Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)
1886-07-01 / nr. 3083
ANUL XIV. Nr. 3.083. Abonament pentru România e un an . . . 20 lei 6 luni . . . io « feSî pag. IV premiul 'lent abonajilor pentru străinătate *e un an ... 34 lei * 6 luni . . . 17 « Abonamentel se ac in Galaţi la Administraţiunea Siarui,in districte la biujuile postale. Redacţiunea : 2 10 BANI EXEMPLARUL. MARȚI, 1 JU«tt ,88g ANUnîfCIH Pagina IV“til , III :0 baoî INSERTI. * și RECLAMĂ Pagina III : 80 lei. La Cronică : 2 lei Repe|irile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLfcLE DE LUCRU. ||| Administraţiunea : 22, str. Mare, ____,uwncv imit iwrtpvvaw, AVIS CETÂŢENILOJi Consiliul comunal ce ocupă cu formarea nouelor liste comunale. Pentru cunoştinţa cetăţenilor publicăm condiţiunile cerute de noua lege pentru alegătorii comunali. Listele formându-se pentru prima oara, forțamente se vor strecura omisiuni multe. De aceea cetăţenii trebue să meargâ la primăria sa şi arăte drepturile, şi aceasta cât mai curând, câci listele se vor publica la 5 iulie. Mai cu seama trebue să arăte primăriei drepturile lor cei scutiți de cens, cari naturalmente nu pot fi cunoscuţi de consiliul comunal, şi ne cerend înscrierea, ar putea rămânea afară din liste Iată condiţiunile pretinse de lege . Pentru a fi alegător comunal legea cere ca condiţiuni generale : 1. A fi Român de naşcere sau naturalisat ; 2. A avea etatea de 21 ani împliniţi; 3. A avea domiciliul real sau o reşedinţă de 6 luni în comună ; 4. A plaţi o dare cât de mică cătra Stat, ^sau a fi legalmente scutit de plata acestei dări. In comunele rurale şi în cele urbane nereşedinţă de district, alegătorii cari întrunesc condiţiunile de mi* sus votezâ direct într’un singur colegiu» (Sunt scutiţi de cens cei ce ştiu a cexi şi scrie. In comunele urbane reşedinţe de judeţ, alegătorii cari întrunesc condiţiunile generale de mai sus se împart în două colegie : Din primul colegiu fac parte toţi acei cari au un venit fonciar urban de cel puţin cese sute iei. Sunt scutiţi de cens : *) Profesiunile libere ; b) Ouiţerii în retragere ; c) Pension n«rii Statului ; d) Ci ce au absolvicel puţin o scara de învăţămint secundar. Din colegiul al douele fac parte toţi acei cari au un venit fonciar urban mai mic de tese sute lei, sail Ci»ri plătesc c&tră Stat o dare directă anula de cel puţin 20 lei. Sunt scutiţi de cens cei ce au absolvit cel puţin învăţămîntul primar, cu condiţiunea de a plăti darea căilor de comunicaţiune sau a fi legalmente scutiţi de plita acestei dări. Alegătorii cari întrunesc aceste condiţiuni voteazâ direct. Toţi ceia i’alţi cari plătesc o dare oricât de mică cătră Stat votézâ prin delegaţiune. Censul nu se poate dovedi de cât prin rolul de contribuţiuni, chitanţele şi avertismentele împlinitorilor de dări pe ultimele şase luni, îngrijitorii de moşii, calfele de prăvălii, secretarii sau grămăticii şi în genere toţi amploiaţii caselor de comerciu şi ai stabilimentelor industriale pot fi alergători comunali, neîntrând in categoria celor incapabili. Telegrama Serviciul partal ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. PARIS, 10 iulie.— Camera, după cererea ministrului agriculturei, a trimis unei comisiuni articolul I al proiectului de lege privitor la suprataxa cerealelor. Acest vot e privit ca o amânare nedefinită a proiectului. PARIS, 10 iulie. — Comtele de Montebello, ministru plenipotenţiar al Franciei la Bruxela, e numit ambasador la Constantinopole. PARIS, 10 Julie.—D Bourré, vechiu ambasador al Franciei la Constantinopole, a murit. PARIS, 10 Julie. — Toate puterile de pe continent, împreună cu Turcia, au răspuns numai printr’o menționare de primire a notei rusești privitoare la incidentul de la Batum. E'e a§îepta ca Anglia, care e cea mai interesată în cestiune, să desemneze atitudinea mea. STET1N, 10 iulie.—Primul mare val.^r german, pentru serviciul poștelor imperiului, Prussia, a fost pus în apă astăfji, în presența D-lui Puttkar.1 er, ministru de interne, al lui de Boetticher, ministru de Stat, şi a mai multor mari demnitari civili şi militari ce representau Statela confederate, DRESDA, 10 iulie. — Trenul de post, Viena Dresda a deranat lânga Pirna. Trei vagoane s au rasturnat de pe o înălţime. Din fericire n’a fost nici un accident de persoaae. A se vedea ultime scisi ieiegiance pag. II, GALAJI, 30 iunie 1886. Dacă Epoca a perdut sângele rece, noi totuși îl vom păstra și’i vom râspunde cu liniște la atacurile violente ce ne adreseaza. In mare parte răspusii ce am dat în numărul trecut confțiior de la Indépendance poate servi de răspuns şi confraţilor de la Epoci. Vom avea dar foarte puţine Ne scusă ne noi că sun- . -le şi . . tem u ^ , i peri, cu un picior in oposiţiu cu unul în tabăra guvernamentală, şi că Epocei nu’i plac oamenii cărora le e ruşine a spune ce sunt. Dar ni se pare că am imprimat în termeni desluşiţi şi în toate literele că suntem liberali şi în oposiţiune , amicii noştri din Parlament au făcut aceeaşi declaraţiune şi s’au conformat ei. Am mai declarat că contra simţimintelor noastre personale n’am luat parte la întrunirea oposiţiunii, pentru că aşa era disposiţiunea orăşenilor noştri, şi am ţinut a respecta acesta disposiţiune. Mai desluşit lucru de cât acesta cum s’ar putea? Dacă confraţii de la Epoca sunt atât de dificil, n’avem ce le face. Voiţi numai de cât să facem oposiţiune aşa cum înţelegeţi D-vostru ? Sunteţi prea absolutişti. Ne numiţi cameleoni politici. Căutaţi în dosarul politic al celor cu cari faceţi astăzi cor îd Galaţi, şi’i veţi găsi in adevăr pe toţi de acesta trampă. Dar ei sunt liberi şi independenţi şi’şi fac datoria, pentru că astăzi cântâ în struna D voatre. Să vă fie de bine aceste achiţiuni preţinse. Ne mai acuză că pregătim combinaţiuni electorale cu oposiţiunea. El nine, să aştepte confraţii da la Epoca pănâ când vom veni noi să le propunem aceste combinaţiuni, şi vor vedea dacă vor avea acesta satisfacţiune. In orice cas un lucru putem spune confraţilor de la Epoca. Permisiune nu cerem nici de la guvern nici de la oposiţiune pentru linia noastră de conduită. Acesta permisiune n o cerem decât de la orăşenii noştri, vşi dacă ne am umili a fi sclavii oricui, nu ne umilim a fi sclavii intereselor şi voinţei concetăţenilor noştri, când aceste nu sunt în oposiţiune cu interesele generală a ţerei, ceea ce de altmintrele ei n’au voit’o nicio dată. Cronica JLocskia: — Ieri a avut loc distribuţiunea premielor la elevii şî elevele şcalelor nostre publice secundare şi primare de ambe sexe. Ceremonia s’a deschis la orele 9 diminaţă. D. I. Cetăţean, directorul gimnasiului, a cetit o cuvîntare, în care a arătat rolul corpi Feliola VOCII COVURLUIULUI, COUIESA NEGRA PARTEA I. Montadert şi Vilguérin 1. Urmare Deschise gura spre a combate prezicerea D-lui Androsi, dar îl luă de seama îndată şi Zise simplu : — In adever conductorul îți va putea da lămuriri. Agentul ce a procedat cu Moriu la primele constatări îl caută și m’i va aduce fără îndoiela fondată. Până atunci mă duc la „Jiarudica. Nu e încă o ora, și voi puten „ d* U »ultima oara“ vre 20 linii asupra acestei ciudate afaceri. — Lu-te, Dole Montadert, și întorce-te iute. Aș fi fericit să fii aci în momentul sosirii D-lui Filip Herber. Montadert se inclină și ieși. Montadert abia întorsese colțul stradei Droudt când camaradul lui Morin sosi, adund cu el pe conductor, care, palid, cu hainele murdărite, părea gata a leșina. D. Ambrosi îl întrebă pe el și pe cele două sau trei persoane ce i se presentaseră ca asistente la ultimele peripeții a dramei. Iată resumatul acelor deposițiuni : Antonie Period, conductor de omnibus.—Acest martor este foarte emoționat. Abia poate vorbi. Numai dupa ce luă un cordial oferit de farmacist isbuti a spune ceea ce șeia din eveniment. Omnibusul pe care era de serviciu era acel ce pleca cel din urmă de deposit. In momentul plecării numai o persoana s’a urcat înlăuntru, o jună feta pe care un june o însoțise până la trăsură. Perrod recunosce victima întinsă pe mesa. Ia timpul primei părţi a suişului din calea Cliehy în marea sea mirare, caii de ordinar foarte liniştiţi, asvârliau şi muşcad calul dinainte. Puţin mai înainte de interacţiunea căii Saint-Ouen şi a căii Cliehy, vizitiul Gaspard ordonă să se deshame calul dinainte. Gaspard dădu biciu cailor, plecară la goana. Omnibusul traversa astfel piața Moncly şi se angagai în strada Douai fără a se opri ls£ biuroul de stațiune. Mirat, Perroda’a urcat pe imperială spre a întreba pe Gaspard. Placa era atunci în toata violența , zitiul răspunse câteva cuvinte ce s au perdut în vînt. Afară de aceste cu multă greutate dirigea şi mănţinea caii. Conductorul s’a scoborît la postul seu foarte neliniştit, dar încercând a se asigura gândindu-se la reputaţiunea de abilitate de care se bucura Gaspard la compania. In strada Fontaine două persoane au făcut semn de oprire. Dar o cambusul a continuat goanarea nebună, cu toate apelurile reiterate a cordonului de oprire. Caletarea se sculase, perdută de teroare, și voia cu orice preț să as scoboare. Perrod avu o mare greutate de a o reținea la fine leșină și casa pe o bancă. Sosiseră la înălțimea stradei Rochefoucauld. Perrod, pe care începuse să-l prindă frica în mod serios, s a urcat din nou pe imperială. Apropiându se .