Vocea Covurluiului, mai 1886 (Anul 14, nr. 3033-3058)
1886-05-01 / nr. 3033
VOCEA COVURLUIULUI Cronică, latexioara. --------------- I fr. — Cetim în UIndépendance roumaine . Se vorbeșce *de numireaD-lui Dr. Râmniceanu în postul de șef al serviciului sanitar, post ce stă vacant de două luni de zile. — D. V. Alexandri, ministrul nostru plenipotențiar la Paris, a cerut un concediu de două luni pentru interese de familie. — Ieri la 5 i ore s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţa D lui I. C. Brătianu. Asera trebuia să se ţină la Senate o ţunire a deputaţilor din madrul tr-* Negocierile cu Austro-Ungaria în privinţa reînouirii tratatului comercial par a fi rupte definitiv. Din acestă cauză comercianţii austro ungari iau măsuri pentru întîmpinarea greutăţilor ce îl aşteptă, aducenu de pe acum enorme cantităţi de provisiuni de mărfuri în oraşele române limitrofe, deoarece nu se aşteptă la reînceperea negociărilor înainte de toimnă. — Cetim în Epoca : Negociaţiunile cu Austria stau pe loc. Delegaţii austriaci n’au primit încă instrucţiuni de la Viena. — Delegaţii români la conferenţă s ’u plâns de indiscreţiunile delegaţilor austriaci, cari comunică fiarelor nemţeşti cele ce se petrec în sinul conferenţei. — Se zice că D. Teriakiu va fi numit ministru la Atena. — D. Perichide a primit în audienţă pe D. I. Bălăceanu, noul ministru la Constantinopole. — D. Ioan Brătianu a sosit ieri în capitală. — Se zice că guvernul austro ungar va trimite în curând în Bucureşci pe ministrul comerţului, comte Szechery, spre a lua direcţiunea negociărilor. Se mai f}'ce că 8’*fl lult ne înțelegeri grave între guvernul ungar şi cel austriac. — D. George Ghic* va pleca astăzi la Constantinopole sâ’și presinte scrisorile sale de rechiemare. — Ier! seara, la 6 ore, la ministerul domeniilor s’a ţinut un consiliu de miniştri. — Cetim în Românul : In privinţa motivelor cari ar fi adus ruperea tratărilor pentru riîntuirea convenţiunii comerciale austro română, aflăm următdrele : Comisiunea română ar fi propus : 1) ca termenul viitoarei convenţiuni să fie numai de 5 ani ; 2) ca cerealele, vitele şi vinul din România să aibă intrarea liberă în Austro Ungaria; 3) ca afară de industriel ce ar trebui să se proroge, să se ia de basă tariful din convenţiunea cu Germania . — Când a plecat primul ministru la Fiorica era foarte supărat. Miniştrii nu mai scid ce sa facă, câci nu iudrăsnesc a face să se voteze proiecte de legi în lipsa D-lui Brâtianu. I s’a telegrafiat Luni ca să se îmdrcă. — Sgomotul de retragerea D lor Stolojan şi Nacu persistă. . * p’ — Cetim în Rovicinta libejfcj® Se vorbesce ca negocierile pentru convenţiunea comercială cu Austro Ungaria ar sta pe loc. La propunerile române oispeţii noştri ar fi cerut noue instrucţiuni. Dificultăţile ar fi clasate de principiul naţiunii cele mai favorisate şi de clausa denunţării cu 6 luni înainte a convenţiunii în decursul ei. Negreşit toate aceste sunt sgomote, pe cari noi le prindem, dar nu le putem confirma. — Cetim în Voinţa naţională . Din causa timpului rău rapiţa înflorită este aproape perdutâ în mai multe judeţe de decolo de Milcov ; unii din arendaşi au început să o întorcă şi să pună în locul ei porumb în judeţele de dincace Milcov rapiţa n’a înflorit încă, şi prin urmare n’a suferit nimic. Grâul de asemene n’a suferit nicî-0 s ricăciune. Viele ale căror lăstare şi rod au dat sunt aproape perdute. — Primindu sa spiri că în judeţele Tutova şi Jddomiţa s’au ivit nişce vermişori cari, rodând rădăcinele grânelor, le usucă, ministerul agriculture! a însărcinat pe D. N N. Andronescu, inginer agricol, să constate la faţa locului ce anume specia de vermişori sunt şi să propună mijloacele pentru stârpirea lor. — D. profesor Fnytag, care, după cum se ştie, a fost invitat de guvernul nostru să facă un studiu asupra îmbunătăţirii raselor animale din ţară, aflând de intenţiunea guvernului nostru de a forma o staţiune agronomică în ţară, a invitat pe D. A. Stolojan, ministru al domeniilor, să institue staţiunea agronomică de la Hlie, una din cele mai vechi staţiuni agronomice din Europa, care se află sub direcţiunea celebrului profesor Dr. I. Klriau şi a technologului Merkel, ambii cu o reputaţiune europeana Staţiunea de la Halle a fost construita după modelul celei mai vechi staţiuni agronomice din Europa, aceea de la Rothamstaed-Park din Anglia. — De câteva zile se află în capitală D. Teodor Schlumberger, representantul unei mari fabrici de pânza din străinătate, care ar voi să înfiinţeze o asemene fabrică în ţară. — Celebrul profesor San Giovanni din Milano, fostul profesor a D-rei Theodorini, a asigurat de curând pe un membru al Academiei române că Ura Chiţu, care studiaza în acest moment canto la Milano, va ilustra patria ei ca şi Leria şi Teodorini. La laboratoriele de analiză chimică din Bucureşci, Iaşi şi Craiova s’au numit la primul Deil Const,danţu în postul de ajutor şi Stinghie în acel de asistent ; la secundul Poni în postul de chimist dirigen şi D. Riegler, în acela de expert; la al treilea. Vladimir Nicoleacu în postul de chimist dirigent şi D. Cheribace în acel de expert. Evenimentele din Balcani. — D. Delyaunis a adresat o circu lară cătră representanţii greci din străinătate, în care declară ca, în urma mişcărilor ameninţătdre a trupelor turceşti la graniţă, a ordonat concentrarea trupelor grece spre a respinge o invasiune eventuală. Jillimes află din Constantinopole că Porta e decisă a’şi mănţinea posiţîunea defensivă. — Deşi notificarea cătră guvernul grec este semnatâ de cinci puteri, în cercurile de aici nu se consideră ca positiv că şi nava rusă va participa la blocare. Şi în privinţa participării active a Italiei mai sunt îndoieli. Şi apoi se aşteptă ca blocada să fie de scurtă durată. — In sferele diplomatice din Loni* dra nu se confirmă scirea că Poarta ar fi somat pe guvernul grec să desarmeze imediat. Poarta n’a făcut cunoscute intențiunile sale în punctul acesta. Este înse fapt positiv că nicio putere n’a îicurage»t’o în pnvinț*, aceasta. Se crede că Poarta în aceste împrejurări va aștepta resultatul acțiunii actuale a puterilor, apoi va lua o deciziune definitivă în privința procedării sale viitoare. — D. de Frigcinet a comunicat consiliului de miniștri că nu i s’a notificat nimic depre blocarea porturilor grece. Ministrul desminte scriea despre înaintarea Turcilor și își exprimă părerea că tot se mai poate spera într’o soluțiune pacifică a conflictului. Cu toate aste nimic nu se făcut tot ce era în puterea omeneascâ de a face. Mă întorceam de câtva timp împrejurul casei, când mam decis a pune mâna pe clopot. Un servitor apăru. — Ce vrei ? m’a întrebat el brusc. — Ași voi să închiriez proprietatea aceasta. — Nu e nici de închiriat nici de vândut, mi-a răspuns el, și nu se poate visita. Binevoesce a te retrage. Am arătat și am sunat dolari. El a dat din cap și mi ațis arătându mi câmpia : — Stăpânii mei mă plătesc și n’am nevoe de bani. Dacă nu voesc să te retragi, dau drumul cânilor. In același timp, întredeschiriând poarta, îmi arătă o păreche de câni enormi, cari, fără a lătra, îmi arătară colții cei mal albi și mal ascuțiți ce afi intrat vro dată în vro pele de om. — Și aceasta e tot ce ai să mi spui ? întrebă Gemma. — O ! nu, e și altceva. La aceste cuvinte Gemma făcu o violentă mișcare nervoisă. Din ochii săi negri fulgerători sfârșia pe excelentul Pick Wel, care acum gusta cu plăcere aceasta neliniște, așa de opusă precedentelor disprețuri. Și domnul colonel nu se grăbia a continua, ci abusa în narațiunea mea de punctul suspensiv. — Da, reluă el după o tăcere, e și altceva, și o câini mulțumesci îndată. — Dar continuă, strigă D-na Meytman, incapabilă de a se conținea mai mult. Acesta invitațiune nervoasa nu’l decise a se grăbi. El își căută cuvintele, apoi deodată: — Veiji că, înainte de a continua, trebue să te previn că, gfesindu-mă în necesitatea de a aștepta o ora foarte înaintată a serei spre a putea avea onoarea de a-ți da seama de misiunea mea, m am dus la Ursul încoronat, nu numai spre a adresa omagiele mele unei dame încântâtoare, o femee în adevér deasupra posițiunii sale, căreia’i voesc mult bine, cât și pentru a încerca norocul puțin. O pasiune funestă... astă searâ mai cu té na, câci jocul mi-a fost cu totul defavorabil, ași putea chiar funest. Gemma reprimă un grimas de despreț și de desgust. — Ai nevoe de bani, z zise ea, iată ia și numera, dar iute ! Ia același timp îl întindea un mic fâşie de pele de Rusia pe care’l luase dintr’un sertar. Colonelul se mulțumi a privi cifra înscrisă pe capot. Agitând obiectal, se asigură că era plin, și răspunse cât putu mai grațios : — Frumoasa damă, mă încred în Dea, în fine se dec’ss a’și continua raportul. — Nu era mijloc de a pătrunde pe poarta. Grădina fiind înconjuratâ cu un zid, îmi era interzis de a mă gândi la fereabra. Ce ar fi făcut în locul meu?. . Voiam cu toate aceste să aflu ceea ce se petrecea în acea casă, câci eu, colonelul Pick Wel, nu înțeleg cum niște oameul ce se respectă pot locui o casă zugrăvită cenușiei, și care semăna mai mult cu o închisoare decât cu o casă de țâră. Vederea unei închisori era fără în*douela foarte displăcută colonelului, *câci însoți aceste din urmă cuvinte cu grimasul cel mai desprețuitor. — Scutesce mea cu digresiunile, îi