Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)

1886-04-01 / nr. 3009

. ANUL XIV.­­ Nr. 3.009. A B O N A M­ E N T pentru România Pe un an ... 20 lei t 6 luni ... io * ieri pag. IV premiul oferit abonajilor pentru strainatate Pe un an ... 34 lei t 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galați la Ad­ministra­țiunea Ziaru­lui, în districte la bir­­ourne postale. MARȚI, 1 APRILIE 1886. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani , INI. So . INSERTIUNI gi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu s­e înapoesc. Redacțiunea : 22 str. Mare. | APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. ||| Administra|iunea : 22, str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. | ■ ~ X elegrxa,xxL­a Se­riciul partie, al ‘Vocii Covurluiului‘ AGENŢIA HAVAS. ===== BUCURESCI, 10 Aprilie.— Ia şe­dința de astăzi a Camerei s'a înce­put discuţiunea generală asupra bud­getului veniturilor. Au combătut budgetul D-nul Nico­­iescu, Cozadini, Carp şi N. Ionescu. I L’au susţinut D. ministru al iman- I­ţelor, D. Porumbaru şi D. raportor Costinescu. Discuţiunea va urma mâne. — La Senat D. Mârzescu anunţă o interpelare, întrebând dacă tariful convenţional din 1877 va înceta o dată cu expirarea convenţiunii co­merciale cu Austro-Ungaria, sau dacă va continua a fi aplicat, după 1 iu­nie 1886, Germaniei, Angliei şi ce­lor­l’alte State a căror convenţiuni­i comerciale cu România expiră suc­cesiv până la 1892. Se autoriza jud. Vasluiu a face un împrumut de 870 mii lei şi jud. Gorj de 80 mii lei. In urmă Senatul se ocupă cu pe­­tiţiuni şi indigenate. . BELGRAD, 9 Aprilie.— Consiliul de miniştri a adoptat programul D­lui Mijitovici, care face mari economii şi reducţiuni de cheltueli aplicabile la toate ramurile administraţiunl. BERLIN, 9 Aprilie. Gazeta Crucii spune că Papa şi D. de Bismarck sunt de acord asupra tuturor punc­­­telor, şi că restabilirea păcii ecle­­siastice în Germania pare a fi asi­gurată. LONDRA, 10 Aprilie. Camera co­munelor. — Lord Hartington a com­bătut proiectele D-lui Gladstone. Discuţiunea va continua Luni. BELGRAD, 10 Aprilie. — Se des­­minte în mod oficial scriea că corn­­tele Khevenhüller s’ar fi dus mai de multe ori sa visiteze pe rege în tim­pul ultimei crise ministeriale. SOFIA, 10 Aprilie. — Intârz­iarea prințului Alexandru de a răspunde la depeșa marelui­ vizir care­­ a trans­mia actul semnat de conferenţă e atribuită aşteptării unei comunica­­ţiuni anunţate de Gadban-efendi, şi care n’a fost făcută oficial de cât ieri sara. Agenţii marilor puteri au adresat guvernului princiar o notă colectivă pentru a’l informa despre hotârîrea luată la Constantinopole. In aceste notă marile puteri exprimă speranţa că prinţul va accepta resoluţiunea lor. Pare probabil că prinţul va ac­cepta în adever, dar cu oarecari re­serve, actul dresat de câtrâ con­ferenţă. Se­­face câ starea de asediu va fi în curând rădicată din Rumelia şi că alegerile vor fi fixate fără Întâr­z­iare. ATENA, 10 Aprilie. — Discuţiunea va continua mâne în Cameră. Majo­­ritatea voturilor pare asigurata mi­­nisteriului. LONDRA, 10 Aprilie. — Juriul a achitat pe socialiştii inculpaţi de a fi pronunţat discursuri rasvratilore în timpul turburărilor ce au avut loc la Londra. PARIS, 10 Aprilie. — Camera a a­­probat, prin 435 voturi contra 65, explicaţiunile ministeriului privitoare la arestarea cf­iariştilor cari au osci­­tat pe greviştii de la Deeszevile. BERLIN, 10 Aprilie. Reichstag.— Preşedintele face în Cameră comu­nicarea că D. de Bismark va pre­senta în luna lui Mar a un proiect de imposit asupra zaharului și a al­coolului. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. QALAtl 31 Martie 1866. Astăcfi trebuia să se sfârşască cu votarea tuturor budgetelor, câci mâne se începe noul exerciţiui financiar. Cu toata bunăvoinţa pusă în rădicarea manilor, şi chiar de se va fi ţinut şedinţa a seara şi se va ţinea şi astă seara, nu şciun de va fi timpul strict material pentru cetirea şi rădicarea manilor , budgetele ce au mai rămas Dar în ori­ce cas, chiar de se va fi îndeplinit şi minunea aceasta, câci am vot­at multe, apoi trebue să re­­cunoșcem că pe fie­care an se per­fecționază sistema votării budgetelor, pe fie­care an se lasă tot mai puține af­le pentru aceasta lucrare, cea mai însemnat p din toate lucrările legisla­tive , ast­fel că la anul poate vom a­­junge a găsi mijlocul să se voteze numai într’o­­fi, şi la alt an numai în o ora. Scnsa ce se invoca este că com­i­­siunea budgetară studiaza în a de a­­juna budgetele, şi deci nu mai e ne­­voe de discuţiune lungă. De aceea nu e de mirare să vedem în curând mărginindu se votarea budgetelor nu­mai la un simplu „vot prin care să se aprobe ceea ce va fi făcut comi­­siunea budgetară, fără macar să se mai cetască în şedinţă publică. In ceea ce priveşte budgetul ve­niturilor pe anul viitor, comisiu­nea budgetară i-a fixat la cifra de 133.237.693 lei, adecă aproape 4 mi­­lioane mai mult de­cât anul trecut. Comisiunea a basat acest spor nu numai pe nouele taxe votate­­filele trecute, ci chiar urcând mai toate ve­niturile actuale, de­și ele n’au dat în anul trecut nici prevederile mai mici la cari se evaluaseră, ceea ce a adus un deficit însemnat în budgetul anului 1885-86, care se sfârșesce aatăiff. Un confrate din Bucuresci făcea mal a i’alta­ ieri observaţiunea că co­misiunea budgetara a isbutit sâ echi­libreze budgetul pe hârtia. In ade­­ver putem fi siguri că pe hârtia are să rămână echilibrat, de oare­ce nici­o*­dată nu se vor realiza evaluările fan­tastice a veniturilor făcute de com­i­­siunea budgetară. Chetnelele înse se vor face toate nu numai cele preverfute în budget, ci şi altele nepreve­fute pe d’asupra. Cu siguranţă dar trebue să ne aştep­tăm ca exerciţiul ce începe mâne sâ dea un deficit cu mult mai conside­rabil de­cât anul ce se sfâreşce. Să dea D-­feu să ne înşelăm, câci tot noi avem a plăti, dar fatalmente aşa se va întâmpla. Ororxica, locala. — Legea pentru strămutarea Cur­ţii de apel din Focşani la Galaţi a fost promulgată. — Guvernul a presentat Camerei un proiect de lege pentru construc­­ţiuni şcolare. In acel proiect se pre­vede suma de 300 mii lei pentru construirea unui local de liceu în Galaţi. ronid­a «VOCII GOVURLUIULUI, 17 DRAJELE MERICei­ eat-v. h DAMA MISTERIOASA PROLOG Comtele de florio V (Urmare). Dane, fără a cere explicaţiune, des­­legă barca legată de ponton, o apro­pia de ţerm, și cei două frați rosto­goliră 12 butoaie pe cari le luară de sub hangar, și le puseră în barcă,­­punând șase înainte și iese înapoi, pentru a echilibra greutatea. După aceasta Sim se apropiă iute de locul unde veghia Gemma. — Scumpa mea Ms.b, îi­­zise el, adăposteșce te sub hangar, și ori­ ce vei vedea, ori ce vei au­ fi, nu te te­­­­me de nimic şi aşteptă întoarcerea noas­tră... Răspunsul Gommel fu tot atât de laconic ca și precedentele. — Voi aștepta...­­zise ea. Sim și Dane se puseră în barcă, şi scoborîră canalul ce comunica cu baia. Unele naturi au geniul râului. Sim, cu o superioritate indiscutabi­lă, aparţinea acestei specii de monştri. Cei două fraţi, plecaţi asupra lope­­ţilor, ajunseră în curând în baia pro­­pria­­fisă, adecă ieşiră din canal. — E vorba,­­zise Sim rădicând lo­­peta şi inspectând orizontul, de a nu comite erori. Totul merge după do­rință. — Scusă, răspunse Dane, care imi tage mișcarea fratelui meu, n’am fă­cut nici-o întrebare. Dar îmi pare că suntem în riscuri mari. Dacă Mi­chigan e ars de noi, câci presupun că acest petroleu îi este destinat Iui, îmi pare sigur că pelea nostrâ va fi forte compromisă. Sim scoase o isbucurie de ris sar­donic. — Dane, scumpul meu băiat, ai puțină credință!... Nai cea mai mică încredere în fratele D-tele mai mare. Cretfi că am să te duc pănă sub va­por ca să a primit aceste 12 butoaie de petroleu !... Mă iai drept un prost, Dane !... Te înșeli cu totul, Dane, asupra valorii intelectuale a fratelui D-tele. E cu totul inutil de a ne ex­pune, scumpul meu Dane, când a­­vem la disposițiunea noastra o forța pe care o putem utiliza ! Fu o tăcere între cei două frați. Dane evident nu înțelegea încă. — Mă prind, Dane, reluă Sim du­­pă câte­va momente, că nai gâcit mijlocul meu. — Mărturisesc, reluă fratele mai mic cu un ton ce revela confusiu­­nea mea. — Ca să te pedepsesci, scumpul meu băiat, n’o sâ’ţi spun nimic încă. Vel vedea, şi o dată ce vei fi vestut, vel recunosce superioritatea şefului familiei, şi vel conveni că în ori­ce circumstanță știu să utilizez forțele naturei. — Te voi asculta, Sim, mă închin dinaintea superiorității­­ tele ! O pro­clam ! — Dane, urmă Sim, n’o să te mai las în nedumerire. De când vâslești, nu simți de câte­va momente o ore­­care resistență ? — Da, suntem siliți a lupta con­tra curentului. Marea se urcă.

Next