Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-01 / nr. 3162
ANUL XIV. Nr. 13.162 ONAMENT peotru România un an . . . 20 lei luni . . . 10 * * II pag. IV premiul it abonajilor entru străinătate Iun an ... 34 lei luni ... 17 * Abonamentel se in GaiarÎ la Adistrațiunea «Jiaruri distincte la bitiile postale. 1 10 BANI EXEMPLARUL APARE IN TOATE piLELE MERCURI, 1 OCTOMBRIE 1886 ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 ban! » 111 :_*° * I N S ERTI U N -----„ji RECLAME Pagilor III : 80 bani La Cronică : 2 lei Kijtejirile se fac cu rai'ftt însemnat. , ,S’ifisorf''nefrancate se'ftĂusă. ■— Artico' ieifr^epub'licate nu se ^înapo^V 'fritr: Mare. ispi • Imimskatiunea Liedacţiunea : 22 str Mare. Xsl©g'xa,x20.3 Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. PARIS, 10 Octombrie — Le Temps sema de o întrevedere ce unu n redactorii ael a avut cu regele •edel. R gele a recunoacut că situanea în Europa e încurcată, dar gură că Grecia nu se va smestece evenimente şi că ae va mulţumi Francia să observe cu atenţiune irurile. Regele recunosce că echilibrul acal din Europa, astfel după cum a stabilit de curând marile evenmente, nu poate fi definitiv, şi ţintind exemplele lui Carol Quinturidovic XIV şi Napoleon, a emis părea că nici-o putere nu poate păstra Europa pentru mult timp o simațiă absolută. Regele s’a plâns de neobservsrer ,or dause din tratatul de la Berlin SOFIA, 10 Octombrie. — Pe 1. tie 9 și jumătate un grup de țăran Muntenegreni, compus din vreo r ă cincî-d -ul de indiviz Jf, s’a dus la osal tul Rusiei, cerend prin mirarea deputaților sat care era contra ce trebue urmată în rleger? lelași grup protestă contra corapu rii biuroului. D. N kliudoff, girantul consulitur, apăru la fereastrâ, unde mulțimea primi prin strigate de „Trăâstă Ru.“ P. N kliudoff am n i în mod sn ir misiunea generalului Kulbars ş ie că Rusia a şi declarat că va confera alegerile ca nule. După al multe strigăte de „Tri’ă Rusia,“ grupul de {erani se duse biuroul electoral, compus din oral şi presidat de D. Vulceff. Fiindcă manifestanţii se retreseră, şi fiind că mulţi dintre dinţii căfură, au fost călcaţi în picioare de parsânii lor. Toţi fură îndată urmăriţi de alegători, cari au curăţit locul într’un moment. Urmărirea a durat vre doue trei minute. Grupul de ţărani se reformă în trei părţi, cari conduseră pe răniţii iar la consulatul Rusiei. Aceşti răniţi, cea mai mare parte la cap, sunt în număr de 5 sau 6. Personalul agenţiei rusesce le dă cele mai mari îngrijiri. D. Nidiudoff va face o visita colegilor săi. Biuroul electoral e păzit de o company. Pâne, vin, rachiu şi mâncări se aduc la agenţia Rusiei, unde ţăranii se află şi acum. SOFIA, 10 Octombrie — Ţăranii, după ce au mâncat şi locuie cu îndestulare în curtea consulatului Rusiei, au ales din lemnele de foc bâtele disponibile. O mare mulţime şi în general ostilă a înconjurat consulatul. Mai multe pătrule ce trec prin straadele învecinate arlă că guvernul veghezi. La biuroul electoral totul e liniştit. Pe la orele patru nişce Montenegreni ascunşi în consulatul Rusiei &Cfr*s cu revolvere în direcţiunea consulatelor Angliei şi Germaniei. Nimene n a fost atins, dar zidurile consulatelor Germaniei şi Aguterei perie mai multe urme de gloinţe. Personalul consulatului Germaniei şi D. Tielman erau în mare pericol, SOFIA, 10 Octombrie. — Pe la orele 5 ţăranii cari erau la consulatul Rusiei *a ieşit în grupuri mici Poliţia le a luat ciomegele din maul şi ia condus printr’o stradă ce era golită de lume. La capul uliţei ţăranii erau primiţi de o companie de soldaţi care i a încunjurat. Astfel puşi la adăpostul ameninţărilor populaţiunii, au fost duşi la casarma de infanterii*, unde nu vor fi puşi în libertate decât în timpul nopţii, pentru a evita o întâlnire cu populaţiunea Cea mai mare parte din răniţi au rămas la consulatul Rusiei. Ştirile din interior sosite Îs. Sofi pănâ la 4 ore nu semnaleaza nici o turburară SOFIA, 10 Octombrie (11 ore seara) — La Sofia lista guvernului a trecut cu o mare majoritate. Liniştea doamnesce în oraş. Câtva sute de «degeteri s’au dus să manifesteze în fața caselor celor aleşi. Soirile sosite din interior din o aare majoritate guvernului, mai cu semn în Rumelia, unda nici un cacdidat aposant n’a reuşit. Sa seranslezâ îa Vidin şi Vrur unda residezi consuli ruşi, nisce intrigakaloge cu cele din Sofia, La Vratzi, Bella, ZLfcina, unde p timpul ultimelor alegeri s’eu întâui plat turburărî, popul ţmuea s’a abs ţinut. La Dubaiba uişce vechi şefi de briganzi fans^smat pe subprefect şi pe doul candidaţi ai guvernului. Ia restul provinciei totul e liniştit Generalul Kulbars a sosit la Sum- U, unde un meeting de 10 mii de ameul s’a manifestat in contra lui și în favoarea guvernului. LONDRA, 11 Octombrie.— Standard a primit din St. Petersburg o depeşă, în Cixro se dice că guvernul rusesc va adresa în curând celor l’alte puteri o notă menită a face sens&ţiune, şi că irepresiunea generală e că se află în ajunul de a se lua măsuri decisive. VIENA, 11 Octombrie. — Fostul director al liniei drumului de fer Lemberg-Cernăuţi, D. Ofenheim, a murit. PRAGA, 11 Octombrie. — Lordul Churchill a sosit astăzi venind de la Dresda. i). Cogălniceanu la Galaţi. Am anunţat ieri că venirea D-lui Cogălniceanu în mijlocul nostru a fost pe neaşteptate. Indată însă ce se află că D-sea trebuia să plece astăzi cu vaporul în Dobrogia, comercianţii în prima liniă s’au grăbit a se duce astăziî la 8l/2 ore la vapor spre a exprima recunostinţa pentru serviciile ce a adus comerţului şi apărarea ce a făcut în Parlament intereselor comerciale a Galaţului. Mai tot centrul pieţei comerciale române se afla la debarcaderă, ase- mene se vedeau proprietari, profesori, avocaţi şi deputaţi. Când D. Cogălnicenu sosi la debarcaderă, fu înitîmpinat de D. C. Teodorovici, comerciant bătrîn în piaţa nostra, care adresă în numele comercianţilor câteva cuvinte bine simţite, oferindu-işi un buchet de flori cu o panglică albă, pe care era imprimată în litere aurite inscripţiunea : Comerţul gălăţen recunoscător. iată cuvintele rostite de D. Teodorovici : Mihail Cnciureanu. Răspund îndemnului lui V. AUxani, scriind aceste rânduri despre un or botoşăEOQ, mort în primaveri ţel, care a lăsat numele său în ista literaturei româneşti. Acesta este hail si Miluţă Cnciureanu. La 26 Quarie 1886 V. Alexandri iul scri* Paris: „Am cetit chiar acum arolul ce mal scris asupra lui Conaki nu mă pot opri de »’ţi trimite aite rânduri pentru a te felicita... noi îi avea vreme, ocupă-te şi di luţă Cnciureanu şi de Alecu Ruso Alicu Donici*... şi la 1 Martie îmi scria : „Mă simt foarte fericit că prin îndemnul meu isbutesc »’ţi împrăştia lenea şi a’ţi trezi gustul de a scrie... După Con*ki, are să vie dar rândul lui Miluţă Cuciureanu, şi apoi a lui Alecu Ruso4... Miluţă Cuciureanu a murit mai tener decât Alfred de Musset, el nar fi putut (f*ce cu poetul frances : „Mes premier a vers sont d’un enfant, Les seconds d’un adolescent, Les derniers à peine d’un homme“., Caci şi cele de pre urma poesii au sée sunt simţirile şi inspiraţ unii unul abia adolescent... Miluţă Cuciureanu a murit la vrâsta de 24 de ani - abia a apucat să ciripescà câte un cuvînt cătră prietenii sei, cătrâ Aurora cură frumuseţele naturei, cătră Amor cătră draga sea Zoe, cătră patria sei iubită şi cătră eroii ei, umbrele cărora tînărul poet le simţi» şi le chiema pe ruinele de la Neamţ şi de la Bai» Miluţă Cuciureanu &’* săvârşit ducend cu sine o lume de iluziuni şi de fericiri, în zorile vieţei şi în luna lui Maia, când lumea se deştepta voiosc, când câmpiile ne întind verdeţa şi florile lor, când apele curg libere şi limpede, dar d oglindă lunei şi stelelor înalte, retere şi viaţă la miriade de vietăţi şi de flori ! Acmn 32 de ani prietenul seu Alecu Rusu a scris câteva rânduri despre el (*). Miluţă Cuciureanu a fost născut îa 5 Nouembrie 1819 în Botoşani, di părinţi notabili şi preţuiţi în opiniunea publică. După ce a primit în casa pârintescâ pri golirea elementari de înveţâturî, asupra chreia profesorul franc - Charles du De Chet a avut o înrîurire folositoare. Miluţă Cuciureanu a intrat în gimnasul din Pesta, unde studia sub privighiarea mai marelui săe frate Doctor Cuciureanu, săvârşit din viaţă în Iaşi pe la începutul anului 1886, şi sub poveţuirile preţuitului literator,Doctor Pavil Vistor. Dar cholera isbucnind cu furiă la 1831 U Pesta, sili pe moşul seu, baronul I Ccostea, care se afla în Bida la băi, să’l ia cu a ne spre »’1 duce însuşi înapoi îa casa părintescă. După încetarea epidemiei, Miluţă Cuciuresnu 32 ocupă câţiva ani la Cernăuţi spre săvârşirea studielor gimnasiale, de unde urma să plece la 1837 în Germania spre învăţăturile mai înalte ; dar bok şi moartea părintelui seu îl nevoiră a se întoarce isrăşi şi a rămânea în Boşanî. Miluţă Cuciureanu, pe lângă că eraun tîner studios şi literat, avea mare (…) In România literară, No. 39, pag. 453—454 Iagl 1885