Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)
1886-08-01 / nr. 3110
rioéra fetá nu lăsase nici măcar un iuvânt în scris. După mal multe cer* £târi, părintele fettt isbuti în tine întâlneseft pe fugari. Tinera fetá, rărind pe tatăl el, de teama de a oui prinsă, se aruncă nebună în brațele amantului el și îl rugă cu lacrămile u ochi s’o omoare, pentru ca s’o scape e pedeapsa părintelor el TiDerul a ant, ezită un moment , apoi luă revolverul și trase patru glonțe asupra iubitei mele, care cadu lovita la țață ji U braț Și lntorse a poi arma în foutra lui, dir uu lua de loc toc. A tunel o luă U fugă cât putu. Nenorocita fu condusă aproape u ur.ndi la spital, iar el se constitui pnsonier bursa tip ixalaţl Cota olicittla din 30 iulie 1886 MĂRFURI. ecară St.-Hélène, 11,700 hect., 56 lbr., 7.50 lei, magasie-şlep. ecară St.-Hélène, 1,200 hect., 55 lbr., 6.80 lei, mag. opuşoi, 2,800 hect., 61 lbr., 7.15 lei, şlep. Telegrame financiare. (Reproducţiune* interzisă). VIENA, ii August VOCEA VUVURLUIULUI BERLIN, 11 August PARIS, ii August FRANCFORT, ii August Renta rotaână amortis. 5u. 97.90. 16.20 98 00 107 25 102.90 109.50 198.25 20.31 Paris, 2 luni . . . . 80.50 Amsterdam , , , 168.30 împrumut municipal Bucurescî 84 98.40 Renta francesă 47» 7o * . •IO9.50 Renta română perpetuă 5°/u 93-50 » 6% căi ferate I07.OO Acțiunile Băncii României . ..— împrumutul elin 1079 365.OO s , 1881. . , .295 OO Banca otomană 5II25 Datoria turcă................................ 1 5.OO Lose turce 35-50 Împrumutul egipten , 376.00 Londra, la vedere 25.22 Auasterdare 3 luni. . ... 207.37 Berlin, B . ... 123 12 LONDRA 11 August Consolidatele angrese , . . .lei 74 Acțiunile Băncii României 6-b. Paris, 3 luni.......................... 25 40 Berlin. ................................. 20.51 Amsterdam. . . 12.03 INNIATURUL METMULUI 1C dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, îl August 1886. Barometrul redus la 60 şi corectat la nivelul mării în milimetre 8. a. m............................................... , 60.1 3. p................................................ 58 5 5. p. no..................................... . 58.2 media. . 759.0 Termometrul la Ou umbră , minima. ..................................... 14.8 maxima ..................... 27 7 min.-|-8. a.m.-1-2 p.m.+8 u.m. media ------------ 21.9 4 fără apărător..................................... 30.6 Starea higrometrică relativa. . 63. Tensiunea vaporilor în milimetre . . 142 Vintul ' direcțiunea dominantă . . S.W. \ forța (O^calma—6 ^uragan) 1.3 Evaporometrul în milimetre. . . . 3.3 (jfconometru (O—.. 1)........................... 7.5 Pluviometru in milimetre..................... 0.0 Nebulositate(Or.Senin—10 rAcopent). 1 Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 2,53 "Lti-T-Xie . yu .XI PARIS, 11 August. In nordul Franciei suflă nișce furtuni violente Pagubele sunt considerabile. In ULTI31A OARA. VIENA, 12 August.—Din Constantinopole se comunică 4^rului -Zeue Urease ca ministrul cultelor cerând schimbarea a câtorva studii în școlla greca din Faus.r, sinodul convocat de Patriarhii a constatat in faptul cererei ministrului o imixtiune în privilegiele bisericeî. FRANZENSBAD, 12 August, de Giers a sosit aci. LONDRA, 12 August, — La banchetul dat de lord-mailul capiului, Salisbury a dis că situațiunea interioara e satisfac&toare, că guvernul va urma aceeași politică și ca D. Roseberry va restabili ordinea în lr Luda. I i rele angleae sunt unanime pentru a lauda acest discurs LONDRA, 12 August, JDiaru Standard primește din Petersburg scriea că presa rusesch recunosce ca, dupa întrevederea ce a avut loc 1h Gestein, tripla alianţă este înlocuita prin alianţă. austro germană. L. IBibliogrra.nă A apărut în limba francesă : TARIFUL CONVENŢIONAL ROMÂN, conţinând toate favorile acordate Germaniei, Rusiei, Angliei, Italiei, Greciei, Olandei şi Belgiei în virtutea convenţiunilor anteriore anului 1885 şi Sviţerei şi Franciei în virtutea convenţiunilor încheiate în 1886. Acest volum conţine textul tratatului încheiat în Main 1886 cu Sviţera şi convenţiunea încheiată la 17 iunie 1886 între România şi Francia. Preţul i fr. A se adresa la ziarul LIndépendance roumaine, I, strada Clemenţei, Bucureşci. A ieşit de sub presă : MARŞUL LUI HORIA, de Mureşanu, pentru piano. Se află de vânzere la toate librăriile principale cu preţ de 1 leu. A ieşit de sub presă : PIMELE NOŢIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN, de I. C. Lerescu, op autorizat de ministeriul instrucţiunii publice. Se află de vindere la autor, în Brăila, cu preţ de 70 bani exemplarul. Cartea : STUDII FISIOGNOMICE se vinde cu preţul de 5 lei, pentru studenţi numai cu 3 lei, la autor M. Şapira fiisionomist din Bucureşci, se află acum în Galaţi numai pentru câteva zile str. Sfinţii Archangel Mitoc Nr. 16, în casele D-lui Hellwig. In Tipo-litografia G. Bălăşescu a ieşit un tablou grafic ce represintă diferite schiţe din istoria antică, adunate şi editate de D. G. Gorgescu după diferiţi autori francesi, anglesî şi români. Tabloul cuprinde 1500Straţiuni grafice şi mai multe monete representând diferiteele epoci ale anticităţii. Este o lucrare utilă şi instructivă pentru tinerimea studiosă şi poate figura ca succes în orice scolă, ca şi în orice familie. Costul unui exemplar este 3 lei. UEllia.lad.u.m.g" Das Unterzeichnete Festcomité beehrt sich, die P. T Herren Mitglieder der Oesterreichisch-Ungarischen Colonie' in Galatz hiemit einguladen, dem zu Ehren des Allerhöchsten Geburtsfestes Heiner Majestät des Kaisers und Königs FRANS JOSEF I am. IQ d. X. an Bord des Postdampfers TEGETTHOFF der Ersten k. k. priv. Donau Dampfschifiahrt- Gesellschaft an der Passagier-station neben der Börse stattfindenden Festbanquette beizuwohnen. Preis per Couvert sammt Tischwein francs 7. Die Anmeldungen nimmt bis längstens 15 August Herr Banquier Leon Lobi, Strada mare, entgegen, Galatz, im August 1886. Bas Festcomité des Oesterreichisch-Ungarischen Vereines zu Galatz. PETKOLEÜ narea FIAT! HOBEL Lada cu 2 cutii, conţinend 30 chilograme netto. LEI 10. — Accis plătit. JACQUES BRUNNER INSTITUTUL „NEGRIU Cu începere de la 1 iulie a. c. se deschid în acest institut, pe tot timpul vacanţei, lecţiunî de limbele francesă, germană şi română câte o oră pe z zi. Limba francesă va fi predată de D. prof. I Bitterlin. » germană , , » , » ,11. Magistris. Iar limba română va fi predată de unul dintre profesorii asociaţi. Doritorii se pot adresa în oricefi la Direcţiunea institutului. DIRECŢIUNEA INSTITUTUL RADU în a 3-a,latg. •7 Redeschidend institutul meu (strada St -Uie şi strada Armenescă) la 16 August, resp. Sept. viitor, am onore a comunica că în lunele de vacanţe voi face un curs preparativ în orele de dimineaţa pentru elevile clasele primare şi secundare (gimnasiu şi comerciu) ALEX. RADU, profesor la scoala comercială. SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMANA. Concursul anual de geografia între toţi elevii din liceele şi gimnasiile din ţară, cari au absolvit estimp cl. IV-a, se va ţinea în luna lui Septembri viitor a. c . în palatul Universităţii. înscrierea pentru concurs se face la secretariatul Societăţii, Bucureşcî, strada Vestei 4, până la 25 August anul curent . Te înşeli, micuţo. Nu sunt încă 1 ore, şi omul pe care ni l-a trimis Contadort a spus că nu va veni de al între 11 oare și mezul nopții. O violentă lovitură de clopot răsuna în vânt. — E el astă dată,zise junele. Și se sculă spre a se duce să deschidă. — Pilip ! Filip ! strigă juna Gfeta, iu te duce... nu e el, sunt sigură !.. ai e frică... Ea stătea pe pat, cu ochii peste nesura deschiși ca acei a unei exotice. — Cât ești de copilă, Valentino ! zise Pilip zimbind. Dar juna feta insistă. Se agăță de hainele logodnicului meu, și tutuindu’l pentru prima oră . — Nu te duce ! nu te duce ! repeta ea cu o voce răgușită. Herber căuta a se desface încet In acel moment o lovitură de foc răsună în noapte,... Filip tresari. Valentina era vânătâ. Sărmana copilă, încă sub impre* siunea teribilei catastrofe din care scăpase în mod atât de miraculos, era victima extraordinarei sale ner* vosități. Junele se plecă spre ea. — Te rog, iubita mea, lasâ-mă să mă duc... Iți promit de a fi prudent... dar trebue numai decât a ști că ce se petrece. Valentina desfăcu încet degetele sele de hainele logodnicului seu și căzu pe perine. Herber aruncă o lungă privire a- supra mult iubitei sele aproape neînsuflețită, alergă la camera sea, luă un revolver încărcat de pe mesa de lucru și se precipită pe scară. Pe pragul casei se opri, întinzând urechia. Vântul se potolise puțin. O tăcere înspâimântatoare domiia împrejur. Grădina dinaintea lui Filip era negra ca cerneala. El gâcia mai mult decât vedea portița din stradă la câteva metre dinaintea lui. După câteva secunde îi păru a auzi un slab gomot. Acel sgoaiot, aproape imperceptibil, venia de a afară. Junele’şi armă revolverul şi înainta, înăduşind pe cât putea z gomotul paşilor Sasii la portiți, se plecă la scândurile putrede şi ascultă. Mai întăi n’audi nimic. O minuntâ sau două trecură. Filip nu deschidea. O cursă era posibilă Era rididicol de a cădea în ea. Nescariva pungași puteau să fi tras o lovitură de foc afară spre a atrage afară pe noul locuitor a casei, și o dată portița deschisă, se puteau precipita al încătuşa, a’l legi şi a pătrunde apoi în casă. Deci Filip estia, ne mai audind nimic. De o dată nişce paşi răsunarfe în stradelă, nişce paşi grăbiţi cari se opriră dinaintea portiţei Herbei îşi reţinu suflarea, cu urechia lipită de uşor. (Urmarea pe mâne)