Vocea Covurluiului, septembrie 1886 (Anul 14, nr. 3137-3161)
1886-09-19 / nr. 3152
ftre, ci garanţia pentru proprii el dependenţi la fine, scrie Pesti Napló . Minisul român s’t putut convinge şi desreceetiCă a parliniret daco-românismlul în Ardeţi din partea Românie ar fi o politică foarte falsă, pentru că rin et s’tr riscatmiciţia monarhiei, acésta este de un mult mal mare rea pentru Românii de cât acel realiat efemer ce l’ar ajunge cu fanisiele daco-române. In sfârşit putut & se convingă D. Surza că pretundene s’a primit cu recunoscinţă atudinea ce a observat’o Români» cu restiunea bulgară. D. Sturza cerut de la Oamenii de Stat şi polibil junguri informaţiunî în multe estiuni însemnate, şi anevoe ne înş Blăm dacă credem că petrecerea lui a Budapesta va avea un efect favoabil asupra relaţiunilor dintre Unirit şi România. Noi ne bucurăm şi e aceea că ministrul român, după Berlin şi Viena, a căutat a se înţelege bărbaţii guvernului nostru, și sunem convinși că testa a făcut o foarte bună impresiune asupra cercurilor naghiare politice. VOCEA COVURLUIULUI . Un dar regal. — Regina Angliei a hrimit din Glascow un dar care i-făcut o foarte mare plăcere Darul conlistă într’o umbrelă foarte luxosâ. Mânerul este o adevĕrata minune : el epresintă un glob de aur figurând globul terestru ; posesiunile M S. Briance sunt încrustate în petre precise și lucrarea de sculptură este atât la curiose, încât ar trebui sa ne reînorcem la Benvenuto Cellini pentru a găsi o alta asemene. Un post de 30 ţlile — Ajunarea Itaianului Succi s’a terminat în diua de 9 Septembrie. In acea zi el a luat un bulion în mijlocul apuselor a louă sute de persoane. Comitetul i-a dat un act prin care declară că Succi și-a ținut cu scrupuositate angageamentele sale și că, n timpul celor 30 de de ajunoare, comitetul de supraveghiare n’a putut concepe «ea mai mică banuel» asupra onestității [intențiunilor sale. ■ La améda Succi a luat un dejun erte somptuos. Din punctul de vedere financiar experiența lul Succi n’a reușit tocnai bine ; el n’a încasat de cât 3.000 lei. In cele 30 de zile de ajunare Saco I perdut 13 kilograme din greutatasea. El a primit invicţiuni pentru 40 arânzuri. Un comitet de medici din Parisa făcut o propunere importantă. 1 «’a oferit 160.000 lei pentru o exprienţâ de 400 file, care va trebui să aibă loc la un spital din Paris. Sacci ar trebui cu toate aceste să fcă cunoscut composițiunea licoarelele. I se va garanta brevetul de invențiune. Experiența se va face cu doar alți indivizii cari ar urma același tratament ca și Succi Acesta experiență, după cum se vede, ar avea un scop exclusiv științific. Un compt curios. — Cunoscutul cvartet de violinişti Maretsek întreprinse în trecutele zile o caletoria artistici prin diferite târguri şi oraşe mici. Démajlf musicanţii ajunseră la un orăşel depărtat în fundul munţilor La birtul d’acolo primul violonist afişase în persona un placart manuscris, anunțând pentru seara o producțiune musicală; programa cuprindea în litere mari numele compositorilor din cari avesti să cânte: , Astăzii la opt ore séra, musică decuartet : Mozart, Rossini, Beethoven, Meyerbeer., A doua (fi birtașul, mai vers în chimia oenologică decât în arta musicală, presenţa musicanților următoarea socoteala : »Domnului Mozart pentru locuință, mâncare şi vin, un florin 70 cruceri; Domnului Ross'n5, pentru cameră, mâncare, vin şi o butiliă de bere, un florin 90 crucer ; Domnului Meyrbeer pentru cameră cină şi două butilii de bere, un florin 85 cruceri; iar D-lui Beethoven pentru cele de mai sus şi diferite alte consumațiunî, doul florini şi 5 cruceri, peste tot cepte florini 60 cruceri ! Câte va prediceri. — Câte va pre(JPeri chrioasa ale astrologului Eve de Ro, ce sunt a se realisa de la 29 August 1886 pănă la 18 August 1887 . Morţi de suverani şi fii de regi. B0lă năprasnică şi moarte a unui împărat european şi a unui rege african Moartea unei regine în Europa, Returnara şi disgraţia unui şef de guvernămînt, Resboia sau luptă navală între Francia şi o putere mare. Francia va ieși învingătoare și va trata în avantajul ei. Cresterea nemăsurată a căldure din timpul verei și a frigului în timpul iernei vor distruge animalele și gemănaturile. Moartea unui aeronaut renumit. Cutremure de pămînt în părțile da mezofiile Franciei. Epidemii, boale, etc. Operațiunile cerealelor sortului Brăila. 13 Septembrie 1886. Grâu, 2,8oo hect., 66 lbr., 10.75 lei, șlep. Grafi, 4,100 hect., 6o72 lbr., 11.80 lei, c. Grâu, 3,500 hect , 591/2 lbr., 10.50 lei, c. Grâu, 1,900 hect., 581/2 lbr., 10.40 lei, m. Grâu, 800 hect., 611/2 lbr., 12.90 lei, șlep. Secară, 1,500 hect., 54 lbr., 6.25 lei, mag Secară, 1,050 hect., 54 lbr., 6,35 lei, mag. Secară, 2,400 hect., 5473 lbr., 665 lei, m. Porumb, 2,200 hect., 59 lbr., 6.80 leî, sl. Porumb, 800 hect., 58 lbr., 6.80 leî, slep. 15 SEPTEMBRIE 1886. Grâu, 2,700 hect., 5973 lbr., 1090 leî, c. Secară, 1,300 hect., 543/4 lbr., 6.477* lei. m Secară, 1,ioo hect., 55 lbr., 6.777* leî, m. Porumb roş, 1,300 hect., 623/4 lbr., 7.85 lei.m Porumb roş, 1,500 hect., 627* lbr., 7.677*1,m Athanasie M. Thanu. Telegrame financiare (Reproducţiune» interj’**) BUCURESCI, 30 Septembrie, hindut LONDRA, 29 Septembrie, FRANCFORT, 29 Septembrie. Renta română amortis. 9% , 95.25. VIENA, 29 Septembrie BERLIN, 29 Septembrie PARIS, 29 Septembrie A. Renta română perpetuă 5% —•— B. » amortisabilă 5%------C. , (rurale convert.) 6% D. Obligaţiuni căi fer. rom, 6% E. . , 5% F. împrumutul Stern . . . G. , Oppenheim. . H. Imprumut.com. Bucureşci 50/ B. Banca Naţională. . . . S. României.... T. Creditul mobiliar român . U. Societatea de construcţiuni V. Dacia-România .... V. Rubla de hârtie .... X. Lira otomană .... V Naţionala de asigurare . Z, Florinul . ...... Argint și bilete contra aur Napoleonul. ....... 9957* Galbenul 5 95 Pol imperial . ............................. 10.29 Lira turcă.................................. 11.32 Argint contra hârtie. . . . .100 00 Rubla hârtie ...... 120.25 Acțiuni Anstalt ...... 276.60 Renta metalică , la sută . . . 84.70 Renta hârtie ....... 83 80 Renta aur 117 00 Lose turce. ...... 16.20 Londra, la vedere ..... 125 80 Paris. , . . , . , 49 70 Berlin, » . . , , . 61.65 Amsterdam. » ..... 103 80 Napoleonul, 16.167* Renta română amortisabilă 5°/0. 95 50 Obligațiuni române noue 6% .105 80 împrumutul român 5% .100 90 împrumutul Oppenheim . . .107 60 Rubla hârtie, comptant . . .19595 Londra 3 luni. ......................... 20 25 Paris, 2 luni ...... 80.30 Amsterdam. ......................... 167.80 Renta francesă 47*% • NO.IO Renta română perpetuă 5% . 94.50 » 6% căi ferate 110.00 Acțiunile Băncii României . . ..— împrumutul elin 1879. . . . 367 50 » ș 138x. . . 292.00 Banca otomană ..... 497 50 Datoria turcă. ..... . *387 Lose turce. ...... 33-50 împrumutul egiptean . . . 384.00 Londra, la vedere .... . 25.31 Amsterdam 3 luni,, . , . 207.62 Berlin, » .... 123 25 Consolidatele anglese .... ioi.716 Acţiunile Băncii României . . ..72 Paris, 3 luni ...... 25.44 Berlin, ....... 20.58 Amsterdam. . . . . . . 12.04 ABStRM'ORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 29 Septembrie 1886. Barometrul redus la 60 și corectat la nivelul mării in milimetre 8. a. m. . . .......................... . 65 4 2. p. m.............................................. 64 1. p. m.............................................. 64.2 media. .... ;.................... 764.6 Termometrul la 0° umbră : minima........................................................ 7.7 maxima.......................................................200 min.-48. a.m. -4-2 p.m. +8 p.m. media--------------------------------------------133 4 țară apărător........ 205 Starea higrometrică relativa. ... 69 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 8 8 Vintui direcțiunea dominantă . . S-W. I forța (0^=caima—6“uragan). 1 7 Evaporometrul în milimetre. ... 32 Ozonometru (O—21).......................... 90 Fluviometru in milimetre.................... o.o Nebulositate(Or.Senin—10—Acoperit). 6 Nivelul Dunării deasupra mării Negre *. I -41 T Tltii”XLeschi. PARIS, 29 Septembrie. — Nazional Zeitung, din Berlin, angageând pe Francia sa ocupe Tripole, Journal des Débats și altefiare răspund că Francia n’are de făcut nimic în Tripole, ci voesce respectarea drepturilor sale în Egipt. PESTA, 29 Septembrie. — D. Szylagyi a adresat în Cameră o interpelare în privința Bulgariei, Primul ministru Tisza va răspunde mâne la toate interpelările. ST. PETERSBURG, 29 Septembrie. — pistul oficial publică un decret, care 1}*00 că, din causa chelerei răspândită în Europa, calatorii vor fi supuși la o cercetare medicală la Reni, Ismail, Chilia, gura Prutului, Sosnowitz, Granitza, Rudzivilow, Volotsk, Novositza, Lipkany, Parisa, Cahul, Viekovo şi Ustopraiblr. ULTIMA OARA. MOSCVA, 30 Septembrie - Gazeta de Moscva aprobă cu fără cererile făcute de generalul Kaullers guvernului burgar, şi speră că Europa va fi Tot Ies în fine că demisiunile Rusiei sunt nestrămutate şi că trebue a’i lăsa locul ce i sa cuvine în Bulgaria. ST PETERSBURG, 30 Septembrie. — Circulă sgomotul că prinţul imperial va visita pe sultan în Octombrie. SOFIA, 30 Septembrie.— Situaţiunea nu s’a modificat. E o mare resistenţă printre miniştri în privinţa amânării alegerilor şi a liberării ofiţerilor implicaţi în lovitura de Stat. De sers probabil se va lua hotărîre. ZB iToli o gpx a.fl ă. A ieşit de sub presă : Calendarul pentru toţi pe 1886. Se află de vînzere la librăria Fraţii Ioniţiu & Comp., Bucureşcî, cu preţ de lei 1.50 exemplarul. SOCIETATEA Iternalională a austriaşilor şi profesioniştilor DIN CALATZ. Comitetul a arangeat pentru Sâmbăta, 20/2 Septembri 1886 în sala APOLLO (fost Tura verein) O serată familiară cu dans TOALETA DAMELOR SIMPLĂ Pentru acoperirea speselor de musică (pentru serata) vor contribui : Membrii cu sau fără familia . . . fr. /. Ne-membrii introduși de membri . .. 3. Biletele se găsesc la D nil Or, Andreescu, N. Trifănascu, Haralarob Dimitrescu, M. Helder §i &. ITheodorescu- COMITETUL, începutul dansului la 8 lre. sera. N.B. Garderoba pentru D-ul 25 bani. f°st preşedinte al trib. • BLUlUlluLU Covurluiu secţiunea II, demisionând, are onoare a înştiinţa publicul că va exercita profesiunea de avocat. Domiciliul seu str. Ilulban, casele Müller. l'ANTUIU TOUASIT” fostul advocat şi deputat al Galaţilor, s’a stabilit din nou în Bucureşcî, unde ’şî-a redeschis cancelaria sea de^ advocătură, strada Academiei Nr- 41, etagiul 1, alăture de bursă şi camera de comerţ, în casele D-rului __________ L. STEINER. _________ PETROLEU mărea MŢI NOBEL Lada cu 2 cutii, conţinend 30 chilograme netto. LEI 10. — Accis plătit. JACQUES BRUNNER