Vocea Covurluiului, februarie 1886 (Anul 14, nr. 2959-2982)
1886-02-01 / nr. 2959
VOCEA VOVURLUIULUI Sinistrele maritime.—Iată sinistrele maritime pe luna Decembrie 1885,rivind toate pavilioanele. Vase cu pânză semnalate perdute : 1 germane, 17 americane, 46 aulese, 1 austriac, 1 brasilian, 3 danse, 1 spaniol, 5 francese, 2 grece, olandese, 7 italiane, 19 norvegiane, ruse, 6 suedese, total : 124. In acest umor nu sunt cuprinse 5 vase preipuse perdute din causa lipsei de 3il depre ele. Vapoare semnalate perdute : 1 gerian, 1l anglese, 1 claudes, 1 italian; »tal : 14 In acest uudor nu este cu unul 1 vas presupus perdut din causa ^feel de schi. Fabrica pentru instrumente de sparere. — SeJice ca pe 1Q ora in Denver din Colorado. Aceasta farică a făcut un ferestreu cu electritate. Pânza ferestrăului este de plană. Cu acest ferestreu poate omul taie încetul cu tunetul ori ce casă e bani fără a mai lua în ajutor alt idior particular. IutâU este lucrul rincipal la spargeri, de aceea se ia jp^jutor și electricitatea. Printr’un urent electric se înferbînteazâ pânz* frestreului pană se face incandescentă, i atunci feî08truesce casa de băniși iar iute de cum ar pătrunde un festreu comun sau obicinuit printr’o asâ de bani de lemn de acea mâime. Factorul fabrice! a făcut o proă în presența unui reporter. El înneptă un curent electric dintr’o mamă galvanică asupra pauzei ferestcului. La moment pânza se făcustă ca jarul. După aceea printr’o launșă sail curbura puse pauza în lișcare și în rama sea se mişcă Inade şi taiă o nicovală grea şi grasa :u utat a uşurinţă ca şi când ar fi fost u caş Tot aşa de uşor a tăiat o buata dintr’un puternic drug de oţel. ..ja dir de aci încolo nu uial oferă astle de fel nici-o garanţia sigura a contra spargerilor, pentru că ingeroşii inventatori ai ferestreului de platină vor inventa şi sfredele necesare pentru ca cu acele sugauret cu casele de fer şi apoi prin găurile ficute să bage ferestreul de platină şi la moment este casa de fer spartă Acum şi fabricanţii caselor de fer trebue să ia precauţiuni spre a paraliza invențiunile cele noue. Procesele ce se vor judeca la Iritai in dina de Sâmbătă 1 Februarie. Seep I. I. Gh. Christea, vîndere ; 2. Alex. Dumitru Zamfir, idem ; 3. Anica Pavel cu Al. Iftime ; 4. Enache G. Macri cu E. Hanutz ; 5. Vasile Candiano, divorţ ; 6. N Brauner, apel legea timbrului ; 7. Aglaea G. Levide, contestațiune ; 8. Vinderea imob Ioan N. Munteanu ; 9. Idem Stanciu Șerban ; 10. Idem Const. I. Albu ; 11. Idem Dumitru Mihai ; 12. Idem Mih. Samoilă ; 13. Idem Tănase I. Serbca; 14. Idem Neculai Grigoraș ; 15. Idem Paraschiv Varian; 16. Idem loan Pavel; 17. Idem Alecu Gheorghe ; 18. Idem loan Voicu ; 19. Idem Enachei N. Nica ; 20. Pronunţarea hotărîrii Potamano cu Corvisiano. Sect. II ( Cor regionale). 1. Iţic Bloch, apel ; 2. Toader Ioniţă, furt! 3. Hristache Ilie, apel ; 4. Chirilă Gherţu şi alţii, apel; 5. Hana Rot Herşcu, apel; 6- Tudorache Vultureanu, furt ; 7. C. Butzurcă, op. ; 8. Epitropia Petru şi Ana Anastasiu ; 9. Idem I. Kopotan ; 10. Strul sin Herşcu, apel ; 11. Atanasie Verghemos, furt şi vagabondagiu, deţinut, Cierograme financiare. (Reproducţiunea interzisă), BUCUREŞCI, 12 Februarie. Vîndut, R. Banca Naţională, , , , ,1205 00 S. » României, , , , T. Creditul mobiliar român . U. Societatea de construcţiuni V. Dacia-România . Naţionala de asigurare , X. Lira otomană .... Y. Rubla de hârtia .... Z. Florinul.......................... . Argint şi bilete contra aur Londra, la vedere .... , 3 luni................... Paris, la vedere ..... , 3 luni. .... Berlin, la vedere. .... , 3 luni ..... Marsilia, 3 luni...................... VIENA, i Februarie Napoleonul, Galbenul ....... Pol imperial Lira turcă ................................ Argint contra hârtiă, , , , Rubla hârtiă ,,,,,, Acţiuni Anstalt..................... Renta metalică 5 la sută , , PARIS, 11 Februarie. FRANCFORT, 11 Februarie. Renta română amortis. 5%. • 95 00 Renta hârtiă . . . Renta aur .... Lose turce. Londra la vedere , Pans, , Berlin, , Amsterdam, , 84 50 113 20 17.70 126.80 50 20 62 05 104 90 Renta francesa 5 °/0 - •• . 109.25 , bulevard . .. . 109 15 Renta română 5°/0 . . ., . 89.50 , 6% căi ferate , —.— Acțiunile Băncii României. , —■— Creditul mobiliar român , . —•— împrumutul elin I~179, ,, . 33875 » , 1881, ., . 271.25 Banca otomană , . , 482.500 , bulevard . .. • 4837 5 Datoria turcă..................... . 1390 Lose turce ..... , 35-25 împrumutul egiptean . ,, , 326.00 Londra, la vedere . . .. . 25.18 Amsterdam 3 luni. , . .1 . 207.50 Berlin, » .... . 122.62 LONDRA, 11 Februarie. Consolidatele anglese .... too.1/16 Acțiunile Băncii României , . 5-la Paris, 3 luni 25.39 Berlin, , , . , . , . 20.53 Amsterdam. , . . .... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării ; 25 metre. Ultime seri. . 9 BUCURESCI, 11 Februarie, sera. — In şedinţa ce a ţinut conferenţa astăzi, E. S Mdjid paşa a presentat deplinele sale puteri, cari au fost găsite în buna formă. Delegaţii sa cerut apoi de acord asupra redacţiunii art. 1 propus de E. S. Madjid paşa. Discuţiunea celorlalte articole s a amânat pentru şedinţa viitoare. PARS, 11 Februarie. — In urma interpelării asupra evenimentelor de la Decazeville, Camera a adoptat, cu 301 voturi contra 188, o moţiune prin care exprimă încredere în solicitudinea guvernului pentru interesele lucratorilor şi în energia sta pentru menţinerea ordinii. Onu, cu oersiunea unei recepţiuni diplomatice, D. dn Frigcineta amintit cu energia D lui Delyannis gravele pericole în cari ar întră Grecia dacă ar ataca pe Turci». BUCURESCI 12 Februarie. — Primesc sorea din Pars că depeşele sosite acolo din Sofia desmint că Bulgaria a decis a reclama o indemnitate de resbel. Informaţiunile mele personale îmi permit a afirma contrariul. BERLIN, 11 Februarie. — Reichstagul a adoptat, cu 143 voturi contra 19, propunerea D-lui Iliîhne (bimetaliat), care cere ca guvernul să supună cestiunea monetară unui nou examen. ULTIMA D An A. BELGRAD, 12 Februarie. — Se dezuiinte sgomotul de demobilisare. BERLIN, 12 Februarie. — După Tageblatt, paragraful din acordul turco bulgar, care spune că Bulgaria va ajuta pe Turcia în cas de agresiune, va fi abandonat în urma refusului absolut a Rusiei de al primi. Apoi acordul va fi adoptat. LONDRA, 12 Februarie.— S’au ţinut meetinguri revoluţionare în mai multe oraşe. Atitudinea lucrătorilor e ameninţătdre. ~ Ganzseidene Spitzenstoffe 70 Cm.) kr (Schwarz u. creme) fl. 1.20 per| Meter «.£*> (Chantilly, Guipure und! I , . a -, . a,, i versenket me-f echte Schweizer Stickerei) ter.„. stückweise zollfrei ins Haus das Seidenfabrik-Depôt G. IIENNEBERG (k. und k. Hoflieferant), Zürich- Muster umgehend. Briefe kosten io kr. Porto. La trei ore despre (Jiuă ainji du uitul trăsurei ce întră în curte» ote ului seu. — Cum ? își (Jise el. Deja ? Nu peram s’o reved înainte de (Jori de ! Și se duse el însuși să deschidă ubitel sele copile ușa de la întrare. — O ! (Jise Deuisa ve(Jâudu’l și anncându- se în brațe, m’ai așteptat) *tă ! Cât eșci ce bun ! — Voiam sa te admir în lotá splenaarea tea ! (J.se Bemard încercând i zimbeascâ. Ceea ce va să (j.icâ că aut vanitos și tgoist, iar nu bun. k sâ te văd ! Mai ești lot așa de umdsă !— Judecă însoți, tată! (Jise copila lini de recunoscință pentru aceasta rigoste ce i se demonstra de a*lț» ani Și iătâtd să cadă paltonul e\ rămase în frumoasa și casta toaletă de tânăra fétft. Era rapitoare în adevăr ! Cum s’ar fi putut ca tatăl el să nu fie tentat de a o contempla și de a o adora? — Aide !Jise el cu partse de reu după un minut. Destui. Trebue să fii obosită. îmi vei povesti mâne isbân(Jiie séle... Du-te acum și te culcă... — Nu, îi răspunse fiica mea. Nu sunt de loc ostenită. Aștepta-mă puțin... mă întorc îndată. Aceste cuvinte ,zise, ea trecu în camera mea de toaletă, unde o servitoare o aștepta ca s o desbrace. Apoi își puse o haină ușoră de noapte, concediă pe servitoarrea somnoroisă și se întorse la tatăl seu. — Ai venit să stai câteva minute cu mine ca să mă recompensezi de așteptarea lungă de astă seara,Jise Bernard vesel de fericirea lui părințescă. De aceea uită- o, am făcut și eu acest bun foc ca să nu’ți fie rece cât timp ai sa’mî poeatesci mulțumirile téle. El disertase în adevăr panerul cu lemne în sobă, și limbele de flăcări sburau lingând soba pe dinlăuntru în mijlocul plesniturilor și scânteilor, și iluminau cu vioiciune toatâ camera. — Cât esci da bun tot d’auna ! îizise Denisa recunosatoare și mișcată de neîntrerupta lui Îngrijire. — Nu, nu sunt bun. Te iubesc, iată secretul... tu iscî totul pentru mine, scumpa mea fiică ! — Tată ! murmură Denisa. Ea se așezză pe o perină jos lângă sobă și își puse cotul pe genunchii lui Bernard. Acesta își trecu brațul pe după gâtul copilei sale, și, plecându-se, o sărută într’una pe frumosul per auriu. — Crede mă, îmi imput adese că nu sunt destul da recunoscător cătrâ D (Jbu care mi-a dăruit o fetà ca tine !... Și cu toate aceste nu’i (J) ca să nu mulțumesc cu căldură în rugăciunile mele ! Tu ești atât de bună ! așa de frumoasa ! — O ! frumoasa ! exigerez?, tată ! (Jise copila cu un zimbet încântător. (Urmarea pe