Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)
1886-07-01 / nr. 3083
VOCEA CUVURLUIULUI, didactic şi a familiei în creşcerea primii. D. prefect Lupu Costachi răspuns mulţumind corpului didactic de silinţele ce’şi pune în misiunea sea, silinţe pe a căror resultate fericite le a constatat în timpul examenelor la cari a asistat. Ceremonia s’a terminat la orele 1172’ — La gimnasiu, din 64 elevi în cl. I au fost promovaţi 19, iar 7 au ramas corigenţi ; în clasa II, din 28 elevi, s’au promovat 9 şi 6 au rămas corigenţi ; în cl. III, din 28 elevi, 8 s au promovat, iar 12 au rămas corigenţi ; în cl. IV, din 18 elevi, 14 au fost promovaţi şi 6 au rămas corigenţi. Corigenţii sunt cea mai mare parte la câte un singur obiect. La scoala secundara de fete, din 54 eleve în cl. I, s’au promovat 12 şi 15 au rămas corigente ; în cl. II, din 25 eleve, 10 au fost promovate, iar 7 sunt corigente ; în cl. III, din 21 eleve, s’au promovat 14 şi au rămas corigente 5; în cl. IV, din 21 eleve, s’au promovat 7 şi au rămas corigente 4 ; în cl. V s’au promovat 2 eleve şi’a ramas corigentă. — Iată lista premianţilor de la gini&«sin. Cl. I : premiul I cu cunună : Buzini Boziu ; premiul II: Buşoid Em, Ciura Alexandru ; premiul 111: Senti Eugen, Ciuntu Gigore, Vulturescu Anton ; accesit : Dopau Nicolae. Cl. II: premiul I cu cununa: Pisam Timoleau ; premiul II: Constantinescu loan, Mautu Ghiorghe ; premiul III: Ardelean Ghiorghe, Tader Badolt, Viadicol Christa. Cl. iii: premiul I cu cununa: Liscopol loan ; premiul II: Constantinescu Tancred, Neagu Ghiogh ; premiul 111 : Cardaș Nicolae, IUneniogel Josef. Cl. IV : premiul I cu cunună : Goldstein Salomon ; premiul II : Dragomir State, Srotdir Toma ; premiul III : Vranand Constantin, Grievski Stefan, Gorgos Dimitrie. Elevele premiate 1* stela secundară de fete sunt urmatoarele pentru studi : Cl. I : premiul I cu cunună : Râşcanu I. Maria ; premiul II : Codreanu Zinca, Radovici Janeta; premiul III : Panaitescu Maria, Teodorovici Lucreția , Funtu Batti, Cl. II: premiul I cu cunună: Paraschivescu Sofia ; premiul II : Moisiu Natalia, Petronia Virginia ; premiul III: Prodrom Maria, Dragomir Margareta, Teriano Eufrosina.. Cl. III : premiul I cu cunună : Ghelber Maria; premiul II: Rosenhover Eraerstina, Abeies Janes ; premiul III : Ghisacof Pachita, Macarescu Fetiuia, Talaba Ioana. CJ. IV : premiul I cu cunună : Nedelcu Natalia ; premiul II : Goldemberg Bela, Iordachescu Zafira ; premiul III: Ivanov Hrisanda, Antstasescu Agripina, Manea Maria. Cl. V : premiul I cu cunună : Popescu Elena, Botez Zoe. Vom publica şi listele premianţilor de la celelalte scule secundare, dacă ni se vor comunica de direcţiunile respective- O xanica, ixtextexa. — Cetim în L'Indépendance roumaine : Mâtie, 1 iulie, întră in vigoare legea asupra monopolului chibriturilor. — Ministrul de resbel a făcut în străinătate comanda mai multor ambulanţe şi a materialului necesar pentru funcţionarea lor. — Principele Urusok , .înşirul Rusiei la Bucuresc), a priviftt de la guvernul seu ordinul de a rămânea la postul seu la Bucurescî, în prevederea eventualităţilor ce s’ar putea isca. Principele a avut o lung’a întrevedere cu D. Ftrechide, ministrul afacerilor străine. — Se anunță că D. Dinu. Sturz, ministrul instrucțiunii, nu se va întoarce de la Constantinopole de câ. Mercur!. — Ni se raporteazà câ D. I Brătianu a invitat pe toți colegii sei de a suspenda de pe acum marile lucrări proiectate pentru vera aceasta. — Un lung consilii de miniștri s’a ţinut Vineri seara la D. Stătescu, ministrul justiţiei. — Primul ministru a plecat Sâmbăta dimineţă la Florie», de unde nu se va întoarce de cât astă seră. — Cetim în Epoca . Prin cercurile diplomatice se considera numirea D lui Istrovo la Bucureşci ca începutul unei politice mai energice și mai active din partea Rusiei. Tot astul se interpretă numirea D-lui Isvorky la Sofia ca o accentuare a atitudinii ostile a guvernului rusesc entru principele Alexandru. — Sir Witte, ministrul Angliei, ce. se afla în concediu, a fost invitat de guvernul stu a se întoarce urgent 1* post. Deea e așteptat în cursul septeuuânel viitoare. — Allam de la o personâ ce vine din Basarabia cuui că la Chiçiuca se aştâptâ din 41 1° 4* sosirea divisiunii a 3-a din Moscova, precum și a mai multor regimente din garda imperială. Asemene se aștâpta sosirea marelui duce Vladimir. — Trupele din Dobrogia vor fi întărite prin două regimente de nuia — Se vorbește despre apropiata intrare în minister a Dijiî Câtupineni în locul D-lui Stolojan. — Scriea că la Kișinedi au sosit 4 rele aceste trupe din gara imperială rusă se confirmă. Pronosticul sosirii acestor trupe nu poate fi altul de cât că în curând se vor desfăşura mari evenimente. — Direcţiunea generală a serviciului sanitar a luat disposiţiuni ca, pentru ferirea ţârii de inversiuneaholerei, provinienţele dn Fune şi de pe tot litoreliul austriac sa fie respinse, dacă nu vor fi făcut prealabil carantină în veri un port otoman. — Negociările pentru reînouii convenţiunii comerciale cu Rusia şi astfel : La propunerile guvernului rus, gvernul român a răspuns cu conveniune expirată cu Austro Ungaria fin basa convenţiunii cu Rusia, guvern român va trata mărfurile ruse în mai ca pe cele austro ungare. Resultatul acestei situaţiuni va ca Rusia, după câte se crede, va fi cedat! cu noi întocmai ca şi Fracia anul trecut şi Austro Ungar acum. — Acum că e vorba de o căsătriă între D-jura Olga de Giers, fii cancelarului imperiului rusesc, cu J George Roseti-Solescu, secretarul Națiunii române la Petersburg. — Aflăm că guvernul rusesc a cer guvernului român ca toate persoane ce merg în Rusia sa aibâ paspoarte vizate de consulatele ruseşci. — D. baron de Myr, ministru pl nipotențiar austriac, a avut Vineri lunga întrevedere cu D. Ferekide, c ruia i ar fi remis o notă din part guvernului său. D. Ferikide imedia şi plecat la Floriea, unde se al D. Bratianu. — D. Nicu, ministrul finanţelor, plecat Sâmbătă diminaţa la Sinai Se crede câ plecarea D sele este mtivată de acelaşi obiect care a făci pe D. Ferechide sa plece la Florie I m — Cetim în Voinţa naţională . Unele 4l*re *u publicat sciie» cu că la Pesta s’ar fi ivit cholera. Inte maţiuni luate de la direcţiunea sau Ura ne autor.sâ a afirma că a des gravă sciie nu erte confirmată. — De la Lacul Sarat din Brăila se scrie ca numărul visitatorilor es d stui de luare și anul ajesta. Mul din suferindli cari visiteazâ penii primi oră aiesta sațiune balnea s’au putut deja convinge de el cac Ute* apelor el, de vizitiu, observă cu teroare că acisi» dadea drumul frâului în loc de a’l stringe. Terorisat, convins că Gaspard fusese atins de un acces de nebunie şi că trăsura era să se sfarme de fântânele din piaţa Sf.George, s’a scoborît iute şi a reuşit a abandona omnibusul la câteva metre de otelul Thiers. Dându se jos, a căttat fără cunoştinţă pe pavea. A revenit în sine după câteva minute in mijlocul unul grup de curioși. In acel moment agentul l’a invitat a’l urma. — Pentru ce nai încercat a da jos pe aceasta jună fete în același timp cu D-tea? întrebă comisarul. Imi perdusem capul, răspunse Perro. — Vei avea a da seama de conduit» D-tele, și pănă la un nou ordin vei sta la disposițiunea mea. — Cum o să fiu arestat ? exclamă Perrod aproape plâgâtid. — Trebue. Parchetul va fi încunoșciințat de acestă afacere. Un jude de instrucțiune va fi desemnat, și acel magistrat va decide dacă arestarea D-tele trebue minit nulă. Pănă atunci vei fi condus la postul primăriei din strada Drouot. D. Ambrosi făcu un semn gardiștilor. Perrod era să fii dus, când comisarul își luă seama. — Du-ne semnalamentul vizitiului Gaspard,zise el conductorului. — Gaspard e un om de etatea mea, dar mult mai mare decât mine și mai tare... — Nu purtă barba întreagâ foarte deasâ și neagra? — Da, De comisar, răspunse Perrod mirat. Și zărind de o dată mantaua și pâlăria vizitiului, pe cari agenții le depusesră pe un scaun. — O ! D-leul meu ! strigă el, Gaspard a murit !... D. Ambrosi făcu un semn. Agenții traserâ pe nenorocit, care suspina. Alți martori detitra. Erau mai întâi cele trei femei pe care Montadert le vănuse fugind prin plec. Ele vorbiau pe marginea trotuarului, când un sgomot formidabil și țipete le întrerupseră. Zariad omnibusul aruncat la toat agaua, fugiseră. Deposițiuni neînsemnate. Ludovic Valpin, 23 ani, băiat de cafenea la berăria Martirilor. Era singur în mica sală ce dă în strada Notre-Dame de Lorette. Adormise »şteptând clienți. De o d»tft, trecj»t de sgomot, ieşi şi a ve4ut pe vizitiul omnibusului sărind peste balustrada imperialei, dupa ce arunase hitul ! — L’a vé4ut «coborându se de ] imperială și abandonând trăsură. — S’a lăsat până la scara. Doi sau trei persoane s’au precipitat aspra trâsurei, și el a dispărut. Alice LiebjuL.— Acestft martoră d pune cu o mare volubilitate. An Reboul se întorcea după colțul strac Bourdaloue și a stradei St.Lazar, trasa de mulţime şi de strigăte. Erare răsturnata de un om ce alerg Acel individ era îmbracat în cosimul de vizitiu a companiei omnibelor. Trecea sub un plisc de gaz momentul întâlnirii ; a vazut faţa sin plină lumină. Semnalamentul ce dăduse potnv exact cu acel dija dat de gardist in facțiune de la Chateaudun. Alice Riboul adaose că trusituri acelui om nu-i sunt necunoscite. -