Vocea Covurluiului, martie 1886 (Anul 14, nr. 2983-3008)
1886-03-01 / nr. 2983
VOCEA COVURLUIULUI ara 1881 calităţile mai inferioare (d carne) se cumpărau pe piaţa Vienei cu 43 florini chintalul metric; în 1882 ■ a urcat la 49, de atunci Incoce ■ au mai sporit mereu. Publicul aşadar, şi în special populaţiunea săracă au întimpinat daune ; asemene comerţul vienes a perdut mult prin măsurile luate contra comercianţilor români, şi Statul a perdut 4 florini în aur pe capul de vită.“ Iata acum dar pe deplin stabilit şi mărturisit de cel de la Viena cât de nedrepte şi pagubitoare au fost masurile luate de cel de la Pesta pentru închiderea graniţelor la exportul vitelor noastre. Ungurii, în lăcomia de * şi protegos comerţul lor de vite, violând convenţiunea, au lovit de o potrivă în interesele României şi ale Austriei. România după propria statistică a Vienesilor vindea, pe acea piaţa 13 şi 14 mii vite cornute afara de porci şi altele, pentru cari lua 3 până la 4 milioane lei pe an. In urma închiderii graniţelor de Unguri, România na vludut decât pentru o mie lei, iar în timpul din urmă nici chiar pentru un led. Consecinţele au fost pagube simţitore pentru Austria şi pentru România. Cum dar va fi cu putinţă a se pune de acord în un viitor aranjeament cu Austria, pe câta vreme este la mijloc Ungaria, care nu vrea sa ştie, dupa propria mărturisire a Vienei, nici de interestie Austriei, şi cu atât mai puţin de ale României. Aceste mărturisiri sunt preţinse pentru noi, caci acum se dovedeşte în faţa Europei, cu acte autentice, buna credinţa a României şi şicanele intenţionate ale Ungurilor ; acum se provola ca nu epizootia, nici defectul serviciului veterinar al României au fost causa ce a autorizat pe Ungaria a închide arbitrar graniţele şi a ne aduce atâte pagube, ci pur şi simplu interesul de a proteges comerţul vitelor sale, cărora le făcea concurenţă vitele române. Acum când scriu cu cine am avut a face, înveţa-voii ce trebue să facem în viitor. Iată datoria la care sunt chiemate să avizeze guvern şi Parlament, faţă cu expirarea convenţiunii comerciale cu Austro Ungaria la iunie viitor. Cronica locală — Trenurile de Bucureşci şi Roma nu au sosit nici astăzi. Se crede că poate după arnétÿâ să sosească poşta din Bucureşci transportându-se cu sania pe distanţa unde este întreruptă comunicaţiunea pe calea ferată. — Mai încetând furtuna, vaporul local Galați-Brăila iarăși circuleaza. — Vaporul Lloyd, ce se aștepta ieri în portul nostru, n a sosit decât astătut. A suferit mult de furtuni violente pe mare. — Ni se asigură că comitetul nostru permanent ar fi suprimând din budgetele comunelor rurale pe 1886- 87 subvenţiunile înveţătorilor rurali. Sperăm înse că comitetul va reveni asupra acestei măsuri, câci posiţiunea materială ce acordă Statul acestor modeşti apostoli ai luminării poporului rural nu este atât de strălucită ca să justifice suprimarea ajutorurilor ce li se dau de comuni. \ « Proiect de lege Pentru desvoltarea industriei nationale. Art. 1. Se vor bucura de favorurile legii de faţ* urmatoarele industrii : Industria lemnului, rotăr-%, tâmplăria şi dogarea. " •— —-2. Industria materiilor textile, (ţeseturile, împletiturile, pânzeturile, pâslă şi prjectele confecţionate din iu, cânepp, jută, urziă, bumbac, folium teusx lână, mătasa şi per de «nimal«) 3. Industria petroleului, (para fină, luminările de parafină, principii colorante şi rafinăria petroleului). 4. Industria metalelor, (usine, atecere, turnătorii şi toate fabricele cari produc maşini sau unelte agricole şi industriale^. 5. Fabricaţiunea făinurilor, (făinuri de orice calitate, paste fainoase şi pesmeţi). 6. Fabricaţiunea materielor animale, (tăbăcăria, curelftria, pelăria, blănăria şi conservele alimentare, obiecte fabricate din«ercerie şi unghi»). 7. Fabricaţiunile ceramice, (olăriă, porţelănărie, faienţă şi altele). 8. Fabricaţiunile de producte chimice derivate din minerale cari se găsesc în ţară. 9. Fabricaţiunea de ipsos şi ciment. 10. Fabricaţiunea obiectelor ce servesc artei grafice, (condeie, cernele, creione, cara de pecetluit, etc). 11. Fabricaţiunea hârtiei. 12. Fabricaţiunea luminărilor de seu, săpun şi luminări de stearină, şi vacsuri. 13 Fabricaţiunea sticlăriei. 14 Fabricaţiunea scrobelei. 15. Fabricaţiunea sforilor şi frânghiilor. 16. Fabricaţiunea uleiurilor şi diferitelor arsori. 17. Fabricaţiunea culorilor minerale, vegetale şi animale. 18. Fabricaţiunea vopselelor şi masticurilor. 19. Fabricaţiunea obiectelor de aur argint, aramă, oţel, fer bătut, fonta, fer, plumb, zinc, tinichea, platină şi altele. Art. 2. Favorurile de ceri se vor bucura aceste industrii sunt cele urmatoare : a) Dacă întreprinzătorii vor fi Români sau societăţi anonime constituite in ţară şi conform legilor ei, vor avea drept la 7 hectare pămînt, în plină proprietate, pe oricare din moşiile Statului ar voi sa’şi înfiinţeze stabilimentul industrial ; iar dacă vor fi străini, fie particulari, fie societăţi vor avea folosinţa aceleiaşi întinder de pămînt în timp de 90 ani. Dacă în locul ales pentru aşezereia unei asemeni fabrici sar putea face o cădere de apă, nici o despăgubiri nu se va cere pentru pâmîntul ocupat pe proprietatea Statului cu trecerea canalului de aducere a apei și scurgerea la matcă. Asemene nici o despăgubire nu se va cere de Stat pentru aşetarea mijloacelor de comunicaţiune (drum de fer, tramvay, filip, etc) menite a o fabrica în legătură cu o stațiune drum de fer, cu un rid, sau cu canal navigabil. Dreptul la pămînt, în condiția arătate, se poate conceda pentru bilirea industriilor enumerate mai de comune, de administraţiunea meniului Coronei, de Eforia spital civile și alte stabilimente de avem natură, pe ori ce proprietate care 1 parte din acest domen, având dre administratorii respectivi a înd ori ce convențiune necesară per fundarea și properarea industrii b) Stabilimentele industriale vc scutite de dările de orice natură tră Stat, județ sau comună, în de 15 ani. Asemene tole actele re.ve la înfiinţarea şi funcţionrea a asemeni stabilimente vor fi scutite orice taxe de timbre sau înregistr Daca după 4 ani de la începi funcţionării stabilimentului indust în condiţiunile acestei legi, două imi din numărul lucrătorilor şi impiegaţii, afara de întreprintor, fi Româul, scutirile prevetute în cest paragraf le se vor prelungi pe 10 ani. c) Stabilimentele industriale nu plăti nici o taxă vamală pentru stile sau chiar părțile de maşin uneltele de cari vor avea trebui d) De asemenea vor fi scutite taxa vamală materiile prime cari se gasisc în ţară în cantităţi şi unităţi indistalatore. e) Transportul pe căi ferate, a materiilor confecționate cât și a teriilor prime se va face cu pr regrei, plus 10 la suta cftnd încă nie vor fi de la 5000 k. în sus. /) Taxele postale ce se vor j; pentru transportul mărfurilor în teriorul ţerei nu vor fi în nici un superiore taxelor stabilite de unia poştală internaţională. Art. 3. Pentru orice furnituri Statului, judeţelor şi comun,l prdusele fabricate în România va obligatorii preferite chiar atunci la licitaţiune produsele concurs similare străine se vor pieri cu mai jos decât produsele indigen acum... lasă dar să lucreze cum voeşte sărmana lemie pe a cărei nenorocire ar causat’o fără voe. Jean şi Denisa sunt două creaturi nobile ce pun datoria înainte de orice... chiar înainte de amorul și de onoarea lor ! încă o dată, lasă’l să’și îndeplinâică datoria mal bine de cuuii am Indeplinit’o noi pe a nostra ! — Ai ! striga D-na Daligaud ce nu sl putea crede urechile.... Su votid ! Mi-o pretă ! Dar atunci e o revoluțiune ! — Nu, riposta notarul, care nu se putu împedeca de a zimbi. E cel mult o mica revolta ! — Ei bine, raspunse frumoasa D nă Leontina trecându și mânele pe dupa gâtul bărbatului ei, și astă dată ca tot-dauna puterea va pactisa cu revolta. Fac concesiuni, amicul meu ! dar nu abusa prea mult cel puțin ! In fond trebue să spunem că D-na Daligaud purta cu mai puțina ușurință de cum lăsa sa •• veda responsabilitatea căsătoriei Denisei. — Aveam o bună intențiune ! Zise ea intrând în apartamentul st. Pe cftud se schimbau aceste explicațiuni în biuroul din strada Operei, o întrevorbire mai gravă avea loc între Denisa și D. Thibaud. Iată ce se petrecea : După plecarea lui Daligaud, Denisa înțelesese necesitatea de a pune pe tatăl ei în curentul intenţiunilor sale. Dacă n'o făcuse pănă atunci, e câ se temea ca în iubirea lui pentru ea, nenorocitul om să nu i le facă mai penibile, presentând obiectiuul, de cari era decisă dinainte a nu ținea seama. Dar acum planul el trebuia să aibă un prompt început de executare, grația concursului notarului. Nimic no putea dar opri, și calcă aleasa va fi percursâ până în capăt, ori cari ar fi obstacolele ce se vor I , ia cerca * 1 pune. Denisa dar trimise să roage pe tatailu de a veni la ea, și’i comunică insrucțiunile ce dăduse lui Dal’gand. Bemard o ascultă fără a o intrerupe, deși fiecare din cuvintele ei era o nouă lovitură de pumnal pentru el. Cu cât fiica sea punea mai multa ardere spre a d gigea pe D de Maurienne de legaturile cei ugrat pe amîndouă, cu atât vedea un blam crud pentru conduita lui. Cu toate aceste greşala lui, dacă comisese vreuna, era de a iubi prea mult pe aceea de caret trail astăzi impuse atâte suferinţe şi că voise a o cruţa de o parte din amaradunile ce adapau propria sea viaţă de mai mult de trei ani ! In adever se întreba dacă nu prea sever pedepsit. — Tot ce vei face va fi bine eut, ZI*e d cu toate aceste cu i accent du umilință nouă de care cea rea era cuprinsă. Dar noi ? — Cum noi ! întrebă Denisa. — Da. Ce o să devenim ? — Soifl eu ? răspunse ea dând din umere. Și afară de aceste ce porta ? 1 a singur lucru era pe cei ca onoarea D Iul de Maurienne să nu puta fi presupusă. Graţiă m cuiul ce iau, totul va fi reparat j tru el din ceea ce se pote repara despre rest, în voea lui D Z*n 1 — Ei bine, şi tu mam gâu Zise Bernard, şi iată ce du am gât aţi propune : Mal întăi voeşdl să părăsim Ficia şi să ne ducem să căutăm carea, oricât de mare va fi exil îşi