Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)

1886-06-25 / nr. 3078

VNUL XIV. Nr."— S,178. DNAM­ENT întru România 1 an . . . 20 lei luni . . . la * pag. IV premiul abonaților atru străinătate a an ... 34 luni ... 17­9 .bonamentel se u Galaţi la Ad­­■traţiunea Siaru­­î districte la bin­e postale. 12?D­ECEMVR'E-31 7 10 BANI EXEMPL.ÂRUL. redacțiunea : 22 str. Marc. MERCUR!, 25 IUNIE 1886.' a nuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI gi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejicile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu te înapoesc. APARE IN TOATE PILELE 0£ LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. AVIS CETĂŢENILOR Consiliul comunal se ocupă cu for­mea nouelor liste comunale. Pentru laoscinţa cetăţenilor publicăm con­­turile cerute de noua lege pentru actorii comunali. Listele formân­­­se pentru prima oră, forţamente vor strecura omisiuni multe. De­­ea cetăţenii trebue să merga la măriă sa’şi arăte drepturile, şi a­­jita cât mal curând, câci listele se­r publica 1­­5 iulie. Mal cu sâmă ibie să arăte primăriei drepturile • cel scul’ţi de cens, cari natural­ise nu pot fi cunoscuţi de consi­­l comunal, şi ne ceread înscrie­ţi, ar putea rămânea afară din liste la condiţiunile pretinse de lege ; Pentru a fi alegător comunal legea­re ca condiţiuni generale : 1. A fi­­mân de naşcere sau naturalisat ; B A avea etatea de 21 ani împlinit ; ■ A avea domiciliul real sau o­re­ş­edinţa de 6 luni în comună ; 4 A răti o dare cât de mică câtră Sta­t, la a fi legalmente scutit de plata l­estei dări. I In comunele rurale şi în cele un­ique nereşedinţă de district, alege­­rii cari întrunesc condiţiunile de Hai sus voteazâ direct într’un singur ilegiu. Sunt scutiţi de cens cei ce­, lua a ceti şi serie. I In comunele urbane reşedinţe d lidtţ, alegătorii cari întrunesc coa­­liţiunile generale de mal sus se îm- I art în două colegie : I Din primul colegiu fac parte toţi ■cel cari au un venit fonciar urban ale cel puţin trese sute iei. Sunt scu- Hţi de cens: c) Profesiunile libere; f) O iţerii în retragere; e) Pension­­arii Statului ; d) C 1 ce au absolvi el pi ± n o s.ala de înveţămint se undar. Din colegiul ai douele fac parte toţi »cel cari au un venit fonciar ur i an m I mic de tese sute lei, sau ari pl.t sc cătră Stat o dare directă uutală de cel puţin 20 lei. Sunt seu tiţi de cens cel ce au absolvit cel pu­ţin înveţămîntul primar, cu condiţiu­nea de a plăti darea căilor de comu­nicaţiune sau a fi legalmente scutiţi de plata acestei dări. Alegătorii cari întrunesc aceste condiţiuni votează di­rect. Toţi ceia l’alţi cari plătesc o dare ori­cât de mică cătră Stat votază prin delegaţiune. Censul nu se poate dovedi de­cât prin rolul de contribuţiuni, chitanţele şi avertismentele împlinitorilor de dări pe ultimele şase luni. îngrijitorii de­ moşii, calfele de pră­vălii, secretarii sau grămăticii şi în genere toţi amploiaţ­i caselor de co­merciu şi ai stabilimentelor industri­ale pot fi alergători comunali, ne în­trând în categoria celor incapabili. X ©legfxstaaci© Serviciul partie, al «Vocii Covuriurului« AGENŢIA HAVAS. CONSTANTINO­POLE, 3 Iuîie,­­Cale indirectă.— Depeşa de U 1 Ju­lie adresată de Porto la Sofia face doj^ne asupra discursului prinţului şi asupra adresei Sobraniei. Poarta Indemca pe prinț, în inte­resul meu, să rămâne în marginile a­rangeamentului turco-bulgar și să ilucrize într’un mod mai puțin inde­pendent, lăsând să se intreverte în cas contrar eventualitatea unei interven­­țiuni ruseşci. După cercurile diplomatice, aceasta depeşă, concepută în termeni parin­­tesci, este o simplă demonstraţiune a Porţii pentru a lua în seamn represen­­c­­­ţi­u­ni­le repetate ale Rusiei privitoare la atitudinea prinţului şi a Sobraniei. Demobilisarea armatei turceşci tot­­­u’a început, trupele părăsesc frunta­riile Greciei, dar se concentreazâ din nou în alte puncte și mai cu seama la Kosovo și la Adrianopole. LONDRA, 5 iulie. — Partisans D-lui Gladstone au câștigat pănă acum 9 scaune, iar adversarii lor 17. A se vedea ultime scrii telegrafice peg III. GALAJI, 24 iunie 1886. Alegerile au început în Anglia de câte­va z­ile. Din primele resultate obţinute nu se poate prevedea încă resultatul final al luptei. Circumscrip­­ţiunile ce su votat până acum sunt cele urbane, cari dăduseră în ultimele alegeri majoritate conservatorilor. Ia adevăr în acele alegeri scrutinele din oraşe au dat conservatorilor o majo­ritate cu totul nesperată, pe când cu* cunascripţiunile rurale compensau per­derile libera lor în cele urbane. In circumscripţiunile oraşelor ce feu vo­tat fr­uia acum partidele şi-*fl con­servat aproape intacte posiţiunile lor, câci conservatorii n’au câştigat de cât un loc. Afară de aceste cele mai multe din aceste scaune nici erau disputate* Deci­ cîrcumscripţiunile rurale vor de eideJcL resultatul luptei. DdeÎef^aceste tendenţele corpului electoral vor începe a se desemna. Lupta actuală se dă numai asupra unei cestiuni, şi candidaţii sunt mai mult divisaţi în partisani sau adver­sari al proiectului de home rule de­cât în liberali şi conservatori. Inte­resele de clopotniţă vor avea mai pu­ţină influenţă de­cât de obicei­. Din cifrele obţinute în aceste câte­va tide se vor conduce disposiţiunile generale a ţerei. Cei 311 deputaţi ce au votat la 7 iunie pentru bitul home rule au ră­mas absolut compacţi şi credincioşi programului primitiv. D. Gladstone mănţine marile linii a proiectului seu de Parlament irlandez, cu oare­care modificări de detalii, şi mănţine prin­­cipiul reformei agrare, promiţend în- 8e de a­­ aduce remaniări seriose. In aceste condiţiuni se presintă ale­­gătorilor partisanui primului ministru. Cei 351 conservatori şi liberali di­sidenţi ce au respins bilul home rule n’*a variat în atitudinea lor. In z­iua când au respins proie ctul­­ lui Glad‘­stone er* u atât de puțin de acord in­tre el asupra sistemului de guvern* în cât au trebuit să decline puterea şi să primeascâ apelul la țară recla­mat de primul ministru învins. Di­naintea aîegătorilor desacordul lor n’a încetat, ii l au ascuns cu îngrijire, tr­a­­gi.nindu-se a face declaraţiuni i­­dentice numai în ceea ce priveşte home rile. Dar tăcerea lor unanimă asupra soluţiunii ce vor da Gestiunii irlandese, dacă ar obţinea majoritatea, a probat lămurit că sunt tot atât de departe de a se înţelege în acestă privinţă după cum erau şi a doua şi de votul parlamentar de la 7 iunie. Deră coaliţiunea de conservatori şi liberali disidenţi va triumfa, se va disloca imediat după alegeri, şi ei se vor separa, trăgând fie­care în partea mea îndată ce va fi vorba de a cur­ma în un moci ore­care cestiunea Ir­­landei de aci înainte ne­evitabilă. Limbagiul lordului Hirtington, a­l lui Chamberlain, şi în general a tuturor capilor liberalismului disi­dent, face a se presimţi de cât­va timp ruperea eventuală a acelei coaliţiuni factice şi reconstituirea partidului li­­beral pe basa unei programe transact­­ionale a cestiunii irlandese. Causa Irlandei pare deci câștigată, afară numai dacă conservatorii, Iu­ yi'olioU VOCII «COVURLUIULUI, [ r 84~ ) RAMELE AM­ERIC El sail. ■ DAMA MISTEEIOASA PARTEA II Done amoruri pentru o ură IX (Urmare). Acum numera legăturile, O avere ! O adeverata avere ! Mai mult de câ­t trebuia spre a lua pe miss Eleonora pe veral de la cârciuma „Ursul înco­ronat*. O casă pe ţermurile rîului Ohio, o viaţă dulce, liniştitâ, cum se cuvine la doue fiinţe poetice şi pure Acea avere, care fugise tot da una de el, acea sumă enormă pentru că­­petarea căreia comisese atâte crime, se găsia în mâna sea prin cel mai mare hasard. Și n’avea să verse sânge spre a’și o apropria. Era lucru făcut, sângele era deja vărsat. Afară de aceste acei bani nu erau ai nimănui. Sim Ramsay murise, Dane asemene. Sora lor Gemma îl moște­nia ; foarte bogată și ea, nu va avea ce face cu acea sumă. Dar nu dato­ria ca o bună indemnitate acelui scump general pentru rana și desa­grementele fără număr ce avusese cu calătoria sea, fără a mai pune la so­­coteala urîtul ce simția de a se gasi în mijlocul acelei civilisațiuni ves­tejite ! După ce dosi portofoliul, se gândi a se retrage. Dar ocasiunea era prea plină de ispite. Nu cum­va Daniel Ramsay avea și el asupră e i un asemene potofoliu? Trebuia să se­­ sigure de acesta ? Generalul din aceasta parte se înșelă. Păcătosul de Dane­l avea asupra lui de­cât câte­va bilete. Nu merita osteneala de a se deran­ge», cu atât mai mult că, scotocind cadavrul lui Dane, generalul trebuise să’și umple manele de sânge. Dane avea corpul cu totul hăcuit de loviturile de cut­­ a fratelui său Excelentul Pu­kp­­an observă din fericire că Dane purta un superb chro nometru. Luarea lui era cu atât m*l u*era că lanțul ce’i ținea fusese rupt de cuțitul lui Sim. Ceasornicul găsi dar loc în pesu­­narul generalului. Incă o ultimă stațiune. Sim Ramssy poseda și el un b­ro­­metru. Se pregătia ai pune și pe acesta în pesunar, alăture cu a lui Dane, când un sgomot de cal ce se urca pe fereastra deschisă îl făcu să tre­sară violent... Mai mulți cai sosiau la golnă pe drumul de hulagiu. Și ajungeau dinaintea căsuței, o voce le strigă să se gràbească. Guvîntul de oprire fusese pronun­țat în anglesește. — Foarte rău loc pentru generalul P­iman, murmură acesta începînd a se retrage. Punând lampa pe cămin, ieși din cameră, scoborî scara în vârful dege­telor și se află în grădină. Se pregătia a escalada zidul, când o voce bărbătescă îl strigă de­o dată : — Stop !... In același timp proprietarul vocii punea la ochi­ o carabină. Sgob­otul cocoșului răsunase la ure­chea generalului.

Next