Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)

1886-08-05 / nr. 3113

şi că sprijinul ei este asigurat acelei pu­teri, care va susţinea aceste dorinţe ale Franciei. Le temps­­fice că întâl­nirea de la Gastein este un demers profilactic contra Rusiei. Rusiei nu-i convine alianţa cu aceste puteri, pen­tru aceea trebue să o părăsască, ziarele ruseşci declară pe faţă, că tripla alianţă a răpit Rusiei toată in­fluenţa în peninsula balcanică, afară numai de Montegro, dar acest Stat nu poate mulţumi ambiţiunile ruseşti. Rusia vuse nu renunţă la pretenţiu­­nile sale din peninsula balcanică, ea a început a trage în partea sea pe Grecia, care asemene nu este mul­ţumiţi cu starea actuală. Ast­fel Ru­sia liberă de cătuşele triplei alianţe, în isolaţiunea actuală, va căuta aşi schimba atitudinea sea faţă de Bul­garia, Intrând în relaţiuni mai inti­me, de cari are multă nevoe, spre aşi ajunge scopul. Vedem clar că Ru­sia stărue cu mari silinţe pentru a întreţinea strînse legături cu Francia şi Grecia, voind a forma un contra pond alianţei austro-germane. Din toate aceste putem deduce, că de­şi pentru moment pacea Europei nu pare amenunţită, totuşi un resbel general întru’un timp mai mult apropiat, este inevitabil. Cron­ica, locstra. Trenul mixt cu N. 12 care soseşte la ora 1 şi 35 m. dininiaţă, în luna de 3 August la chilometrul 330 de la staţia Cozmeşti sau oprit din causa macsgiului de la acea staţie care eşind din ghereta sea şi voind a trece linia la postul seu, a fost tăiat de maşină, unde au remas mort. — Li o vie de pe teritorul com­u­­nei Filoşof, s’au găsit cadavrul unui individ necunoscut în stare de putri­­ficaţiune şi capul lipsind de la corp, de unde se crede că a fost omorît) acel individ era îmbrăcat cu surtuc de aţă cadril mărunt, ciobote mail cu ţinte, pantaloni de materiă, jiletcă de flanelă de brașov, camaşe de cit cadril, găsinduse lângă el și o căciulă negra de miel.—Autorităţile urmăresc faptul. VOCEA COVURLUIULUI — De cătră sergenții poliţienesci s'a găsit în birji No. 48 o brusă militară și o pereche pantaloni cu o batistă, cari obiecte se găsesc la poliţie. — Sâmbătă la ora 8 a. m. a por­nit vaporul Friederic austriac, pentru Tulcea-Ismail cu pasageri şi diverse. La ora 9 a. m. a pornit vaporul Bildelgarde austriac de pasageri pen­tru susul Dunărei. La ora 12 a. m. a pornit vaporul Delta francos, de pasageri, pentru Constantinopole. Au sosit 9 șlepuri încărcate cu ce­reale de la Prut. — Ieri la ora 8 a. m. a sosit va­porul Cnul Ludovic din susul Dună­rei cu pasageri. La ora 8Y3 P­ m. a sosit vaporul Friederic austriac de la Tulcea cu pasageri. CxorLîca, K­otorlovác — Cetim în L Indépendance rou­maine : D. generali Cernat comandantul corpului 2 le de armată a fost primit ieri în audienţa de M S. Regele la castelul Peleş. — D. Moruzi prefectul poliţii ca­pitalii a ordonat tuturor funcţionarilor de sub ordinele sale, de a căuta cu energiă şi a expulsa pe toţi ovrei­i care ar fi întrat în România fără pasa­­poarte. t. — C'jtim în Epoca . O frumoasa cunună de stejar pur­tând inscripția „Ragele Primarului Capitalei“ împodobeşce catafalcul ră­dicat în St. George pe sicriul D-lui Manolescu. — Consiliul comunal se duce câ va alege de primar pe D. Gr. Cer­­kez, pănâ la expirarea gestiunei ac­tualului consiliu. — A 1 altă ieri la óra 11 a fost transportat de la gara de Nord la Biserica St. George-nou corpul repo­­satului primar al capitalei D. N. Mi­colescu. Carul funebru împodobit cu multe cunune, era urmat imediat de D. C. R. Minolescu, fiul defunctului, de D-nii Sturzi, Cirada şi alţi amici ai familiei. „ Manevrele viitoare ce am anun­ţat deja, pentru luna Septembrie, vor avea o deosebită importanţă. Ele vor începe la 3 Septembrie, şi se vor desfăşura pe câmpiile ju­deţului Ialomiţi. Deja s’au dat ordine administra­­ţiunii pentru aprovisionarea trupelor. Ambulanţele militare vor fi con­centrate pentru aceste manevre. Ofiţerii de reservă vor fi chiemaţi pe la diferitele corpuri pentru 15 dile­m­ii Iaşi, vor începe în curând exerciţii de tir pentru regimentele de artilerie din corpul IV de armată. D. general Arion, va asista la a­­ceste experienţe. — La 10 August, primăria capi­talei e obligată a plăti 550 mii lei în aur casei Poumay succesorii, pen­tru imprumutul cu loturi. O neînţe­legere s’a ivit între comună şi ban­cheri în privinţa interpretării unui articol din contract. Se bănuesce că va urma un proces — D. Neron Lupaşcu ca consolaţie pentru căderea sea la colegiul II de Falciu, ar fi primit funcţia de avo­cat al statului. — A­l’alta-ieri, diminaţă starea să­nătăţei I. P. S. Mitropolitul ofere o oare­care ameliorare. Totuşi ea este foarte îngrijitoare. — Al’altft­ ieri sa pus temelia la clădirea palatului societății de asigu­rare „Naționala,. Presa a fost invitată la aceasta serbare. — Cetim în România liberă . Li ministerul domeniilor se lu­creazâ deviaurile pentru deplina mon­tare, cu materialul didactic, aparate, atelier şi unele necesare gospodăriei, a celor două şcole din nou clădite cea de meserii (strada Polyzu) şi cea superioră de veterinărie (de la St. Elefterie). După un calcul aproximativ, mon­tarea fie­căreia va costa câte 100.000 lei. — La revista ce­a Momuianu a făcut archivel Statului, sucursala din Iaşi, a dat peste un document impor-t tant din punct de vedere istoric şi juridic. E vorba de existenţa pedep­sei cu moarte în­­Moldova pe la 1725, aplicată chiar pentru furturile mici. Documentul e scris cu caractere slavone. Atât acest act cât şi notele expli­cative se vor publica în curând. — Cetim în Romanul : Aflăm din îsvor sigur că di­recţiunea lucrărilor de fortificaţiune a închiriat 600 vagoane din Belgia cu 3 lei pe di de vagon, adică 600 lei p3 d' numai chiriă pentru vagoane. Direcţiunea având nevoe de 600 va­goane pe fie­care d’­ în timp de trei luni vor plătii companiei străine 54.000 lei. Nu este oare risipa. — Aflăm că D. prim-ministru a­ cerut D lui ministru de resbel ca pentru pesta-bovina să întrebuinţeze armata permanentă şi pe dorobanţi să ’l desconcentreze ca să ’şi vadă de lucrul câmpului. — Ni se comunică că Banca Na­ţională a­­versat agentului său din Odesa suma de 150.000 lei destinaţi de ministerul de resbel pentru D. I.-colonel Gigurtu , care merge la Ti­flis pentru cumpărare de cal şi catâri.­­ Suntem informaţi că compani­ile de geniu rămase 1« Cotroceni lu­­crează cu multă activitate la o redută model. Mulţi dintre ofiţerii cei mal instruiţi al garnisoanei Bucureşci au visitat cu de amănuntul reduta şi aU admirat atât disposiţiunea inte­ri­oră precum şi arta cu care s’a Iu-Tate aceste fusese (118e foarte tare. Reporterul nu se îndouise o secundă că fiinţa zărită un arbore de Vilguérin era interesantul Mégot. Dar îl plă­cea ca acesta sal croită amăgit. Era bine convins că somnul lui era prefăcut și tot ce­­uisese de la intra­rea sea în cameră era destinat a fi audit de largile urechi a hoțului. Acesta nu se mișcase și părea a dormi profund. — Ast­fel ai înțeles, sfârși Monta­­dert îndreptându se spre ușă. Pe la opt sad nouă ore îl vei pune în o birjă, și de voe sau cu forța îl vei duce la comisariatul­­ lui Ambrosi din foburgul Montmartre. — înțeles. ț ziaristul ieși fâcând un semn lui Vilguéri. Acesta urmă pe patronul seu. In grădină reporterul îl d,80 rapide la ureche . — Arătându te că’l supraveghiezi de aproape, lasa’ml pe acest șnapan să plece Dar, după ce va pleca, pleca după el și nu’l perde din vedere. După ce’l vei vedea instalat unde­va și vei crede că va sta acolo, vino de mă avisezi,la dla rul meu. Voi fi acolo de la 5-7 și de la 9 ore pănă la mezul nopții. Fa ast­fel ca să mă poț’ informa exact asupra tuturor faptelor gestiuni­lor sale d­e timpul d'lel. — Voi face cât se va putea mai bine, D-l­, și dacă ml va scăpa, te rog să credi ca nu va fi greșeala mea. — Pe de seara. — La revedere, stăpâne. Vilguérin închise portița și ascultă un moment pașii lui Montadert care se îndepărta in stradela St.-Vincent. Apoi se intoarse să ia postul seu lângă Mégot. Ștrengarul nu se mișcase. Parea tot adormit. Mul­entul Vilguérin ocoli de mai multe ori camera unde se afla priso­­nierul seu, acel prisoner pe care a a­vea ordinul de a’i lsa să scape. Să vedem, își ducea el recapi tulând ord nele ce primise. A avea aerul di a supraveghia pe a est bles-­ temat, și cu toate aceste­a l lăsa să sc­ape din labe, acesta e foarte compli­cat. In fine ! Dar mai întăi trebue a vedea pe unde și cum se va putea duce, dacă ’i va veni pofta. M­ilguérin mirosi, se gândi un mo­ment, apoi îndată făcu un gest care ca a marelui Archiduce, însemna : „Am găsit.“ Se duse la ferestra și o deschise ca spre a lua aer. După câte­va se­cunde o rd­uchise, având grija de a o lăsa ast­fel în­cât să poata fi lesne deschisă. Apoi se puse a măsura din nou camera. Pe când mergea, mormăia cu ju­mătate voce frate fără urmare apa­rentă, dar destinate a fi audite de cel ce se prefăcea că doarme, care persistă a nu se mișca. — A ! stăpânul me supera în fine ! murmura Vilguérin... Dacă crede ca e amusint a păzi ast­fel tată noapte cușca acestei paseri... Ore tot doarme? Se plecă asupra lui, Mégot care mai mult de­cât tot d­auna se păzi de a se mișca. — Ce norocos e acesta !... eu ași voi să fiu în locul lui !... mor de somn. Sprijini aceasta declarațiune pe un formidabil căscat. Când sfârși, începu a râde în­fundat. — Cum ? aceasta nu la trezit ! De

Next