Vocea Covurluiului, mai 1886 (Anul 14, nr. 3033-3058)

1886-05-01 / nr. 3033

VOCEA COVURLUIULUI Cronică, latexioara. --------------- I fr. — Cetim în UIndépendance rou­­maine . Se vorbeșce *de numirea­­D-lui Dr. Râmniceanu în postul de șef­ al ser­viciului sanitar, post ce stă vacant de două luni de z­ile. — D. V. Alexandri, ministrul nos­­tru plenipotențiar la Paris, a cerut un concediu de două luni pentru in­terese de familie. — Ieri la 5 i ore s’a ţinut un con­­siliu de miniştri, sub preşedinţa D lui I. C. Brătianu.­­ Asera trebuia să se ţină la Se­nate o ţunire a deputaţilor din ma­d­rul tr-* Negocierile cu Austro-Ungaria în privinţa reînouirii tratatului co­mercial par a fi rupte definitiv. Din acestă cauză comercianţii austro un­gari iau măsuri pentru întîmpinarea greutăţilor ce îl aşteptă, aducenu de pe acum enorme cantităţi de pro­­visiuni de mărfuri în oraşele române limitrofe, de­oare­ce nu se aşteptă la reînceperea negociărilor înainte de toimnă. — Cetim în Epoca : Negociaţiunile cu Austria stau pe loc. Delegaţii austriaci n’au primit încă instrucţiuni de la Viena. — Delegaţii români la conferenţă s ’u plâns de indiscreţiunile delega­ţilor austriaci, cari comunică fiarelor nemţeşti cele ce se petrec în sinul conferenţei. — Se z­ice că D. Teriakiu va fi numit ministru la Atena. — D. Perichide a primit în audi­enţă pe D. I. Bălăceanu, noul mi­nistru la Constantinopole. — D. Ioan Brătianu a sosit ieri în capitală. — Se z­ice că guvernul austro un­gar va trimite în curând în Bucureşci pe ministrul comerţului, comte Sze­­cher­y, spre a lua direcţiunea nego­ciărilor. Se mai f}'ce că 8’*fl lult ne înțelegeri grave între guvernul un­gar şi cel austriac. — D. George Ghic* va pleca as­tăzi la Constantinopole sâ’și presinte scrisorile sale de rechiemare. — Ier! seara, la 6 ore, la ministe­rul domeniilor s’a ţinut un consiliu de miniştri. — Cetim în Românul : In privinţa motivelor cari ar fi adus ruperea tratărilor pentru riîntui­rea convenţiunii comerciale austro română, aflăm următdrele : Comisiunea română ar fi propus : 1) ca termenul viitoarei convenţiuni să fie numai de 5 ani ; 2) ca cerealele, vitele­ şi vinul din România să aibă intrarea liberă în Austro Ungaria; 3) ca afară de industriel ce ar tre­bui să se proroge, să se ia de basă tariful din convenţiunea cu Germania . — Când a plecat primul ministru la Fiorica era foarte supărat. Miniştrii nu mai scid ce sa facă, câci nu iu­drăsnesc a face să se voteze proiecte de legi în lipsa D-lui Brâtianu. I s’a telegrafiat Luni ca să se îmdrcă. — Sgomotul de retragerea D lor Stolojan şi Nacu persistă. . * p’ — Cetim în Rovicinta libejfcj® Se vorbesce ca negocierile pentru convenţiunea comercială cu Austro Ungaria ar sta pe loc. La propune­rile române oispeţii noştri ar fi cerut noue instrucţiuni. Dificultăţile ar fi clasate de principiul naţiunii cele­ mai favorisate şi de clausa denunţării cu 6 luni înainte a convenţiunii în decursul ei. Negreşit toate aceste sunt sgomote, pe cari noi le prindem, dar nu le putem confirma. — Cetim în Voinţa naţională . Din causa timpului rău rapiţa în­florită este aproape perdutâ în mai multe judeţe de d­ecolo de Milcov ; unii din arendaşi au început să o în­­torcă şi să pună în locul ei porumb în judeţele de dincace Milcov ra­piţa n’a înflorit încă, şi prin urmare n’a suferit nimic. Grâul de asemene n’a suferit nicî-0 s ricăciune. Viele ale căror lăstare şi rod au dat sunt aproape perdute. — Primindu sa spiri că în judeţele Tutova şi Jddomiţa s’au ivit nişce vermişori cari, rodând rădăcinele grâ­nelor, le usucă, ministerul agricultu­re! a însărcinat pe D. N N. Andro­nescu, inginer agricol, să constate la faţa locului ce anume specia de ver­mişori sunt şi să propună mijloacele pentru stârpirea lor. — D. profesor Fnytag, care, după cum se ştie, a fost invitat de guver­nul nostru să facă un studiu asupra îmbunătăţirii raselor animale din ţară, aflând de intenţiunea guvernului nos­tru de a forma o staţiune agrono­mică în ţară, a invitat pe D. A. Sto­l­oj­an, ministru al domeniilor, să inst­­itue staţiunea agronomică de la H­lie, una din cele mai vechi staţiuni agro­nomice din Europa, care se află sub direcţiunea celebrului profesor Dr. I. Klriau şi a technologului M­erkel, ambii cu o reputaţiune europeana Staţiunea de la Halle a fost construita după modelul celei mai vechi staţiuni agronomice din Europa, aceea de la Rothamstaed-Park din Anglia. — De câte­va zile se află în capi­tală D. Teodor Schlumberger, repre­­sentantul unei mari fabrici de pânza din străinătate, care ar voi să înfiin­ţeze o asemene fabrică în ţară. — Celebrul profesor San Giovanni din Milano, fostul profesor a D-rei Theodorini, a asigurat de curând pe un membru al Academiei române că U­ra Chiţu, care studiaza în acest mo­ment canto la Milano, va ilustra pa­tria ei ca şi Leria şi Teodorini.­­ La laboratoriele de analiză chi­mică din Bucureşci, Iaşi şi Craiova s’au numit la primul D­eil Const,­danţu în postul de ajutor şi Stinghie în acel de asistent ; la secundul Poni în postul de chimist dirigen şi D. Riegler, în acela de expert; la al treile­a. Vladimir Nicoleacu în postul de chimist dirigent şi D. C­heribace în acel de expert. Evenimentele din Balcani. — D. Delyaunis a adresat o circu­ lară cătră representanţii greci din străi­nătate, în care declară ca, în urma mişcărilor ameninţătdre a trupelor tur­­ceşti la graniţă, a ordonat concen­trarea trupelor grece spre a respinge o invasiune eventuală. Ji­l­limes află din Constantinopole că Porta e decisă a’şi mănţinea po­­siţîunea defensivă. — De­şi notificarea cătră guver­nul grec este semnatâ de cinci pu­teri, în cercurile de aici nu se con­sideră ca positiv că şi nava rusă va participa la blocare. Şi în privinţa participării active a Italiei mai sunt îndoieli. Şi apoi se aşteptă ca blo­cada să fie de scurtă durată. — In sferele diplomatice din Loni* dra nu se confirmă scirea că Poarta ar fi somat pe guvernul grec să de­­sarmeze imediat. Poarta n’a făcut cu­noscute intențiunile sale în punctul acesta. Este înse fapt positiv că nici­­o putere n’a îi­curage»t’o în pnvinț*, aceasta. Se crede că Poarta în aceste împre­jurări va aștepta resultatul­ acțiunii actuale a puterilor, apoi va lua o de­­ciziune definitivă în privința proce­dării sale viitoare. — D. de Frigcinet a comunicat consiliului de miniștri că nu i s’a­ notificat nimic depre blocarea por­turilor grece. Ministrul desminte scr­iea despre înaintarea Turcilor și își exprimă părerea că tot se mai poate spera într’o soluțiune pacifică a con­flictului. Cu toate aste nimic nu se făcut tot ce era în puterea omeneascâ de a face. Mă întorceam de cât­va timp împrejurul casei, când mam decis a pune mâna pe clopot. Un servitor apăru. — Ce vrei ? m’a întrebat el brusc. — Ași voi să închiriez proprieta­tea aceasta. — Nu e nici de închiriat nici de vândut, mi-a răspuns el, și nu se poate visita. Bine­voesce a te retrage. Am arătat și am sunat dolari. El a dat din cap și mi a­­țis arătându mi câmpia : — Stăpânii mei mă plătesc și n’am nevoe de bani. Dacă nu voesc­ să te retragi, dau drumul cânilor. In același timp, întredeschiriând poarta, îmi arătă o păreche de câni enormi, cari, fără a lătra, îmi arătară colții cei mal albi și mal ascuțiți ce afi intrat vr­o dată în vr­o pele de om. —­ Și aceasta e tot ce ai să mi spui ? întrebă Gemma. — O ! nu, e și alt­ce­va. La aceste cuvinte Gemma făcu o violentă mișcare nervoisă. Din ochii săi negri fulgerători sfâr­șia pe excelentul Pick Wel, care acum gusta cu plăcere aceasta neliniște, așa de opusă precedentelor disprețuri. Și domnul colonel nu se grăbia a continua, ci abusa în narațiunea mea de punctul suspensiv. — Da, reluă el după o tăcere, e și alt­ce­va, și o câ­ini mulțumesci îndată. — Dar continuă, strigă D-na Meyt­­man, incapabilă de a se conținea mai mult. Acesta invitațiune nervoasa nu’l de­cise a se grăbi. El își căută cuvin­tele, apoi de­odată: — Veiji că, înainte de a continua, trebue să te previn că, gfesindu-mă în necesitatea de a aștepta o ora foarte înaintată a serei spre a putea avea onoarea de a-ți da seama de misiunea mea, m am dus la Ursul încoronat, nu numai spre a adresa omagiele mele unei dame încântâtoare, o femee în adevér de­asupra posițiunii sale, că­reia’i voesc mult bine, cât și pentru a încerca norocul puțin. O pasiune funestă... astă searâ mai cu té na­, câci jocul mi-a fost cu totul defavorabil, ași putea chiar funest. Gemma reprimă un grimas de des­preț și de desgust. — Ai nevoe de bani, z zise ea, iată ia și numera, dar iute ! Ia același timp îl întindea un mic fâşie de pele de Rusia pe care’l luase dintr’un sertar. Colonelul se mulțumi a privi cifra înscrisă pe capot. Agitând obiectal, se asigură că era plin, și răspunse cât putu mai grațios : — Frumoasa damă, mă încred în D­­ea, în fine se dec’ss a’și continua ra­portul.­­ — Nu era mijloc de a pătrunde pe poarta. Grădina fiind înconjuratâ cu un zid, îmi era interzis de a mă gândi la fereabra. Ce ar fi făcut în locul meu?. . Voiam cu toate aceste să aflu ceea ce se petrecea în acea casă, câci eu, colonelul Pick Wel, nu înțeleg cum niște oameul ce se res­pectă pot locui o casă zugrăvită ce­nușiei, și care sem­ăna mai mult cu o închisoare de­cât cu o casă de țâră. Vederea unei închisori era fără în*­douela foarte displăcută colonelului, *­­câci însoți aceste din urmă cuvinte cu grimasul cel mai desprețuitor. — Scutesce mea cu digresiunile, îi

Next