Vocea Covurluiului, mai 1886 (Anul 14, nr. 3033-3058)

1886-05-04 / nr. 3036

INUL XIV. ONAM­ENT pentru România pin an ... 20 lei luni . . . 10 « leî pag. IV premiul tnt abonaților entru străinătate un an ... 34 lei 16 luni ... 17 * Abonamentel­­e în Galați la Ad* IjiLstrațiunea iparu­rn distincte la biu. lie postale. APARE MA IU 1886. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani • JELl8u » INSERTlUNl }i RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. N TOATE PILELE DE LUCRU. |; Administraţiunea :_22, str. Mare. iRedacţiunea : 22 str. Mare. Xel@srza.xaae Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 14 Marfi.­­ Camera a votat proiectul pentru un împru­­it de 400 mii lei a comunei Buzeti. Se ia în discuţiune proiectul pen- 1 impunerea unor axe noue în co­lina Galaţi. D nil N. Voinov, N. Ionescu şi But­­ilescu combat taxa asupra făinei şi peşcelul sărat. D. G. Mihailescu vorbeşte contra­­xel de 1 leu la suta de chilo peşce­­rat şi propune un amendament de a se reduce acesta texă la 25 bani. După observarea D-lui Paladi că efectul a fost cercetat numai de misiunea comunală, fără a trece in secţiuni, Camera decide a se mite proiectul la secţiuni. D. G. Mihailescu propune ca Ca­­mera să treaca de urgenţă în secţiuni de a cerceta acest proiect. D. prim-ministru e de aceeaşi pă­­­rp, şi Camera trece în secţiuni. La redeschidere se ceteşce proiectul imtru un credit de 8 mii lei, cu care se platesca dour comptabili cari la socotelele comunei Galaţi. Votul asupra proiectului este nul. Asemene se declară nul votul asup­ra proiectului pentru stabilirea, su­­pţinerea şi funcţionarea liniilor te­­rgrafice, telefonice şi altele de ase­­ene natură. Şedinţa se rădică. Senatul s’a ocupat cu indige-Me. MUNICH 14 Main.— Se desmine ti'un mod oficios că se va schimba curând cabinetul din causa stării sei regale. BERLIN, 14 Main.— Gazeta Crucii desminte scirea privitoare la caletoria prințului Alexandra la Constantino­­pole prin Burgas. A se vedea ultime seri telegrafice pag. II. GAL­AJ 1, 3 Main IS86. Noul cabinet grec este constituit, şi telegramele ne spun că el n’are nici-o covare politică şi că emisiunea mea este desarmarea. Admitem că a­cesta va fi fost cugetul cu care fost format, şi în adever că o tele­gramă ne anunţă că el a ordonat o­­prirea mersului trupelor spre frontie­ră. Aceasta nu însemneaza încă desfor­­marea, care nu va fi decisă de­cât de Adunare, ce se anunță că e con­vocată pentru ziua de 20 Main. Un proverb român­­zice că nu tre­bue să sari până nu te afli în horă. Tot așa vom zaace 9* despre aceasta cestiune. Trebue să aşteptăm întru­nirea Camerei greceşti, şi în cas ca ea să consimtă la desarmare, trebue să o vedem îndeplinită, şi numai a­tunci vom fi siguri pe faptul înde­plinit, câci, după cum observă un z­iar parisian, cestiunea Orientului o­­feră pericole tocmai prin faptul că e plină de surprinderi, producând a­­lianţe neaşteptate şi rupturi nepre­­verjute. Diplomaţii, l­ice­n­iarul în cestiune, spun de obicei, contrarul celor ce gândesc. De câte ori nu s’au vez­ut agenţii angles! arătându se oficial fu­rioşi partisan! al păci! şi lucrând în secret spre a face resbelul ne­evita­bil. Pacea părea asigurată prin in­tervenirea reală a Franciei, dar ma­rile puteri aveau fără îndoiela vr’un gând ascuns. Se atribue sultanului un cuvânt ce caracterisază foarte bine situațiunea : „Francia me servia, pe când puterile se servesc de mine. E în adsver straniu de a vedea pe ma­rile puteri ma! tureofile de cât pa­cinicul suveran de la Stambul și voind să împingă pe acesta să facă vesbe fără voea luî. Anglia, continuă (J*8ru^ parisian care sa dat înapoi dinaintea Rusie! în Afganistan, ar voi s’o vedă din nou antrageată în Balcani. Ar voi sa veda pe Bulgari mergând împreună cu Turcii contra foştilor lor bine-fă­­cetori, spre a distruge definitiv in­fluenţa rusă în Orient şi a asigura pe a Angliei. Germania, care se teme de un conflict cu Rusia în Polonia, ar fi foarte fericită de a înlătura fur­tuna de care vorbia de curând D. de Bismark. Cestiunea Orientului e o supapă de siguranţă pentru Anglia şi Ger­mania. Iată de ce, în loc de a re­­solva o dată pentru tot­d’a­una aceasta cestiune, o deşteptă periodic. De aci (ziarul sus citat deduce consecvenţi că acesta două puteri caută a încurca lucrurile în Orient, în loc de a le aplana. Qrarxica, locala, — Mercur! a avut loc o ciocnire de vapoare pe Dunăre între Galaţi şi Reni, drept satul Pisica. Vaporul an­gles Agnes Otto, ce mergea în josul Dunării încărcat cu cereale, a ciocnit pe un alt vapor angles Fitz James, ce venia spre Galaţi deşert spre a încărca cereale. Acest din urmă s a cufundat, iar celui al douele causându-i-se stri­căciune, s’a întors în Galaţi. Echi­­pagiul vaporului înecat a fost scăpat. — Astă noapte servitorul de la poştă a spart un sertar unde erau închise timbre poştale şi o sumă de bani, pe cari le a furat. »] — D. Lascar Catargi, sosit ieri diminaţă din Bucureşci în Galaţi, a plecat asera la Mârăşescî, unde tre­buia să se întâlnescâ cu ceia l’alţi membri al oposiţiunii spre a se du­ce la Botoşani pentru întrunirea de mâne. — Membrii comisiunii danubiane, împreună cu D. prefect Lupu Costa­­che, s’au întors ieri, la orele 5 p m , din escursiunea ce au făcut pe Du­năre. — D. general Pencovici a inspec­tat astă­zi reg. 11 de dorobanţi. — Cu ocasiunea (J^eI de I Maiil D-nii Neculae C. Bordea, Vasile Di­­mitriu şi Gavril Dimitriu, măcelari îngrosişt! de mei, eu dat un frumos prânz în pic­a Negri detailiştilor vîn­­­tetori, în sunetul mai multor bande de lăutari. Cionică I­xterioara, — Cetim în Epoca : Printre pretenţiunile guvernului a­­ustriac în cestiunea convenţiunii de comerţ, putem da urmatoarele amo­­nunte : In privinţa grâneior) delegaţii aus­triace n’au admis libera trecere a grâ­­nelor noastre de cât pănă la oare­care zonă stabilită de guvernul austriac. La acesta a răspuns D. Aurelian că primeşte pretenţiunea Austriei, dar­­ că cere ca şi pentru productele ma­nufacturate austro-ungare să se facă blid­» „VOCII COVURLUIULUI A3 RAMELE AM BRIC Bl saiA DAMA MISTERIOASA PARTEA I. Comtele de Hlorio XII. (Urmare), + ,*Vi f a » * . _ ’ , t * i r ti » |j h.» . . . , * Imposibil de a cunduce ce­va, câci emma părea a se lăsa în inerția ta mai complectă. Tigrul face pe tortul înainte de a se arunca asu­­a profjil sele. jaSe Înțelege de sine ca aceasta indi­gență nu era de­cât aparentă. Atunci când fata lumea se odihnia Bid House, Gemma se scula și de după perdele pândia ceea ce se putea petrece în grădină. Curiositatea mea nu găsi satisfacțiune în acele ve­­ghiări. Sad House nu părea a ascun­de nici un mister. Nici noaptea nici ziua nu isbutise a zări pe acel bolnav, pe acel orb, preumblat de un negru, şi a cărui vedere era să coste viaţa preţiosului colonel Pick-Wel. — Trebue să-l fi ascuns aiure, îşi­­zise ea, e inutil de a căuta, nu se află aci. Comtele de Morio îi dădu indica­țiunea necesară pentru aceasta. — Inchipuiți-vS, z’se el într’o­­}* sosind spre a dejuna la Sad House, era să fii trântit de cal. Calul meu s’a înspăimântat de o mică trăsură împinsă de un negru și având în ea un bolnav, ce are fața foarte defigurată. Pe când pronunța aceste cuvinte, Gemma observase pe fața D-nei Parker o contracţiune imperceptibilă. Ea nu se mişcă şi aşteptă. Edward continua povestirea mea : — De ceea­l’altă parte a torentului, reluă el, în susul colinelor, se află 0 mică casă ce dispare sub viţă săl­batecă. Uşa el s’a deschis brusc, și am fost înspăimîntat de aparîțiunea bruscă a acelui nenorocit, care e ori­­bil. Gâlul meu s’a înspăimîntat și nu­­ am putut opri.. a luat’o la goana și m’a dus fără voe’mî foarte departe, după o seriă de sărituri și asvârlituri, cari erau să mă trânteascà jos. Gemma scia de ajuns. In aceeași (J.i ca pretexta o migrenă spre a nu lua parte la baia caotidiană. Dar abia May, Edward și D na Parker pleca­seră spre term, și ordonă să i se pună şeaua pe un cal și alergă la gara de U Point Pleasant. Fa singură depuse în cutia poștală o scrisoare adresată colonelului Pick Well Gemma se întoarse atât de răpide, în­cât locuitorii din Sad House erau tot pe term. Dana Parker era încă în apă, cum și May și Edward. Fidelul Germain veghi, stând pe nisip. Gemma se desbrăcă în câte­va mi­nute în cabina sea. Apoi se aruncă în apă, după ce spuse metisului că avusese nevoe de mișcare, că o mică preumblare călare îl făcuse bine și că în fine baia o va vindeca complect. Gemma începu a înota cu vigoare, în­­dreptându-se spre D-na Parker, care era cea mai departe de term, și tre­când de Mg­y și de Edward, cari se întorceau încet, ajunse îndată la ea. Separate prin intervalul câtor­va valuri, o conversațiune se angageă între Gemma și Merta.

Next