Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)
1886-06-01 / nr. 3059
— Luni, Stel-Treimî, are loc sărbarea tradiţională de la Calici, lângâ oraşul nostru. — Total subscripţiunii în folosul spitalului Elisabeta-Doamna e de 6*^892 lei, iar nu de 6,692 lei, cura din eroare de adiţiune s’a inserat ieri.# VOCEA COVURLUIULUI Cronică interioră — Cetim în L Indépendance roumaine . Se anunță ca apropiată o schimbare în personalul consulilor României din străinătate. — Se asigură că M. S. Regele se va duce în luna viitoare la Sofia spre a intorce visita ce principele a făcut acum câtevafile. Dam scriea sub festivă. — Negociările între România şi Rusia pentru încheiarea unei convenţiuni de comerţ nu vor începe decât după sosirea la Bucureşci a succesorului prinţului Urusof la legaţiunea Rusiei. — D. Vârcoveanu, prefectul de Dolj, şi a dat demisiunea. D. Persiceanu, prefectul de Gorj, a fost însărcinat să gereze provisoriu prefectura de Dolj. — Cetim în Epoca . Negociările cu guvernul frances pentru încheiarea convențiunii de comerciu stau tot pe loc. D. de Coutouly se așteptă să sosască din Paris Sâmbătă noaptea cu trenul fulger. — E lucru positiv că se va face o nouă tragere a loteriei Ateneului, la care vor participa şi cele 65,654 bilete rămase, cari se vor pune în vân- zere. Lotul de 75,000 lei se va împărţi în 31 loturi, din cari 30 de câte o mie şi unul de 40,000. — Asera la 7 ore a avut loc un consiliu de miniştri la D. E Stătescu Diminaţa se ţinuse un alt consiliu la palat. — E. S. Ahmed Zia-Bey, ministrul Turciei, a fost primit ieri de D. Terekidi. — D. N. Creţulescu, fost ministru plenipotenţiar la St.Petersburg, va pleca astăzi spre a’şi presanta M. Statului Rusîilor scrisorile sale de rechieamie. Pentru acest sfârşit D. N. Creţulescu a fost primit la palat. — Mai mulţi profesori din Botoşani vor fi transferaţi (J’hle aceste drept pedeapsa. Cererea de mutarea lor s’a pus consiliului permanent de cătră D Sturz*. — Neue Freie Ivresse spune că guvernul român a emis la urmatoarele date rentă 5% . In anul 1851 s’áü emis 170,64 milióne; 1882 aprópe 116 milióne 5 1883 ceva peste 27 milioane ; 1835 peste 82 milioane, şi în primele patru luni ale anului curent 42 milioane franci, în total peste 445 milioane. — Senatul a ales delegaţî pentru proiectul de lege pentru convenţiunea cu Elveţia, secţiunea I pe D. V. A. Urechiă, secţ. II pe D. Tăcu, secţ. III pe D. Gr. Capeleanu secţ. IV pe D. Ap. Mânescu şi secţ. V de D. P. S. Aurelian. Conitetul delegaţilor s a întrunit şi a ales raportor pe D. P. S. Aurelian. — Ieri diminaţa, cu trenul de Giurgiu, principele Frantz Josef de Bittemberg, fratele A . principelui Bulgariei, a părăsit capitala. — Cetim în românul : Ieri, pe la 12 ore, un cetăţean a fost bătut în grădina Episcopiei. Dis la secţiunea 18, bătăuşul a declarat că este sergent de oraş, deşi era îmbrăcat civil. Persoanei bătute i s’a spus că este pedepsit fiind că este omul lui Filipescu, deşi nu s’a constatat că are relaţiuni cu redacţiunea ,Epocei.“ Mai multe persoane cari treceau pe strada Episcopiei au mers lu cel bătut la parchet. Aci procurorii cari erau prosecţi au refusat să primească plângerea în scris a celui bătut, sub cuvînt că nu este acolo D. primprocuror. Martori la acest refus erau D-nii advocaţi Tăuşanu, Victor Atanasiu şi Vlădoianu. Mai multe persoane cunoscute au auciit declaraţiunea celui bătut. — In privinţa lucrărilor târgului de rîmători de la Severin aflăm urmatoarele : Guvernul ar fi voit şi poate voeşce încă a opri acele lucrări, înse, pe cât ni se afirmă, directorul societăţii de construcţiuni — societatea de construcţiuni e întreprincietarea acelor lucrări — a cerut a i se da un ordin înscris pentru a părăsi acele lucrări. Ordin până acum nu s’a dat şi poate nici nu se va da, pentru că, oprindu se acum lucrările, guvernul s’ar expune a plăti o sumă însemnată fără să aibă ceva în schimb. Intr’adevăr în momentul de față lucrările, ținând mai cu osebire seama de materialele aduse, sunt destul de înaintate. Astfel, precum ni se comunică din Severin, terasementele liniei ferate de la târg pănă la calea ferată sunt terminate : tota lemnăria necesară la ocale în sumă de vr’o 150,009 lei a sosit și a fost transportată la locul de lucrare ; asemene ferăria trebuin diasà e pe drum. Deci cheltueli s’au făcut și ele se urcă la suma de peste 400,000 lei. Prin urmare, dacă lucrarea se va opri, guvernul va trebui să restitue societăţii de construcţiuni acestă sumă, va trebui eventual să despăgubască şi pe sub-întreprindetorii de lucrări, pentru că ei vor fi perdut o parte cel puţin din campania anului acesta, ne mai puteam lua acum alte lucrări. SeJice că, în faţa acestor consideraţiuni, lucrările nu vor fi oprite. Tratatul consular cu Germania. Tratatul consular încheiat trecute între Germania şi Roma cuprinde urmatorele două feluri dispoziţiuni : Intăi stabileşce de dreptuli şi imunităţi se bucură ce sulii Gerrhani în România şi cei mari în germania pentru persei arhivele, locuinţa şi biurourile Apoi se prevede cam sunt atribuţiile consulilor. Consulii nu pot fi arestaţi afară caşul când sunt urmăriţi pentru fapt care e de corapetenţa curţii juraţi. Dacă ei fac comerţ sau industriaşi, li se poate da arest penal pentru obligaţiuni provei, din afacerile lor comerciale, nu ori şi pentru alte obligaţiuni civile. Exteritorialitatea nu le este aceata; ei sunt justiţiabili de autoritţile ţărei unde regideau şi după legi acestei ţeri. Arhivele consulare sunt inviolabil Autorităţile locale nu pot sub nici cuvînt să facă perchisiţiuni în sau să le confisce. Consulii vor trebui să pună hitrarea din afară a biurourilor lor ş a locuinţelor lor marca Statului cu o inscripţiune care să arăte-joiul lor. Ei sunt scutiţi de încartirare militari sau de dările ce înlocuesc ceste încartirări, de serviciul milit, de orice fel, precum şi de toate cele’alte servicii publice obligatoare. I asemene sunt scutiţi de ori ce da directă sau personala, de (r.ecitala 51 tră Stat sau comună. Consulii au dreptul, în cazul câi s’ar viola tractatele sau dreptul iternaţional şi pentru protegearea intreselor supuşilor ţarei pe care o presintă, să se adreseze la autoritţile cari funcţioneza în circumserţiunea sea pentru a obţinea informa’uni şi ajutor. Dacă aceste represenţiuni rămân inutile, ei au drept de a reclama cătră guvernul lor prin mijlocirea representantului plomatic, sau, în lipsa acestuia, di rect.sc Elias Spring va petrece noaptea în închisoare ; ara altceva de făcut. Să examinăm acum în câte va lunisituaţiunea respectivă a autorilor acestei drame. Sim devine din ce în ce mai înaltorat de corateaa de Langerac. Existenţa sea se petrece gândindu-se la ea, este literalmente fermecat. Ureşte restul creaţiunii. Dane Ramsay, fratele seu, îl crede atins de o baala degră, deşi chiar el devine foarte înamorat de o miss cu părul blond ce se numeşte Sarah Francis. Generalul Pickman este în patul sert. El se svârcoleşte cu furiă, tunând, fulgerând, înjurând și scuipând vechea lume și în particular Francis. Voiseră să convingă pe învingătorul Indienilor de a sta linișcit, dar tot atâta ar fi făcut încercarea de a apuca luna cu dinții. Mai mult. Deși atimulanteler fuseseră expres oprite, generalul făcea în fiecare tjip consumațiune exraordinară, astfel că era necontenit beat. Ceea ce făcea ca rana, departe de a se cicatrisa, să ia o turnură foarte urîtă, și frigurile minau pe virosul resbelnic, mănținându se, grație libațiunilor sale repetate, într’o stare de excitațiune ce se apropia foarte tare de delir. Ia cele câteva momente lucide acele generalul chiemase pe Simeon și Daniel Ramsay lângă el. Dar se întâmplase că în genere cei doui frați erau absenți şi se aflau unul la Paris, altul în pădurea St.-Germain. Când o puteau duce lângă D. Pickman, astă era din nou bot, aşa că amesteca confidenţele sale cu diatribe fulgeratoare contra lumii vechi, a civilizaţiunii veştejite şi a oraşului lumină, pe cărei punea dedesubtul celui din urmă orăşel din împrejurimile New-Yorkului. Vorbise cu cuvinte întretăiate, după cum avea obiceiul de a se exprima, de incendiul Michiganului, de omul scăpat pe care cei doui fraţi Rrassy trebuiau să-l cunoscă, omul scăpat primit de D na Parker, care nu era alta decât acea D-soră de Morcourt, care’şi punea în cap după 15 ani să răsbune Afacerea de la lacurile mari Toate aceste compuneau un tot destul de fantastic şi foarte neînţeles. Adevărul era că instrucţiunile Gemme erau lipsite de precisiune şi de altă parte generalul Pickman nu conserva niciodată destul sânge rece spre a le traduce bine. De aci urma că cei doui frați nu dâdeau mare importanță acelui des creierat. își dâdeau bine seama că Gemma, înebunitâ, expediase pe gneralul Picknan spre a le spune 1 S3 plzescu, că D sora de Mercoul era să le întindă curse, dar penii aresta trebuia ca acea soră să arăte, și pănă atunci nu’și arătase visul nasului. Câci, după cum se crede, Danii nu 89 putea îndoni că Sarah Francis ce se apropia de el din ce în ce m mult, și răbunătdrea era una și aciea și persoana. Ar fi fost imposibil a se feri de e Cum să se fereseft cineva în present unei fete atât de încântâtoare, atât modestă, așa de sărac îmbrăcată, care părea că caută numai a 8 ’âte valoare oarecare din ultimele sele r surse De mai multe ori Daniel o făcut să vină inutil la banca din strai Operei, și tot-d’aun» afirma că ni