Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)
1886-06-25 / nr. 3078
VNUL XIV. Nr."— S,178. DNAMENT întru România 1 an . . . 20 lei luni . . . la * pag. IV premiul abonaților atru străinătate a an ... 34 luni ... 179 .bonamentel se u Galaţi la Ad■traţiunea Siaruî districte la bine postale. 12?DECEMVR'E-31 7 10 BANI EXEMPL.ÂRUL. redacțiunea : 22 str. Marc. MERCUR!, 25 IUNIE 1886.' a nuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI gi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejicile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu te înapoesc. APARE IN TOATE PILELE 0£ LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. AVIS CETĂŢENILOR Consiliul comunal se ocupă cu formea nouelor liste comunale. Pentru laoscinţa cetăţenilor publicăm conturile cerute de noua lege pentru actorii comunali. Listele formânse pentru prima oră, forţamente vor strecura omisiuni multe. Deea cetăţenii trebue să merga la măriă sa’şi arăte drepturile, şi ajita cât mal curând, câci listele ser publica 15 iulie. Mal cu sâmă ibie să arăte primăriei drepturile • cel scul’ţi de cens, cari naturalise nu pot fi cunoscuţi de consil comunal, şi ne ceread înscrieţi, ar putea rămânea afară din liste la condiţiunile pretinse de lege ; Pentru a fi alegător comunal legeare ca condiţiuni generale : 1. A fimân de naşcere sau naturalisat ; B A avea etatea de 21 ani împlinit ; ■ A avea domiciliul real sau oreşedinţa de 6 luni în comună ; 4 A răti o dare cât de mică câtră Stat, la a fi legalmente scutit de plata lestei dări. I In comunele rurale şi în cele unique nereşedinţă de district, alegerii cari întrunesc condiţiunile de Hai sus voteazâ direct într’un singur ilegiu. Sunt scutiţi de cens cei ce, lua a ceti şi serie. I In comunele urbane reşedinţe d lidtţ, alegătorii cari întrunesc coaliţiunile generale de mal sus se îm- I art în două colegie : I Din primul colegiu fac parte toţi ■cel cari au un venit fonciar urban ale cel puţin trese sute iei. Sunt scu- Hţi de cens: c) Profesiunile libere; f) O iţerii în retragere; e) Pensionarii Statului ; d) C 1 ce au absolvi el pi ± n o s.ala de înveţămint se undar. Din colegiul ai douele fac parte toţi »cel cari au un venit fonciar ur i an m I mic de tese sute lei, sau ari pl.t sc cătră Stat o dare directă uutală de cel puţin 20 lei. Sunt seu tiţi de cens cel ce au absolvit cel puţin înveţămîntul primar, cu condiţiunea de a plăti darea căilor de comunicaţiune sau a fi legalmente scutiţi de plata acestei dări. Alegătorii cari întrunesc aceste condiţiuni votează direct. Toţi ceia l’alţi cari plătesc o dare oricât de mică cătră Stat votază prin delegaţiune. Censul nu se poate dovedi decât prin rolul de contribuţiuni, chitanţele şi avertismentele împlinitorilor de dări pe ultimele şase luni. îngrijitorii de moşii, calfele de prăvălii, secretarii sau grămăticii şi în genere toţi amploiaţi caselor de comerciu şi ai stabilimentelor industriale pot fi alergători comunali, ne întrând în categoria celor incapabili. X ©legfxstaaci© Serviciul partie, al «Vocii Covuriurului« AGENŢIA HAVAS. CONSTANTINOPOLE, 3 Iuîie,Cale indirectă.— Depeşa de U 1 Julie adresată de Porto la Sofia face doj^ne asupra discursului prinţului şi asupra adresei Sobraniei. Poarta Indemca pe prinț, în interesul meu, să rămâne în marginile arangeamentului turco-bulgar și să ilucrize într’un mod mai puțin independent, lăsând să se intreverte în cas contrar eventualitatea unei intervențiuni ruseşci. După cercurile diplomatice, aceasta depeşă, concepută în termeni parintesci, este o simplă demonstraţiune a Porţii pentru a lua în seamn represencţiunile repetate ale Rusiei privitoare la atitudinea prinţului şi a Sobraniei. Demobilisarea armatei turceşci totu’a început, trupele părăsesc fruntariile Greciei, dar se concentreazâ din nou în alte puncte și mai cu seama la Kosovo și la Adrianopole. LONDRA, 5 iulie. — Partisans D-lui Gladstone au câștigat pănă acum 9 scaune, iar adversarii lor 17. A se vedea ultime scrii telegrafice peg III. GALAJI, 24 iunie 1886. Alegerile au început în Anglia de câteva zile. Din primele resultate obţinute nu se poate prevedea încă resultatul final al luptei. Circumscripţiunile ce su votat până acum sunt cele urbane, cari dăduseră în ultimele alegeri majoritate conservatorilor. Ia adevăr în acele alegeri scrutinele din oraşe au dat conservatorilor o majoritate cu totul nesperată, pe când cu* cunascripţiunile rurale compensau perderile libera lor în cele urbane. In circumscripţiunile oraşelor ce feu votat fruia acum partidele şi-*fl conservat aproape intacte posiţiunile lor, câci conservatorii n’au câştigat de cât un loc. Afară de aceste cele mai multe din aceste scaune nici erau disputate* Deci cîrcumscripţiunile rurale vor de eideJcL resultatul luptei. DdeÎef^aceste tendenţele corpului electoral vor începe a se desemna. Lupta actuală se dă numai asupra unei cestiuni, şi candidaţii sunt mai mult divisaţi în partisani sau adversari al proiectului de home rule decât în liberali şi conservatori. Interesele de clopotniţă vor avea mai puţină influenţă decât de obicei. Din cifrele obţinute în aceste câteva tide se vor conduce disposiţiunile generale a ţerei. Cei 311 deputaţi ce au votat la 7 iunie pentru bitul home rule au rămas absolut compacţi şi credincioşi programului primitiv. D. Gladstone mănţine marile linii a proiectului seu de Parlament irlandez, cu oarecare modificări de detalii, şi mănţine principiul reformei agrare, promiţend în- 8e de a aduce remaniări seriose. In aceste condiţiuni se presintă alegătorilor partisanui primului ministru. Cei 351 conservatori şi liberali disidenţi ce au respins bilul home rule n’*a variat în atitudinea lor. In ziua când au respins proie ctul lui Glad‘stone er* u atât de puțin de acord intre el asupra sistemului de guvern* în cât au trebuit să decline puterea şi să primeascâ apelul la țară reclamat de primul ministru învins. Dinaintea aîegătorilor desacordul lor n’a încetat, ii l au ascuns cu îngrijire, tragi.nindu-se a face declaraţiuni identice numai în ceea ce priveşte home rile. Dar tăcerea lor unanimă asupra soluţiunii ce vor da Gestiunii irlandese, dacă ar obţinea majoritatea, a probat lămurit că sunt tot atât de departe de a se înţelege în acestă privinţă după cum erau şi a doua şi de votul parlamentar de la 7 iunie. Deră coaliţiunea de conservatori şi liberali disidenţi va triumfa, se va disloca imediat după alegeri, şi ei se vor separa, trăgând fiecare în partea mea îndată ce va fi vorba de a curma în un moci orecare cestiunea Irlandei de aci înainte neevitabilă. Limbagiul lordului Hirtington, al lui Chamberlain, şi în general a tuturor capilor liberalismului disident, face a se presimţi de câtva timp ruperea eventuală a acelei coaliţiuni factice şi reconstituirea partidului liberal pe basa unei programe transactionale a cestiunii irlandese. Causa Irlandei pare deci câștigată, afară numai dacă conservatorii, Iu yi'olioU VOCII «COVURLUIULUI, [ r 84~ ) RAMELE AMERIC El sail. ■ DAMA MISTEEIOASA PARTEA II Done amoruri pentru o ură IX (Urmare). Acum numera legăturile, O avere ! O adeverata avere ! Mai mult de cât trebuia spre a lua pe miss Eleonora pe veral de la cârciuma „Ursul încoronat*. O casă pe ţermurile rîului Ohio, o viaţă dulce, liniştitâ, cum se cuvine la doue fiinţe poetice şi pure Acea avere, care fugise tot da una de el, acea sumă enormă pentru căpetarea căreia comisese atâte crime, se găsia în mâna sea prin cel mai mare hasard. Și n’avea să verse sânge spre a’și o apropria. Era lucru făcut, sângele era deja vărsat. Afară de aceste acei bani nu erau ai nimănui. Sim Ramsay murise, Dane asemene. Sora lor Gemma îl moștenia ; foarte bogată și ea, nu va avea ce face cu acea sumă. Dar nu datoria ca o bună indemnitate acelui scump general pentru rana și desagrementele fără număr ce avusese cu calătoria sea, fără a mai pune la socoteala urîtul ce simția de a se gasi în mijlocul acelei civilisațiuni vestejite ! După ce dosi portofoliul, se gândi a se retrage. Dar ocasiunea era prea plină de ispite. Nu cumva Daniel Ramsay avea și el asupră e i un asemene potofoliu? Trebuia să se sigure de acesta ? Generalul din aceasta parte se înșelă. Păcătosul de Danel avea asupra lui decât câteva bilete. Nu merita osteneala de a se derange», cu atât mai mult că, scotocind cadavrul lui Dane, generalul trebuise să’și umple manele de sânge. Dane avea corpul cu totul hăcuit de loviturile de cut a fratelui său Excelentul Pukpan observă din fericire că Dane purta un superb chro nometru. Luarea lui era cu atât m*l u*era că lanțul ce’i ținea fusese rupt de cuțitul lui Sim. Ceasornicul găsi dar loc în pesunarul generalului. Incă o ultimă stațiune. Sim Ramssy poseda și el un brometru. Se pregătia ai pune și pe acesta în pesunar, alăture cu a lui Dane, când un sgomot de cal ce se urca pe fereastra deschisă îl făcu să tresară violent... Mai mulți cai sosiau la golnă pe drumul de hulagiu. Și ajungeau dinaintea căsuței, o voce le strigă să se gràbească. Guvîntul de oprire fusese pronunțat în anglesește. — Foarte rău loc pentru generalul Piman, murmură acesta începînd a se retrage. Punând lampa pe cămin, ieși din cameră, scoborî scara în vârful degetelor și se află în grădină. Se pregătia a escalada zidul, când o voce bărbătescă îl strigă deo dată : — Stop !... In același timp proprietarul vocii punea la ochi o carabină. Sgobotul cocoșului răsunase la urechea generalului.