Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)

1886-06-01 / nr. 3059

— Luni, S­tel-Treimî, are loc sărbarea tradiţională de la Calici, lângâ oraşul nostru. — Total subscripţiunii în folosul spitalului Elisabeta-Doamna e de 6*^892 lei, iar nu de 6,692 lei, cura din e­roare de adiţiune s’a inserat ieri.# VOCEA COVURLUIULUI Cronică interioră­ — Cetim în L Indépendance rou­maine . Se anunță ca apropiată o schim­bare în personalul consulilor Româ­niei din străinătate. — Se asigură că M. S. Regele se va duce în luna viitoare la Sofia spre a intorce visita ce principele a făcut acum câte­va­­file. Dam scriea sub festivă. — Negociările între România şi Rusia pentru încheiarea unei con­­venţiuni de comerţ nu vor începe de­cât după sosirea la Bucureşci a suc­cesorului prinţului Urusof la lega­­ţiunea Rusiei. — D. Vârcoveanu, prefectul de Dolj, şi a dat demisiunea. D. Persiceanu, prefectul de Gorj, a fost însărcinat să gereze provisoriu prefectura de Dolj. — Cetim în Epoca . Negociările cu guvernul frances pentru încheiarea convențiunii de co­merciu stau tot pe loc. D. de Cou­­touly se așteptă să sosască din Paris Sâmbătă noaptea cu trenul fulger. — E lucru positiv că se va face o nouă tragere a loteriei Ateneului, la care vor participa şi cele 65,654 bile­te rămase, cari se vor pune în vân- zere. Lotul­ de 75,000 lei se va împărţi în 31 loturi, din cari 30 de câte o mie şi unul de 40,000. — Asera la 7 ore a avut loc un consiliu de miniştri la D. E Stătescu Diminaţa se ţinuse un alt consiliu la palat. — E. S. Ahmed Zia-Bey, minis­trul Turciei, a fost primit ieri de D. Terekidi. — D. N. Creţulescu, fost ministru plenipotenţiar la St.­Petersburg, va pleca astăzi spre a’şi presanta M. S­tatului Rusîilor scrisorile sale de re­­chieamie. Pentru acest sfârşit D. N. Creţulescu a fost primit la palat. — Mai mulţi profesori din Boto­şani vor fi transferaţi (J’hle aceste drept pedeapsa. Cererea de mutarea lor s’a pus consiliului permanent de cătră D Sturz*. — Neue Freie Ivresse spune că gu­vernul român a emis la urmatoarele date rentă 5% . In anul 1851 s’áü emis 170,64 mi­­lióne; 1882 aprópe 116 milióne 5 1883 ce­va peste 27 milioane ; 1835 peste 82 milioane, şi în primele patru luni ale anului curent 42 milioane franci, în total peste 445 milioane. — Senatul a ales deleg­aţî pentru proiectul de lege pentru convenţiu­­nea cu Elveţia, secţiunea I pe D. V. A. Urechiă, secţ. II pe D. Tăcu, secţ. III pe D. Gr. Capeleanu secţ. IV pe D. Ap. Mânescu şi secţ. V de D. P. S. Aurelian. Con­itetul de­legaţilor s a întrunit şi a ales rapor­tor pe D. P. S. Aurelian. — Ieri diminaţa, cu trenul de Giur­giu, principele Frantz Josef de Bit­temberg, fratele A . principelui Bul­gariei, a părăsit capitala. — Cetim în r­omânul : Ieri, pe la 12 ore, un cetăţean a fost bătut în grădina Episcopiei. Di­s la secţiunea 18, bătăuşul a declarat că este sergent de oraş, de­şi era îmbrăcat civil. Persoanei bătute i s’a spus că este pedepsit fiind că este omul lui Fili­pescu, de­şi nu s’a constatat că are relaţiuni cu redacţiunea ,Epocei.“ Mai multe persoane cari treceau pe strada Episcopiei au mers lu cel bă­tut la parchet. Aci procurorii cari erau prosecţi au refusat să primească plângerea în scris a celui bătut, sub cuvînt că nu este acolo D. primpro­curor. Martori la acest refus erau D-nii advocaţi Tăuşanu, Victor Atanasiu şi Vlădoianu. Mai multe persoane cunoscute au auci­it declaraţiunea celui bătut. — In privinţa lucrărilor târgului de rîmători de la Severin aflăm ur­­matoarele : Guvernul ar fi voit şi poate voeşce încă a opri acele lucrări, înse, pe cât ni se afirmă, directorul societăţii de construcţiuni — societatea de construc­­ţiuni e întreprincietarea acelor lucrări — a cerut a i se da un ordin înscris pentru a părăsi acele lucrări. Ordin până acum nu s’a dat şi poate nici nu se va da, pentru că, oprin­­du se acum lucrările, guvernul s’ar expune a plăti o sumă însemnată fără să aibă ce­va în schimb. Intr’adevăr în momentul de față lucrările, ținând mai cu osebire seama de materialele aduse, sunt destul de înaintate. Ast­fel, precum ni se comunică din Severin, terasementele liniei ferate de la târg pănă la calea ferată sunt ter­minate : tota lemnăria necesară la ocale în sumă de vr’o 150,009 lei a sosit și a fost transportată la locul de lucrare ; asemene ferăria trebuin diasà e pe drum. Deci cheltueli s’au făcut și ele se urcă la suma de peste 400,000 lei. Prin urmare, dacă lucrarea se va opri, guvernul va trebui să restitue societăţii de construcţiuni acestă su­mă, va trebui eventual să despăgu­­bască şi pe sub-întreprind­etorii de lucrări, pentru că ei vor fi perdut o parte cel puţin din campania anului acesta, ne mai puteam lua acum alte lucrări. Se­­Jice că, în faţa acestor consi­deraţiuni, lucrările nu vor fi oprite. Tratatul consular cu Germania. Tratatul consular încheiat trecute între Germania şi Roma cuprinde urmatorele două feluri dispoziţiuni : Intăi stabileşce de dreptuli şi imunităţi se bucură ce sulii Gerrhani în România şi cei mari în germania pentru persei arhivele, locuinţa şi biurourile Apoi se prevede cam­ sunt atribuţi­­ile consulilor. Consulii nu pot fi arestaţi afară caşul când sunt urmăriţi pentru fapt care e de corapetenţa curţii juraţi. Dacă ei fac comerţ sau industriaşi, li se poate da arest p­­enal pentru obligaţiuni provei, din afacerile lor comerciale, nu ori şi pentru alte obligaţiuni civile. Exteritorialitatea nu le este ac­eata; ei sunt justiţiabili de autorit­ţile ţărei unde regideau şi după legi acestei ţeri. Arhivele consulare sunt inviolabil Autorităţile locale nu pot sub nici cuvînt să facă perchisiţiuni în­­ sau să le confisce. Consulii vor trebui să pună hi­trarea din afară a biurourilor lor ş a locuinţelor lor marca Statului­­ cu o inscripţiune care să arăte­­-j­oiul lor. Ei sunt scutiţi de încartirare­­ militari sau de dările ce înlocuesc ceste încartirări, de serviciul milit, de ori­ce fel, precum şi de toate cel­e’alte servicii publice obligatoare. I asemene sunt scutiţi de ori ce da directă sau personala, de (r.ecital­a 51 tră Stat sau comună. Consulii au dreptul, în cazul câi s’ar viola tractatele sau dreptul i­ternaţional şi pentru protegearea int­reselor supuşilor ţarei pe care o­­ presintă, să se adreseze la autorit­ţile cari funcţioneza în circum­­ser­­ţiunea sea pentru a obţinea informa’­uni şi ajutor. Dacă aceste represe­nţiuni rămân inutile, ei au drept de a reclama cătră guvernul lor prin mijlocirea representantului­­ plomatic, sau, în lipsa acestuia, di rect.­sc Elias Spring va petrece noaptea în în­chisoare ; ara alt­ce­va de făcut. Să examinăm acum în câte va luni­­situaţiunea respectivă a autorilor a­­cestei drame. Sim devine din ce în ce mai înal­torat de corateaa de Langerac. Exis­tenţa sea se petrece gândindu-se la ea, este literalmente fermecat. Ureşte restul creaţiunii. Dane Ramsay, fra­tele seu, îl crede atins de o baala de­­gră, de­şi chiar el devine foarte îna­morat de o miss cu părul blond ce se numeşte Sarah Francis. Generalul Pickman este în patul sert. El se svârcoleşte cu furiă, tu­nând, fulgerând, înjurând și scuipând vechea lume și în particular Francis. Voiseră să convingă pe învingă­­torul Indienilor de a sta linișcit, dar tot atâta ar fi făcut încercarea de a apuca luna cu dinții. Mai mult. De­și atimulanteler fu­seseră expres oprite, generalul făcea în fie­care tji­p consumațiune ex­ra­­ordinară, ast­fel că era necontenit beat. Ceea ce făcea ca rana, departe de a se cicatrisa, să ia o turnură foarte urîtă, și frigurile minau pe virosul resbelnic, mănținându se, grație liba­­țiunilor sale repetate, într’o stare de excitațiune ce se apropia foarte tare de delir. Ia cele câte­va momente lucide a­cele generalul chiemase pe Simeon și Daniel Ramsay lângă el. Dar se în­tâmplase că în genere cei doui frați erau absenți şi se aflau unul la Paris, altul în pădurea St.-Germain. Când o puteau duce lângă D. Pickman, a­­stă era din nou bot, aşa că ames­teca confidenţele sale cu diatribe ful­geratoare contra lumii vechi, a civili­­zaţiunii veştejite şi a oraşului lumi­nă, pe cărei punea dedesubtul celui din urmă orăşel din împrejurimile New-Yorkului. Vorbise cu cuvinte întretăiate, după cum avea obiceiul de a se exprima, de incendiul Michiganului, de omul scăpat pe care cei doui fraţi R­­ras­s­y trebuiau să-l cunoscă, omul scăpat primit de D na Parker, care nu era alta de­cât acea D-soră de Morcourt, care’şi punea în cap după 15 ani să răsbune Afacerea de la lacurile mari Toate aceste compuneau un tot des­tul de fantastic şi foarte neînţeles. Adevărul era că instrucţiunile Gem­me­ erau lipsite de precisiune şi de altă parte generalul Pickman nu con­serva nici­o­dată destul sânge rece spre a le traduce bine. De aci urma că cei doui frați nu dâdeau mare importanță acelui des creierat. își dâdeau bine seama că Gemma, înebunitâ, expediase pe g­neralul Pick­nan spre a le spune 1 S3 plzescu, că D sora de Mercoul era să le întindă curse, dar penii aresta trebuia ca acea­­ soră să arăte, și pănă atunci nu’și arătase vi­sul nasului. Câci, după cum se crede, Danii nu 89 putea îndoni că Sarah Francis ce se apropia de el din ce în ce m mult, și răbunătdrea era una și aci­ea și persoana. Ar fi fost imposibil a se feri de e Cum să se fereseft cine­va în presen­t unei fete atât de încântâtoare, atât­­ modestă, așa de sărac îmbrăcată, care părea că caută numai a 8 ’âte valoare oare­care din ultimele sele r surse De mai multe ori Daniel o făcut să vină inutil la banca din strai Operei, și tot-d’a­un» afirma că ni

Next