Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)
1886-04-01 / nr. 3009
. ANUL XIV. Nr. 3.009. A B O N A M E N T pentru România Pe un an ... 20 lei t 6 luni ... io * ieri pag. IV premiul oferit abonajilor pentru strainatate Pe un an ... 34 lei t 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galați la Administrațiunea Ziarului, în districte la birourne postale. MARȚI, 1 APRILIE 1886. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani , INI. So . INSERTIUNI gi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 22 str. Mare. | APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||| Administra|iunea : 22, str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. | ■ ~ X elegrxa,xxLa Sericiul partie, al ‘Vocii Covurluiului‘ AGENŢIA HAVAS. ===== BUCURESCI, 10 Aprilie.— Ia şedința de astăzi a Camerei s'a început discuţiunea generală asupra budgetului veniturilor. Au combătut budgetul D-nul Nicoiescu, Cozadini, Carp şi N. Ionescu. I L’au susţinut D. ministru al iman- Iţelor, D. Porumbaru şi D. raportor Costinescu. Discuţiunea va urma mâne. — La Senat D. Mârzescu anunţă o interpelare, întrebând dacă tariful convenţional din 1877 va înceta o dată cu expirarea convenţiunii comerciale cu Austro-Ungaria, sau dacă va continua a fi aplicat, după 1 iunie 1886, Germaniei, Angliei şi celorl’alte State a căror convenţiunii comerciale cu România expiră succesiv până la 1892. Se autoriza jud. Vasluiu a face un împrumut de 870 mii lei şi jud. Gorj de 80 mii lei. In urmă Senatul se ocupă cu petiţiuni şi indigenate. . BELGRAD, 9 Aprilie.— Consiliul de miniştri a adoptat programul Dlui Mijitovici, care face mari economii şi reducţiuni de cheltueli aplicabile la toate ramurile administraţiunl. BERLIN, 9 Aprilie. Gazeta Crucii spune că Papa şi D. de Bismarck sunt de acord asupra tuturor punctelor, şi că restabilirea păcii eclesiastice în Germania pare a fi asigurată. LONDRA, 10 Aprilie. Camera comunelor. — Lord Hartington a combătut proiectele D-lui Gladstone. Discuţiunea va continua Luni. BELGRAD, 10 Aprilie. — Se desminte în mod oficial scriea că corntele Khevenhüller s’ar fi dus mai de multe ori sa visiteze pe rege în timpul ultimei crise ministeriale. SOFIA, 10 Aprilie. — Intârziarea prințului Alexandru de a răspunde la depeșa marelui vizir care a transmia actul semnat de conferenţă e atribuită aşteptării unei comunicaţiuni anunţate de Gadban-efendi, şi care n’a fost făcută oficial de cât ieri sara. Agenţii marilor puteri au adresat guvernului princiar o notă colectivă pentru a’l informa despre hotârîrea luată la Constantinopole. In aceste notă marile puteri exprimă speranţa că prinţul va accepta resoluţiunea lor. Pare probabil că prinţul va accepta în adever, dar cu oarecari reserve, actul dresat de câtrâ conferenţă. Seface câ starea de asediu va fi în curând rădicată din Rumelia şi că alegerile vor fi fixate fără Întârziare. ATENA, 10 Aprilie. — Discuţiunea va continua mâne în Cameră. Majoritatea voturilor pare asigurata ministeriului. LONDRA, 10 Aprilie. — Juriul a achitat pe socialiştii inculpaţi de a fi pronunţat discursuri rasvratilore în timpul turburărilor ce au avut loc la Londra. PARIS, 10 Aprilie. — Camera a aprobat, prin 435 voturi contra 65, explicaţiunile ministeriului privitoare la arestarea cfiariştilor cari au oscitat pe greviştii de la Deeszevile. BERLIN, 10 Aprilie. Reichstag.— Preşedintele face în Cameră comunicarea că D. de Bismark va presenta în luna lui Mar a un proiect de imposit asupra zaharului și a alcoolului. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. QALAtl 31 Martie 1866. Astăcfi trebuia să se sfârşască cu votarea tuturor budgetelor, câci mâne se începe noul exerciţiui financiar. Cu toata bunăvoinţa pusă în rădicarea manilor, şi chiar de se va fi ţinut şedinţa a seara şi se va ţinea şi astă seara, nu şciun de va fi timpul strict material pentru cetirea şi rădicarea manilor , budgetele ce au mai rămas Dar în orice cas, chiar de se va fi îndeplinit şi minunea aceasta, câci am votat multe, apoi trebue să recunoșcem că pe fiecare an se perfecționază sistema votării budgetelor, pe fiecare an se lasă tot mai puține afle pentru aceasta lucrare, cea mai însemnat p din toate lucrările legislative , astfel că la anul poate vom ajunge a găsi mijlocul să se voteze numai într’ofi, şi la alt an numai în o ora. Scnsa ce se invoca este că comisiunea budgetară studiaza în a de ajuna budgetele, şi deci nu mai e nevoe de discuţiune lungă. De aceea nu e de mirare să vedem în curând mărginindu se votarea budgetelor numai la un simplu „vot prin care să se aprobe ceea ce va fi făcut comisiunea budgetară, fără macar să se mai cetască în şedinţă publică. In ceea ce priveşte budgetul veniturilor pe anul viitor, comisiunea budgetară i-a fixat la cifra de 133.237.693 lei, adecă aproape 4 milioane mai mult decât anul trecut. Comisiunea a basat acest spor nu numai pe nouele taxe votatefilele trecute, ci chiar urcând mai toate veniturile actuale, deși ele n’au dat în anul trecut nici prevederile mai mici la cari se evaluaseră, ceea ce a adus un deficit însemnat în budgetul anului 1885-86, care se sfârșesce aatăiff. Un confrate din Bucuresci făcea mal a i’alta ieri observaţiunea că comisiunea budgetara a isbutit sâ echilibreze budgetul pe hârtia. In adever putem fi siguri că pe hârtia are să rămână echilibrat, de oarece nicio*dată nu se vor realiza evaluările fantastice a veniturilor făcute de comisiunea budgetară. Chetnelele înse se vor face toate nu numai cele preverfute în budget, ci şi altele neprevefute pe d’asupra. Cu siguranţă dar trebue să ne aşteptăm ca exerciţiul ce începe mâne sâ dea un deficit cu mult mai considerabil decât anul ce se sfâreşce. Să dea D-feu să ne înşelăm, câci tot noi avem a plăti, dar fatalmente aşa se va întâmpla. Ororxica, locala. — Legea pentru strămutarea Curţii de apel din Focşani la Galaţi a fost promulgată. — Guvernul a presentat Camerei un proiect de lege pentru construcţiuni şcolare. In acel proiect se prevede suma de 300 mii lei pentru construirea unui local de liceu în Galaţi. ronida «VOCII GOVURLUIULUI, 17 DRAJELE MERICei eat-v. h DAMA MISTERIOASA PROLOG Comtele de florio V (Urmare). Dane, fără a cere explicaţiune, deslegă barca legată de ponton, o apropia de ţerm, și cei două frați rostogoliră 12 butoaie pe cari le luară de sub hangar, și le puseră în barcă,punând șase înainte și iese înapoi, pentru a echilibra greutatea. După aceasta Sim se apropiă iute de locul unde veghia Gemma. — Scumpa mea Ms.b, îizise el, adăposteșce te sub hangar, și ori ce vei vedea, ori ce vei au fi, nu te teme de nimic şi aşteptă întoarcerea noastră... Răspunsul Gommel fu tot atât de laconic ca și precedentele. — Voi aștepta...zise ea. Sim și Dane se puseră în barcă, şi scoborîră canalul ce comunica cu baia. Unele naturi au geniul râului. Sim, cu o superioritate indiscutabilă, aparţinea acestei specii de monştri. Cei două fraţi, plecaţi asupra lopeţilor, ajunseră în curând în baia propriafisă, adecă ieşiră din canal. — E vorba,zise Sim rădicând lopeta şi inspectând orizontul, de a nu comite erori. Totul merge după dorință. — Scusă, răspunse Dane, care imi tage mișcarea fratelui meu, n’am făcut nici-o întrebare. Dar îmi pare că suntem în riscuri mari. Dacă Michigan e ars de noi, câci presupun că acest petroleu îi este destinat Iui, îmi pare sigur că pelea nostrâ va fi forte compromisă. Sim scoase o isbucurie de ris sardonic. — Dane, scumpul meu băiat, ai puțină credință!... Nai cea mai mică încredere în fratele D-tele mai mare. Cretfi că am să te duc pănă sub vapor ca să a primit aceste 12 butoaie de petroleu !... Mă iai drept un prost, Dane !... Te înșeli cu totul, Dane, asupra valorii intelectuale a fratelui D-tele. E cu totul inutil de a ne expune, scumpul meu Dane, când avem la disposițiunea noastra o forța pe care o putem utiliza ! Fu o tăcere între cei două frați. Dane evident nu înțelegea încă. — Mă prind, Dane, reluă Sim după câteva momente, că nai gâcit mijlocul meu. — Mărturisesc, reluă fratele mai mic cu un ton ce revela confusiunea mea. — Ca să te pedepsesci, scumpul meu băiat, n’o sâ’ţi spun nimic încă. Vel vedea, şi o dată ce vei fi vestut, vel recunosce superioritatea şefului familiei, şi vel conveni că în orice circumstanță știu să utilizez forțele naturei. — Te voi asculta, Sim, mă închin dinaintea superiorității tele ! O proclam ! — Dane, urmă Sim, n’o să te mai las în nedumerire. De când vâslești, nu simți de câteva momente o orecare resistență ? — Da, suntem siliți a lupta contra curentului. Marea se urcă.