Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)

1886-04-01 / nr. 3009

biat de­cât oricine altul în Europa. Deci dacă cabinetul din Petersburg r­e presintă chiar acum la Constanti­nople ca un creditor neînduplecat, se pare a o face numai pentru a pu­tea mai uşor dobândi consimţimîntul Porţei la ocuparea Bulgariei. v asistaţi. Industria germană.—Pentru a da o idee de concurenţa ce face astăzi in­dustria Germaniei celor­l­alte industrii reproducem urmatoarele cifre : de la 1868 până la 1875 comandele de lo­comotive făcute pentru drumurile de aer italiane au fost de 4­0 în Anglia,­­de 263 în Francia şi în Belgia şi de 190 în Germania; de la 1876 pănă la 1885, adecă într’o perioada egală, co­mandele făcute au fost de 30 loco­motive în Anglia, de 7 în Francia și în Belgia, și de 322 în Germania. Secerișul. — Nu este nici-o lună a anului în care câte un popor de pe glob sa nu secere, in luna ianua­rie, atunci când la noi pămîntul este încă acoperit de zăpadă sau de gli­aţă, se secera în Australia, în Noua Za­r^ăndâ, într’o parte a Statului Sili şi în câte­va părţi ale republicei Ar­gentine. In Februarie secerişul începe în India şi ’n Egiptul­ de Sus, şi se sfâr­­şesce în Martie in Egiptul de Jos. Aprilie este epoca secerişului pen­tru insula Cipru, Persia, Asia Mică, India, Mexic şi insula Cuba. In Maia Algeria, Asia centrală, cen­trul Chinei, Japonia, Marocul, Texas, Florida fac secerişul. In iunie vine rândul Statelor du­narene, a Ungariei, Bulgariei, Gre­ciei, Rusiei de Sud, Italiei, Spaniei, Portugaliei, Franciei de şi a Statelor americane : California, Ore­gon Luisiana, Tenesee, Mississipi, Alabama, Georgia, Virginia, Utah, Colorado şi Missuri. In iulie Germania, Austro-Unga­ria, Francia de Nord, Elveţia, Asia, JUVOCEA COVÂRLUIULUI Polonia, Anglia, Oregon, Nebrasca şi alte State ale Americei de Nord. In August încep să secere Belgia şi Olanda, Norvegia şi Rusia de Nord. Scoţia de nord îşi termină seceri­şul to­cm­ai în luna Octombrie. In fine în Noiembrie şi Decembrie Australia de Nord şi Peruviul, apoi Africa australă şi Birmania îşi string recoltele de pe câmp. Procesele ce se vor judeca la tritual in dina de Marţi 1 Aprilie. Sect. I (Civile). 1. Iosef Iuchăl cu Spiru Topali ; 2. Solo­mon Iancovici cu Strul Chiţeş ; 3. Andoni Stoian cu Stoenescu. Secţ. II (Corecţionale). 1. Lazăr Mihail şi alţii, op. ; 2. Ioan Pe­lin, lovire; 3. Dumitrie Tudori, ultragiu ; 4. Simion Friedrich, lovire ; 5. Solomon Ro­senthal şi alţii, ultragiu ; 6. Dumitrache Ior­­dache şi alţii, furt ; 7. Ghiorghie Voinea, abus de încredere ; 8. Epitropia def. Ivan­­ciu Valciu ; 9. Idem David şi Reiza Florea ; 10. Neculai Ioan, contestaţiune, deţinut; 11. Epitropia def. Neculai Teodor ; 12. P. Pom­pierii Zota, deţinut ; 13. Epitropia def. Gheorghie Neculau. Oprajiunile cerealelor porto­ Brăila. 28 Martie 1886. Porumb, 1,000 hect., 571/4 lbr., 7.35 lei, cali. Porumb, 1,000 hect., 59 lbr., 7.60 lei, mag. Porumb, 1,000 hect., 58 lbr., 7 lei, mag. Porumb, 1,900 hect., 577* lbr., 7.15 lei, mag. Porumb, 300 hect., 58 lbr., 7­30 lei, mag. Porumb, 350 hect., 59 lbr., 7.70 lei, mag. Porumb, 500 hect., 587* lbr., 7.40 lei, mag. Orz, 2,000 hect., 44 lbr., 5.55 lei, mag. Orz, 600 hect, 43711 lbr., 5.50 lei, mag. 29 MARTIE. Porumb, 1,000 hect., 59 lbr., 7.70 lei, mag. Orz, 1,800 hect, 43 lbr., 5.50 lei, mag. Orz, 1,300 hect., 46 lbr., 6.35 lei, mag. Orz, 1,000 hect., 4278 lbr., 5.50 lei, mag. Athanasie M. Thanu. Telegrame financiare. (Reproductiunea interzisi). BUCURESCI, 12 Aprilie. Vîndut. R. Banca Naţională. . . . .io35766 V. Societatea de construcțiunî , 199.00 V. Dacia-România ..... 292.00 imn—,m ■ i in1"" PARIS, 10 Aprilie Argint şi bilete contra aur . 1365 Londra, la vedere , . » . 25.121­, 1­3 luni................. Paris, la vedere , , , * , —.— » 3 luni...................... . 99­50 Berlin, la vedere, .... . —•— ± 3 luni , . . . 12265 VIENA, io Aprilie Napoleonul........................... IO.OI Galbenul ,,,,,,, . 591 Pol imperial........................... . 10.29 Lira turcă................................. , 11.29 Argint contra hârtie. . . . , 100.00 Rubla hârtie . . . . 124.25 Acțiuni Anstalt . , 294.80 Renta metalică 5 la sută , , . 3 5 40 Renta hârtiă ........................... . 35­30 Renta aur . 11400 Lose turce, , , , , 18.00 Londra, la vedere .... . 126.10 Paris, , , . . . . 5015 Berlin, , , . . . . 61.85 Amsterdam, , , 10460 BERLIN, io Aprilie Napoleonul. . 16.25 Renta română amortisabilă 5%, 96 00 Obligațiuni române noue 6°/0 , 10600 împrumutul român 5u/tt , 101.80 împrumutul Oppenheim , , , 109.20 Rubla hârtie, comptant , . 201.95 Londra 3 luni, , . . , , . 20.34 Paris, 2 luni , . 80.85 Amsterdam, , . , , , 168.80 împrumut municipal Bucurescî 84. 96 50 Renta francesă 5°/0 . . , . 109.65 ,­­ bulevard . . . . 10960 Renta română 5°/0. , , , , 90.0© împrumutul elin 1879, , , 335­ 00 » , 1881, . , . 274 50 Banca otomană ..... , 522.50­­ , bulevard . , , . 552.50 Datoria turcă. . . , .16.37V2 Lose turce................................ , 36.00 împrumutul egiptean . . . . 348.00 Londra, la vedere , . . . . 25.15 Amsterdam 3 luni, .... . 207.25 Berlin, , . 122.43 LONDRA, 10 Aprilie Consolidatele anglese . . , . 100 .U/1S 1 Acțiunile Băncii României , ,­6.00 Paris, 3 luni ..... . 25.34 Berlin, , 20.55 Amsterdam, , , ... 12.02 FRANCFORT, 10 Aprilie, Renta română amortis, 50/0. 95 95 Bursa de Galaţi C­ota paciila din 29 Martie 1886 M A R F U R I. Papuşoi roşii, 500 hect., 61 lbr., 8.55 lei, m. Orz, 1,800 hect., 457, lbr., 6 lei, slep.­ ­Critime spiri. — DARMSTADT, 1l Aprilie. — Prin­cipele Alexandru de Hessa va pleca Marţi la Viena. CONSTANTINOPOLE, 11 Aprilie. — O comisiune medicală se va duce la Paris spre a studia metoda anti­rabică a D lui Pasteur. Ea va duce marele cordon a ordinului Medjidie pentru D. Pasteur şi mai mult de 10 mit fr. pentru Institutul Pasteur. Sir White a părăsit Constantinopole. PARIS, 11 Aprilie. — O depeşă din Senegal spune că Bakel a fost atacat. Bătălia a durat trei 4 de şi a fost înverşunată. Satele şi comptoa­­rele vecine au fost incendiate. Patru neguţitori au fost ucişi şi mai mulţi răniţi. PARIS, 11 Aprilie. — Atacul de la Bakel e confirmat, dar asediatorii au fost respinşi şi garnisoana n’a su­ferit nici o perdere. ATENA, 11 Aprilie. — Camera a adoptat, cu 129 voturi contra 83, o ordine de a fi de deplină încredere în guvern. Votul a fost primit cu aclamaţiuni. ULTIMA^­AHA. CONSTANTINO­POLE, 12 Aprilie.­­ Sa seumaleze mişcări militare din partea Turcilor spre Janina, unde au­torităţile au distribuit solemn arme populaţiunii. ATENA, 12 Aprilie. —D. Delyannis a ţinut un lung discurs cătră o ma­­nifestaţiune populară. El a opărat politica guvernului şi a recomandat linişce şi respect pen­tru opiniunile adverse. El a zis că spera că puterile vor recunosce mai în urmă revendicările legitime ale Greciei, cari nu sunt con­trare interesului general a Europei. A conchis citând : Ratrageţi-ve în linişce, încrezându­se în D­onul Gre­ciei şi în propriele ei forţe , strigaţi : Tràescà naţiunea ! tràesca regele ! Mulţimea a aclamat discursul D lul Delyannis. NEGRU şi ALB excelent din renumitele­­ podgoria Coasta Lupii. Placa Corbului, de Vin­cere. A se adresa la VASILI DIMITRIU ZARAFII, strada Tecuciu, No. 58, e închiriat dr.Ar rând de case situate în strada Artelor (lângă Hotel Petersburg) cuprinzând 6 camere, cuhnia, curte separată, și situate în centrul orașului. Doritorii se pot adresa la D. Andrei Panaitescu, îndepărtă rapide, spre a nu fi victi­ma acelor limbi de flăcări albastre ce erau să consume totul în trece­rea lor. * «•#•*• « • •• • • • Era simplu ca o r&^ă a sereiul,­ui.Î8ese Sim fratelui seu. Era în adevăr simplă aceastâ combi­­națiune monstruosâ, născută în creie­rul infernal a miserabilului. Era vorba de a face să dispară Walter, care’șl lua de samă, ieşind din închisoare, unde’l înfundaseră tus­trei, să se întorcâ de o dată și să le încurce existența !... Și Sim crezuse că, atacând pe Wal­ter corp la corp, puteau resulta pentru el, pentru fratele și sora lui, seriose “inconveniente. Dar lovindu’l din depărtare, tote inconvenientele dispăreaţi, l’ara îndoieala şi alţi inocenţi vor fi înglobaţi în catastrofă. Dar ce im­porta aceasta, dacă scopul se atingea ! Cine vrea scopul, şi vrea mijloacele, ce dracu ! Şi trecând pe lângă acel hangar plin cu butoaie de petroleu, care nu era păzit, draceasca combinaţiune is­­bucnire de o dată în creierul seu. A închide pe Walter în Michigan şi a transporta o cantitate însărinată de petroleu în susul vasului, în tim­pul refluxului. Petroleul, mai uşor de­cât apa, o dată aprins, va sosi la Michigan, îl va atinge, şi vasul, construit de lemn cătrănit, va arde ca o imensă torţă in mijlocul băii. Şi nici o putere omeneasca nu pu­tea smulge nenorocitul vas de la in­cendiu ! Cuptoarele sale erau de mult stînse !.. Afară de aceste maşina, stricată, îi era inutilă. Şi chiar de ar fi rădicat an­corele, lăsat în voia curentului, îl urma, şi el era aprins de petroleu.­­ ! totul era bine combinat . Michi­gan era bine condamnat ! El trebuia să fie prada flăcărilor ! Pe vapor toți dom­iau. După sdrobitoarele osteneli a tem­pestei, fie­care avea dreptul la repaos. De ce pericol sa putea teme la mal ? Căpitanul Haddock sforăia în ca­mera sea. Dormit şi locotenentul Sparke, şi visul seu era de coloarea rasei, câci era ocupat în totul de frumesa­­­nă Meytmann, Dormia şi Walter Harvey în un somn greu, dar pacinic. Dormia şi echipagiul, pasagerii, oam­enii de serviciu... toţi, toţi... Locotenentul Sparke, înainte de a se duce să se culce, stabilise o senti­nelă de doul­ament de pază. Dar sărmanii oameni erau şi el sle­iţi de puteri. Şi dupa ce inspectară de mai multe ori, după ce luptară două ore con­tra trebuinţei celei mai implacabile de a dormi, se lungiseră pe bastin­­gagie, unul la dreapta şi altul la stân­ga, și dormiau sub aerul liber. Deșteptarea fu oribilă ! Un brâu de flăcări împresura pe Michigan ! — Foc! urlară amândouî oamenii, foc ! {Urmarea pu *4*«).

Next