Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)

1886-07-01 / nr. 3083

VOCEA CUVURLUIULUI,­ ­ d­idactic şi a familiei în creşcerea primii. D. prefect Lupu Costachi răspuns mulţumind corpului didac­tic de silinţele ce’şi pune în misiunea sea, silinţe pe a căror resultate feri­cite le a constatat în timpul exame­nelor la cari a asistat. Ceremonia s’a terminat la orele 1172’ — La gimnasiu, din 64 elevi în cl. I au fost promovaţi 19, iar 7 au ramas corigenţi ; în clasa II, din 28 elevi, s’au promovat 9 şi 6 au rămas corigenţi ; în cl. III, din 28 elevi, 8 s au promovat, iar 12 au rămas cori­genţi ; în cl. IV, din 1­8 elevi, 14 au fost promovaţi şi 6 au rămas cori­genţi. Corigenţii sunt cea mai mare parte la câte un singur obiect. La scoala secundara de fete, din 54 eleve în cl. I, s’au promovat 12 şi 15 au rămas corigente ; în cl. II, din 25 eleve, 10 au fost promovate, iar 7 sunt corigente ; în cl. III, din 21 e­­leve, s’au promovat 14 şi au rămas corigente 5; în cl. IV, din 21 eleve, s’au promovat 7 şi au rămas corigen­te 4 ; în cl. V s’au promovat 2 eleve şi’a ramas corigentă. — Iată lista premianţilor de la gini­­&«sin. Cl. I : premiul I cu cunună : Bu­­zini Boziu ; premiul II: Buşoid Em, Ciura Alexandru ; premiul 111: Senti Eugen, Ciuntu Gigore, Vulturescu Anton ; accesit : Dopau Nicolae. Cl. II: premiul I cu cununa: Pisam Tim­oleau ; premiul II: Constantines­cu loan, Mautu Ghiorghe ; premiul III: Ardelean G­hiorgh­e, Tader Ba­­dolt, Viadicol Christa. Cl. iii: premiul I cu cununa: Lisco­­pol loan ; premiul II: Constantinescu Tancred, Neagu Ghiogh ; premiul 111 : Cardaș Nicolae, IUneniogel Josef. Cl. IV : premiul I cu cunună : Goldstein Salomon ; premiul II : Dra­­gomir State, Srotdir Toma ; premiul III : Vranan­d­ Constantin, Grievski Stefan, Gorgos Dimitrie. Elevele premiate 1* stela secun­­dară de fete sunt urmatoarele pentru stud­i : Cl. I : premiul I cu cunună : Râş­canu I. Maria ; premiul II : Codreanu Zinca, Radovici Janeta; premiul III : Panaitescu Maria, Teodorovici Lucre­ția , Funtu Batti, Cl. II: premiul I cu cunună: Pa­­raschivescu Sofia ; premiul II : Moisiu Natalia, Petronia Virginia ; premiul III: Prodrom Maria, Dragomir Mar­gareta, Teriano Eufrosina.. Cl. III : premiul I cu cunună : Ghelber Maria; premiul II: Rosen­hover Eraerstina, Abeies J­anes ; pre­miul III : Ghisacof Pachita, Macarescu Fetiuia, Talaba Ioana. CJ. IV : premiul I cu cunună : Nedelcu Natalia ; premiul II : Gol­­demberg Bela, Iordachescu Z­afira ; premiul III: Ivanov Hrisanda, Ants­tasescu Agripina, Manea Maria. Cl. V : premiul I cu cunună : Po­pescu Elena, Botez Zoe. Vom publica şi listele premianţilor de la celelalte scule secundare, dacă ni se vor comunica de direcţiunile respective- O xanica, i­xtextexa. — Cetim în L'Indépendance rou­maine : Mâtie, 1 iulie, întră in vigoare le­gea asupra monopolului chibriturilor. — Ministrul de resbel a făcut în străinătate comanda mai multor am­bulanţe şi a materialului necesar pen­tru funcţionarea lor. — Principele Urusok­ , .înşirul Rusiei la Bucuresc), a priviftt de la guvernul seu ordinul de a rămânea la postul seu la Bucurescî, în preve­derea eventualităţilor ce s’ar putea isca. Principele a avut o lung’a în­trevedere cu D. Ftrechide, ministrul afacerilor străine. — Se anunță că D. Dinu. Sturz, ministrul instrucțiunii, nu se va în­­toarce de la Constantinopole de câ. Mercur!. — Ni se raporteazà câ D. I Bră­­tianu a invitat pe toți colegii sei de a suspenda de pe acum marile lu­crări proiectate pentru vera aceasta. — Un lung consilii­ de miniștri s’a ţinut Vineri seara la D. Stătescu, ministrul justiţiei. — Primul ministru a plecat Sâm­băta dimineţă la Florie», de unde nu se va întoarce de cât astă seră. — Cetim în Epoca . Prin cercurile diplomatice se con­sidera numirea D lui Istrovo la Bu­cureşci ca începutul unei politice mai energice și mai active din par­tea Rusiei. Tot ast­­ul se interpretă numirea D-lui Isvorky la Sofia ca o accentuare a atitudinii ostile a gu­vernului rusesc entru principele A­lexandru. — Sir Witte, ministrul Angliei, ce. se afla în concediu, a fost invitat de guvernul stu a se întoarce urgent 1* post. D­eea e așteptat în cursul sep­teuuânel viitoare. — Allam de la o personâ ce vine din Basarabia cuui­ că la Chiçiuca se aştâptâ din 41 1° 4* sosirea divisiu­nii a 3-a din Moscova, precum și a mai multor regimente din garda im­perială. Asemene se aștâpta sosirea marelui duce Vladimir. — Trupele din Dobrogia vor fi întărite prin două regimente de nuia — Se vorbește despre apropiata intrare în minister a D­­ijiî Câtupi­­neni în locul D-lui Stolojan. — Scriea că la Kișinedi au sosit 4 rele aceste trupe din gara imperia­lă rusă se confirmă. Pronosticul so­sirii acestor trupe nu poate fi altul de cât că în curând se vor desfăşura mari evenimente. — Direcţiunea generală a serviciu­lui sanitar a luat disposiţiuni ca, pen­­tru ferirea ţârii de inversiunea­­ho­lerei, provinienţele dn F­u­ne şi de pe tot litoreliul austriac sa fie res­pinse, dacă nu vor fi făcut prealabil carantină în veri un port otom­an. — Negociările pentru reînouii convenţiunii comerciale cu Rusia şi ast­fel : La propunerile guvernului rus, g­vernul român a răspuns cu conve­niune expirată cu Austro Ungaria fin­ basa convenţiunii cu Rusia, guvern român va trata mărfurile ruse în­ mai ca pe cele austro ungare. Resultatul acestei situaţiuni va ca Rusia, după câte se crede, va fi ceda­­t! cu noi întocmai ca şi Fra­cia anul trecut şi Austro Ungar acum. — A­cum că e vorba de o căsăt­riă între D-­jura Olga de Giers, fii cancelarului imperiului rusesc, cu J George Roseti-Solescu, secretarul­­ Națiunii române la Petersburg. — Aflăm că guvernul rusesc a cer guvernului român ca toate persoane ce merg în Rusia sa aibâ paspoarte vizate de consulatele ruseşci. — D. baron de M­yr, ministru pl nipotențiar austriac, a avut Vineri lunga întrevedere cu D. Ferekide, c ruia i ar fi remis o notă din part guvernului său. D. Ferikide im­edi­a şi plecat la Floriea, unde se al D. Bratianu. — D. Nicu, ministrul finanţelor, plecat Sâmbătă diminaţa la Sinai Se crede câ plecarea D sele este m­tivată de acelaşi obiect care a făci pe D. Ferechide sa plece la Florie I m — Cetim în Voinţa naţională . Unele 4l*re *u publicat sciie» cu că la Pesta s’ar fi ivit cholera. Inte maţiuni luate de la direcţiunea sau Ura ne autor.sâ a afirma că a des gravă sciie nu erte confirmată. — De la L­acul Sarat din Brăila se scrie ca numărul visitatorilor es d stui de luare și anul ajesta. Mul din suferin­dli cari visiteazâ penii primi oră aiesta s­ațiune balnea s’au putut de­j­a convinge de el cac Ute* apelor el, de vizitiu, observă cu teroare că acisi» dadea drumul frâului în loc de a’l stri­nge. Terorisat, convins că Gaspard fu­sese atins de un acces de nebunie şi că trăsura era să se sfarme de fântâ­­nele din piaţa Sf.­George, s’a scoborît iute şi a reuşit a abandona omnibusul la câte­va metre de otelul Thiers. Dându se jos, a căttat fără cunoştinţă pe pavea. A revenit în sine după câte­va mi­nute in mijlocul unul grup de cu­rioși. In acel moment agentul l’a in­vitat a’l urma. — Pentru ce nai încercat a da jos pe aceasta jună fete în același timp cu D-tea? întrebă comisarul. Imi perdusem capul, răspunse Perro. — Vei avea a da seama de conduit» D-tele, și pănă la un nou ordin vei sta la disposițiunea mea. — Cum­­ o să fiu arestat ? excla­mă Perrod aproape plâ­­gâtid. — Trebue. Parchetul va fi încu­­noșciințat de acestă afacere. Un jude de instrucțiune va fi desemnat, și a­cel magistrat va decide dacă arestarea D-tele trebue minit nulă. Pănă atunci vei fi condus la postul primăriei din strada Drouot. D. Ambrosi făcu un semn gardiș­tilor. Perrod era să fii dus, când co­misarul își luă seama. — Du-ne semnalamentul vizitiului Gaspard,­­zise el conductorului. — Gaspard e un om de etatea mea, dar mult mai mare de­cât mine și mai tare... — Nu purtă barba întreagâ foarte deasâ și neagra? — Da, D­­e comisar, răspunse Per­rod mirat. Și zărind de o dată mantaua și pâ­lăria vizitiului, pe cari agenții le de­puses­ră pe un scaun. — O ! D-leul meu ! strigă el, Gas­pard a murit !... D. Ambrosi făcu un semn­. Agen­ții traserâ pe nen­orocit, care suspina. Alți martori detitra. Erau mai întâi cele trei femei pe care Montadert le vănuse fugind prin plec. Ele vorbiau pe marginea trotuaru­lui, când un sgomot formidabil și ți­pete le întrerupseră. Zariad omnibu­sul aruncat la toat a­gaua, fugiseră. Deposițiuni neînsemnate. Ludovic Valpin, 23 ani, băiat de cafenea la berăria Martirilor. Era sin­gur în mica sală ce dă în strada Notre-Dame de Lorette. Adormise »ş­teptând clienți. De o d»tft, trecj»t de sgomot, ieşi şi a ve4ut pe vizitiul omnibusului sărind peste balustrada imperialei, dupa ce arunase hitul ! — L’a­ vé4ut «coborându se de ] imperială și abandonând trăsură. — S’a lăsat până la scara. Doi sau trei persoane s’au precipitat as­pra trâsurei, și el a dispărut. Alice Lieb­juL.— Acestft martoră d pune cu o mare volubilitate. An­ Reboul se întorcea după colțul strac Bourdaloue și a stradei St.­Lazar, trasa de mulţime şi de strigăte. E­ra­re răsturnata de un om ce alerg Acel individ era îmbracat în cosi­mul de vizitiu a companiei omnib­­elor. Trecea sub un plisc de gaz momentul întâlnirii ; a vazut faţa s­in plină lumină. Semnalamentul ce dădu­se potnv e­xact cu acel di­ja dat de gardist in facțiune de la Chateaudun. Alice Riboul adaose că trusituri acelui om nu-i sunt necunoscite. -

Next