacia-România .­­ Naţionala de asigurare , X. Lira otomană .... Y. Rubla de hârtia .... Z. Florinul.......................... . Argint şi bilete contra aur Londra, la vedere .... , 3 luni................... Paris, la vedere ..... , 3 luni. .... Berlin, la vedere. .... , 3 luni ..... Marsilia, 3 luni...................... VIENA, i­ Februarie Napoleonul, Galbenul ....... Pol imperial Lira turcă ................................ Argint contra hârtiă, , , , Rubla hârtiă ,,,,,, Acţiuni Anstalt..................... Renta metalică 5 la sută , , PARIS, 11 Februarie. FRANCFORT, 11 Februarie. Renta română amortis. 5%. • 95 00 Renta hârtiă . . . Renta aur .... Lose turce. Londra la vedere , Pans, , Berlin, , Amsterdam, , 84 50 113 20 17.70 126.80 50 20 62 05 104 90 Renta francesa 5 °/0 - •• . 109.25­­ , bulevard . .. . 109 15 Renta română 5°/0 . . ., . 89.50 , 6% căi ferate , —.— Acțiunile Băncii României. , —■— Creditul mobiliar român , . —•— împrumutul elin I~179, ,, . 33875 » , 1881, ., . 271.25 Banca otomană , . , 482.50­0 , bulevard . .. • 4837 5 Datoria turcă..................... . 1390 Lose turce ..... , 35-25 împrumutul egiptean . ,, , 326.00 Londra, la vedere . . .. . 25.18 Amsterdam 3 luni. , . .1 . 207.50 Berlin, » .... . 122.62 LONDRA, 11 Februarie. Consolidatele anglese .... too.1/16 Acțiunile Băncii României , . 5-la Paris, 3 luni 25.39 Berlin, , , . , . , . 20.53 Amsterdam. , . . .... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării ; 25 metre. Ultime seri. . 9 BUCURESCI, 11 Februarie, sera. — In şedinţa ce a ţinut conferenţa astăzi­, E. S M­djid paşa a presentat deplinele sale puteri, cari au fost gă­­site în buna formă. Delegaţii sa c­erut apoi de acord asupra redacţiunii art. 1 propus de E. S. Madjid­ paşa. Discuţiunea celor­lalte articole s a amânat pentru şedinţa viitoare. PAR­S, 11 Februarie. — In urma interpelării asupra evenimentelor de la Decazeville, Camera a adoptat, cu 301 voturi contra 188, o moţiune prin care exprimă încredere în so­licitudinea guvernului pentru intere­sele lucratorilor şi în energia sta pentru menţinerea ordinii. Onu, cu oersiunea unei recepţiuni diplomatice, D. dn Frigcineta amintit cu energia D lui Delyannis gravele pericole în cari ar întră Grecia d­acă ar ataca pe Turci». BUCURESCI 12 Februarie. — Pri­mesc sorea din Par­s că depeşele so­site acolo din Sofia desmint că Bul­garia a decis a reclama o indemni­tate de resbel. Informaţiunile mele personale îmi permit a afirma con­trariul. BERLIN, 11 Februarie. — Reichsta­gul a adoptat, cu 143 voturi contra­­ 19, propunerea D-lui Iliîhne (bime­­taliat), care cere ca guvernul să su­pună cestiunea monetară unui nou examen. ULTIMA D An­ A. BELGRAD, 12 Februarie. — Se dezuiinte sgomotul de demobilisare. BERLIN, 12 Februarie. — După Tageblatt, paragraful din acordul tur­co bulgar, care spune că Bulgaria va ajuta pe Turcia în cas de agresiune, va fi abandonat în urma refusului absolut a Rusiei de al primi. Apoi acordul va fi adoptat. LONDRA, 12 Februarie.— S’au ţi­nut meetinguri revoluţionare în mai multe oraşe. Atitudinea lucrătorilor e ameninţătdre. ~ Ganzseidene Spitzenstoffe 70 Cm.) kr (Schwarz u. creme) fl. 1.20 per| Meter «.£*> (Chantilly, Guipure und! I , . a -, . a,, i versenket me-f echte Schweizer Stickerei) ter.„. stück­weise zollfrei ins Haus das Seidenfabrik-Depôt G. IIENNEBERG (k. und k. Hoflieferant), Zürich- Mus­ter umgehend. Briefe kosten io kr. Porto. La trei ore despre (Jiuă ainji du uitul trăsurei ce întră în curte» ote ului seu. — Cum ? își (Jise el. Deja ? Nu peram s’o reved înainte de (Jori de ! Și se duse el însuși să deschidă ubitel sele copile ușa de la întrare. — O ! (Jise Deuisa ve(Jâudu’l și a­­nncându-­ se în brațe, m’ai așteptat) *tă ! Cât eșci ce bun ! — Voiam sa te admir în lotá splen­­aarea tea ! (J.se Bemard încercând i zimbeascâ. Ceea ce va să (j.icâ că aut vanitos și tgoist, iar nu bun. k sâ te vă­d ! Mai ești lot așa de umdsă !­­— Judecă însoți, tată! (Jise copila lini de recunoscință pentru aceasta rigoste ce i se demonstra de a*­lț» ani Și iătâtd să cadă paltonul e\ ră­mase în frumoasa și casta toaletă de tânăra fétft. Era rapitoare în adevăr ! Cum s’ar fi putut ca tatăl el să nu fie tentat de a o contempla și de a o adora? — Aide !­­Jise el cu partse de reu după un minut. Destui. Trebue să fii obosită. îmi vei povesti mâne is­­bân(Jiie séle... Du-te acum și te culcă... — Nu, îi răspunse fiica mea. Nu sunt de loc ostenită. Aștepta-mă pu­țin... mă întorc îndată. Aceste cuvinte ,zise, ea trecu în ca­mera mea de toaletă, unde o servitoare o aștepta ca s o desbrace. Apoi își puse o haină ușoră de noapte, concediă pe servitoarrea som­­noroisă și se întorse la tatăl seu. — Ai venit să stai câte­va minute cu mine ca să mă recompensezi de așteptarea lungă de astă seara,­­Jise Bernard vesel de fericirea lui părin­țescă. De aceea uită- o, am făcut și eu acest bun foc ca să nu’ți fie rece cât timp ai sa’mî po­eatesci mulțu­mirile téle. El disertase în adevăr panerul cu lemne în sobă, și limbele de flăcări sburau lingând soba pe dinlăuntru în mijlocul plesniturilor și scânteilor, și iluminau cu vioiciune toatâ camera. — Cât esci da bun tot d’a­una ! îi­­zise Denisa recunosa­toare și mișcată de neîntrerupta lui Îngrijire. — Nu, nu sunt bun. Te iubesc, iată secretul... tu iscî totul pentru mine, scumpa mea fiică ! — Tată ! murmură Denisa. Ea se așezză pe o perină jos lângă sobă și își puse cotul pe genunchii lui Bernard. Acesta își trecu brațul pe după gâ­tul copilei sale, și, plecându-se, o să­rută într’una pe frumosul­­ per auriu. — Crede mă, îmi imput adese că nu sunt destul da recunoscător că­­trâ D (Jbu care mi-a dăruit o fetà ca tine !... Și cu toate aceste nu’i (J) ca să nu­­ mulțumesc cu căldură în rugăciunile mele ! Tu ești atât de bună ! așa de frumoasa ! — O ! frumoasa ! exigerez?, tată ! (Jise copila cu un zimbet încântător. (Urmarea pe

Next