Vocea Covurluiului, mai 1886 (Anul 14, nr. 3033-3058)
1886-05-04 / nr. 3036
INUL XIV. ONAMENT pentru România pin an ... 20 lei luni . . . 10 « leî pag. IV premiul tnt abonaților entru străinătate un an ... 34 lei 16 luni ... 17 * Abonamentele în Galați la Ad* IjiLstrațiunea iparurn distincte la biu. lie postale. APARE MA IU 1886. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani • JELl8u » INSERTlUNl }i RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. N TOATE PILELE DE LUCRU. |; Administraţiunea :_22, str. Mare. iRedacţiunea : 22 str. Mare. Xel@srza.xaae Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 14 Marfi. Camera a votat proiectul pentru un împruit de 400 mii lei a comunei Buzeti. Se ia în discuţiune proiectul pen- 1 impunerea unor axe noue în colina Galaţi. D nil N. Voinov, N. Ionescu şi Butilescu combat taxa asupra făinei şi peşcelul sărat. D. G. Mihailescu vorbeşte contraxel de 1 leu la suta de chilo peşcerat şi propune un amendament de a se reduce acesta texă la 25 bani. După observarea D-lui Paladi că efectul a fost cercetat numai de misiunea comunală, fără a trece in secţiuni, Camera decide a se mite proiectul la secţiuni. D. G. Mihailescu propune ca Camera să treaca de urgenţă în secţiuni de a cerceta acest proiect. D. prim-ministru e de aceeaşi părp, şi Camera trece în secţiuni. La redeschidere se ceteşce proiectul imtru un credit de 8 mii lei, cu care se platesca dour comptabili cari la socotelele comunei Galaţi. Votul asupra proiectului este nul. Asemene se declară nul votul asupra proiectului pentru stabilirea, supţinerea şi funcţionarea liniilor tergrafice, telefonice şi altele de aseene natură. Şedinţa se rădică. Senatul s’a ocupat cu indige-Me. MUNICH 14 Main.— Se desmine ti'un mod oficios că se va schimba curând cabinetul din causa stării sei regale. BERLIN, 14 Main.— Gazeta Crucii desminte scirea privitoare la caletoria prințului Alexandra la Constantinopole prin Burgas. A se vedea ultime seri telegrafice pag. II. GALAJ 1, 3 Main IS86. Noul cabinet grec este constituit, şi telegramele ne spun că el n’are nici-o covare politică şi că emisiunea mea este desarmarea. Admitem că acesta va fi fost cugetul cu care fost format, şi în adever că o telegramă ne anunţă că el a ordonat oprirea mersului trupelor spre frontieră. Aceasta nu însemneaza încă desformarea, care nu va fi decisă decât de Adunare, ce se anunță că e convocată pentru ziua de 20 Main. Un proverb românzice că nu trebue să sari până nu te afli în horă. Tot așa vom zaace 9* despre aceasta cestiune. Trebue să aşteptăm întrunirea Camerei greceşti, şi în cas ca ea să consimtă la desarmare, trebue să o vedem îndeplinită, şi numai atunci vom fi siguri pe faptul îndeplinit, câci, după cum observă un ziar parisian, cestiunea Orientului oferă pericole tocmai prin faptul că e plină de surprinderi, producând alianţe neaşteptate şi rupturi nepreverjute. Diplomaţii, liceniarul în cestiune, spun de obicei, contrarul celor ce gândesc. De câte ori nu s’au vezut agenţii angles! arătându se oficial furioşi partisan! al păci! şi lucrând în secret spre a face resbelul neevitabil. Pacea părea asigurată prin intervenirea reală a Franciei, dar marile puteri aveau fără îndoiela vr’un gând ascuns. Se atribue sultanului un cuvânt ce caracterisază foarte bine situațiunea : „Francia me servia, pe când puterile se servesc de mine. E în adsver straniu de a vedea pe marile puteri ma! tureofile de cât pacinicul suveran de la Stambul și voind să împingă pe acesta să facă vesbe fără voea luî. Anglia, continuă (J*8ru^ parisian care sa dat înapoi dinaintea Rusie! în Afganistan, ar voi s’o vedă din nou antrageată în Balcani. Ar voi sa veda pe Bulgari mergând împreună cu Turcii contra foştilor lor bine-făcetori, spre a distruge definitiv influenţa rusă în Orient şi a asigura pe a Angliei. Germania, care se teme de un conflict cu Rusia în Polonia, ar fi foarte fericită de a înlătura furtuna de care vorbia de curând D. de Bismark. Cestiunea Orientului e o supapă de siguranţă pentru Anglia şi Germania. Iată de ce, în loc de a resolva o dată pentru totd’auna aceasta cestiune, o deşteptă periodic. De aci (ziarul sus citat deduce consecvenţi că acesta două puteri caută a încurca lucrurile în Orient, în loc de a le aplana. Qrarxica, locala, — Mercur! a avut loc o ciocnire de vapoare pe Dunăre între Galaţi şi Reni, drept satul Pisica. Vaporul angles Agnes Otto, ce mergea în josul Dunării încărcat cu cereale, a ciocnit pe un alt vapor angles Fitz James, ce venia spre Galaţi deşert spre a încărca cereale. Acest din urmă s a cufundat, iar celui al douele causându-i-se stricăciune, s’a întors în Galaţi. Echipagiul vaporului înecat a fost scăpat. — Astă noapte servitorul de la poştă a spart un sertar unde erau închise timbre poştale şi o sumă de bani, pe cari le a furat. »] — D. Lascar Catargi, sosit ieri diminaţă din Bucureşci în Galaţi, a plecat asera la Mârăşescî, unde trebuia să se întâlnescâ cu ceia l’alţi membri al oposiţiunii spre a se duce la Botoşani pentru întrunirea de mâne. — Membrii comisiunii danubiane, împreună cu D. prefect Lupu Costache, s’au întors ieri, la orele 5 p m , din escursiunea ce au făcut pe Dunăre. — D. general Pencovici a inspectat astăzi reg. 11 de dorobanţi. — Cu ocasiunea (J^eI de I Maiil D-nii Neculae C. Bordea, Vasile Dimitriu şi Gavril Dimitriu, măcelari îngrosişt! de mei, eu dat un frumos prânz în pica Negri detailiştilor vîntetori, în sunetul mai multor bande de lăutari. Cionică Ixterioara, — Cetim în Epoca : Printre pretenţiunile guvernului austriac în cestiunea convenţiunii de comerţ, putem da urmatoarele amonunte : In privinţa grâneior) delegaţii austriace n’au admis libera trecere a grânelor noastre de cât pănă la oarecare zonă stabilită de guvernul austriac. La acesta a răspuns D. Aurelian că primeşte pretenţiunea Austriei, dar că cere ca şi pentru productele manufacturate austro-ungare să se facă blid» „VOCII COVURLUIULUI A3 RAMELE AM BRIC Bl saiA DAMA MISTERIOASA PARTEA I. Comtele de Hlorio XII. (Urmare), + ,*Vi f a » * . _ ’ , t * i r ti » |j h.» . . . , * Imposibil de a cunduce ceva, câci emma părea a se lăsa în inerția ta mai complectă. Tigrul face pe tortul înainte de a se arunca asua profjil sele. jaSe Înțelege de sine ca aceasta indigență nu era decât aparentă. Atunci când fata lumea se odihnia Bid House, Gemma se scula și de după perdele pândia ceea ce se putea petrece în grădină. Curiositatea mea nu găsi satisfacțiune în acele veghiări. Sad House nu părea a ascunde nici un mister. Nici noaptea nici ziua nu isbutise a zări pe acel bolnav, pe acel orb, preumblat de un negru, şi a cărui vedere era să coste viaţa preţiosului colonel Pick-Wel. — Trebue să-l fi ascuns aiure, îşizise ea, e inutil de a căuta, nu se află aci. Comtele de Morio îi dădu indicațiunea necesară pentru aceasta. — Inchipuiți-vS, z’se el într’o}* sosind spre a dejuna la Sad House, era să fii trântit de cal. Calul meu s’a înspăimântat de o mică trăsură împinsă de un negru și având în ea un bolnav, ce are fața foarte defigurată. Pe când pronunța aceste cuvinte, Gemma observase pe fața D-nei Parker o contracţiune imperceptibilă. Ea nu se mişcă şi aşteptă. Edward continua povestirea mea : — De ceeal’altă parte a torentului, reluă el, în susul colinelor, se află 0 mică casă ce dispare sub viţă sălbatecă. Uşa el s’a deschis brusc, și am fost înspăimîntat de aparîțiunea bruscă a acelui nenorocit, care e oribil. Gâlul meu s’a înspăimîntat și nu am putut opri.. a luat’o la goana și m’a dus fără voe’mî foarte departe, după o seriă de sărituri și asvârlituri, cari erau să mă trânteascà jos. Gemma scia de ajuns. In aceeași (J.i ca pretexta o migrenă spre a nu lua parte la baia caotidiană. Dar abia May, Edward și D na Parker plecaseră spre term, și ordonă să i se pună şeaua pe un cal și alergă la gara de U Point Pleasant. Fa singură depuse în cutia poștală o scrisoare adresată colonelului Pick Well Gemma se întoarse atât de răpide, încât locuitorii din Sad House erau tot pe term. Dana Parker era încă în apă, cum și May și Edward. Fidelul Germain veghi, stând pe nisip. Gemma se desbrăcă în câteva minute în cabina sea. Apoi se aruncă în apă, după ce spuse metisului că avusese nevoe de mișcare, că o mică preumblare călare îl făcuse bine și că în fine baia o va vindeca complect. Gemma începu a înota cu vigoare, îndreptându-se spre D-na Parker, care era cea mai departe de term, și trecând de Mgy și de Edward, cari se întorceau încet, ajunse îndată la ea. Separate prin intervalul câtorva valuri, o conversațiune se angageă între Gemma și Merta.