Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-01 / nr. 3162

ANUL XIV. Nr. 1­3.162 ONAME­NT peotru România un an . . . 20 lei­­ luni . . . 10 * * II pag. IV premiul it abonajilor entru străinătate Iun an ... 34 lei luni ... 17 * Abonamentel se in GaiarÎ la Ad­­istrațiunea «Jiaru­ri distincte la biti­­ile postale. 1 10 BANI EXEMPLARUL APARE IN TOATE piLELE MERCURI, 1 OCTOMBRIE 1886 ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 ban! » 111 :_*° * I N S ERT­I U N -----„ji RECLAME Pagilor III : 80 bani La Cronică : 2 lei Kijtejiril­e se fac cu rai'ftt însemnat. , ,S’ifisorf''nefrancate se'ftĂusă. ■— Artico­­' ieifr^epub'licate nu se ^înapo^V 'fritr: Mare. ispi • Imimskatiunea Liedacţiunea : 22 str Mare. Xsl©g'xa,x20.3 Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. PARIS, 10 Octombrie — Le Temps sema de o întrevedere ce unu­ n redactorii ael a avut cu regele •ed­el. R gele a recunoacut că situ­­anea în Europa e încurcată, dar gură că Grecia nu se va s­mestece evenimente şi că ae va mulţumi Francia să observe cu atenţiune irurile. Regele recunosce că echilibrul ac­­­al din Europa, ast­fel după cum a stabilit de curând marile eve­nmente, nu poate fi definitiv, şi ţi­ntind exemplele lui Carol Q­uintur­idovic XIV şi Napoleon, a emis pă­rea că nici-o putere nu poate păstra Europa pentru mult timp o si­­mațiă absolută. Regele s’a plâns de neobservsrer ,or d­ause din tratatul de la Berlin SOFIA, 10 Octombrie. — Pe 1. tie 9 și jumătate un grup de țăran Muntenegreni, compus din vre­o r ă cincî-d -ul de indiviz Jf, s’a dus la osal tul Rusiei, cerend prin mir­area deputaților sat care era con­­tra ce trebue urmată în rleger? lelași grup protestă contra corapu rii biuroului. D. N kliudoff, girantul consulitu­r, apăru la fereastrâ, unde mulțimea primi prin strigate de „Trăâstă Ru­­.“ P. N­ kliudoff am n i în mod sn ir misiunea generalului K­ulbars ş ie că Rusia a şi declarat că va con­fera alegerile ca nule. După al multe strigăte de „Tri’­­­ă Rusia,“ grupul de {erani se duse biuroul electoral, compus din or­­­al şi presidat de D. Vulceff. Fiind­că manifestanţii se retreseră, şi fiind că mulţi dintre dinţii că­­fură, au fost călcaţi în picioare de par­­­sânii lor. Toţi fură îndată urmăriţi de ale­­gători, cari au curăţit locul într’un moment. Urmărirea a durat vre doue trei minute. Grupul de ţărani se reformă în trei păr­ţi, cari conduseră pe răniţii iar la consulatul Rusiei. Aceşti răniţi, cea mai mare parte la cap, sunt în nu­măr de 5 sau 6. Personalul agenţiei rusesce le dă cele mai mari îngrijiri. D. Ni­­diudoff va face o visita colegilor săi. Biuroul electoral e păzit de o com­pany. Pâne, vin, rachiu şi mâncări se a­­duc la agenţia Rusiei, unde ţăranii se află şi acum. SOFIA, 10 Octombrie — Ţăranii, după ce au mâncat şi locuie cu îndes­tulare în curtea consulatului Rusiei, au ales din lemnele de foc bâtele disponibile. O mare mulţime şi în general os­tilă a înconjurat consulatul. Mai multe pătrule ce trec prin stra­a­dele învecinate arlă că guvernul ve­gh­ezi. La biuroul electoral totul e liniştit. Pe la orele patru nişce Montene­greni ascunşi în consulatul Rusiei &C­fr*s cu revolvere în direcţiunea con­sulatelor Angliei şi Germaniei. Ni­mene n a fo­st atins, dar zidurile con­sulatelor Germaniei şi A­gu­terei perie mai multe urme de gloinţe. Persona­­lul consulatului Germaniei şi D. Tiel­­man erau în mare pericol, SOFIA, 10 Octombrie. — Pe la orele 5 ţăranii cari erau la consula­tul Rusiei *a ieşit în grupuri mici Poliţia le a luat ciomegele din maul şi ia condus printr’o stradă ce era golită de lume. La capul uliţei ţăra­nii erau primiţi de o companie de soldaţi care i a încunjurat. Ast­fel puşi la adăpostul ameninţărilor po­­pulaţiunii, au fost duşi la casarma de infanterii*, unde nu vor fi puşi în libertate de­cât în timpul nopţii, pen­tru a evita o întâlnire cu populaţiunea Cea mai mare parte din răniţi au rămas la consulatul Rusiei. Ştirile din interior sosite Îs. Sofi pănâ la 4 ore nu semnaleaza nici o turburară SOFIA, 10 Octombrie (11 ore seara) — La Sofia lista guvernului a tre­cut cu o mare majoritate. Liniştea doamnesce în oraş. Câ­t­va sute de «degeteri s’au dus să manifesteze în f­ața caselor celor aleşi. Soirile sosite din interior din o aa­re majoritate guvernului, mai cu semn­ în Rumelia, unda nici un cac­didat aposant n’a reuşit. Sa seranslezâ îa Vidin şi V­rur unda residezi consuli ruşi, nisce in­trig­­akaloge cu cele din Sofia, La Vratzi, Bella, ZLfcina, unde p timpul ultimelor alegeri s’eu întâui plat turburărî, popul ţmuea s’a abs ţinut. La Dubaiba uişce vechi şefi de briganzi fa­ns^smat pe subprefect şi pe doul candidaţi ai guvernului. Ia restul provinciei totul e liniştit Generalul K­ulbars a sosit la Sum­- U, unde un meeting de 10 mii de ameul s’a manifestat in contra lui și în favoarea guvernului. LONDRA, 11 Octombrie.— Stan­dard a primit din St. Petersburg o depeşă, în Cixro se dice că guvernul rusesc va adresa în curând celor l’alte puteri o notă menită a face sens&ţiu­­ne, şi că irepresiunea generală e că se află în ajunul de a se lua măsuri decisive. VIENA, 11 Octombrie. — Fostul director al liniei drumului de fer Lem­­berg-Cernăuţi, D. Ofenheim, a murit. PRAGA, 11 Octombrie. — Lordul Churchill a sosit astăzi venind de la Dresda. i). Cogălniceanu la Galaţi. Am anunţat ieri că venirea D-lui Cogălniceanu în mijlocul nostru a fost pe neaşteptate. Ind­ată însă ce se află că D-sea trebuia să plece as­tăzi cu vaporul în Dobrogia, comer­cianţii în prima liniă s’au grăbit a se duce astăziî la 8l/2 ore la vapor spre a­­ exprima recunostinţa pen­tru serviciile ce a­ adus comerţului şi apărarea ce a făcut în Parlament intereselor comerciale a Galaţului.­­ Mai tot centrul pieţei comerciale române se afla la debarcaderă, ase-­­ mene se vedea­u proprietari, profe­­­­sori, avocaţi şi deputaţi. Când D. Co­­­­gălnicenu sosi la debarcaderă, fu în­­itîmpinat de D. C. Teodorovici, co­merciant bătrîn în piaţa nostra, care adresă în numele comercianţilor câ­­te­va cuvinte bine simţite, oferindu-i­­şi un buchet de flori cu o panglică albă, pe care era imprimată în litere aurite inscripţiunea : Comerţul gălăţen recunoscător. iată cuvintele rostite de D. Te­o­dorovici : Mihail Cnciureanu. Răspund îndemnului lui V. AUxan­­i, scriind aceste rânduri despre un or botoşăEOQ, mort în primaveri ţel, care a lăsat numele său în is­­ta literaturei româneşti. Acesta este hail s­i Miluţă Cnciureanu. La 26 Quarie 1886 V. Alexandri iu­l scri*­­ Paris: „Am cetit chiar acum ar­olul ce mal scris asupra lui Conaki nu mă pot opri de »’ţi trimite a­­ite rânduri pentru a te felicita... noi îi avea vreme, ocupă-te şi di luţă Cnciureanu şi de Alecu Ruso Alicu Donici*... şi la 1 Martie îmi scria : „Mă simt foarte fericit că prin îndemnul meu isbutesc »’ţi împrăştia lenea şi a’ţi trezi gustul de a scrie... După Con*ki, are să vie dar rândul lui Miluţă Cuciureanu, şi apoi a lui Alecu Ruso4... Miluţă Cuciureanu a murit mai tener de­cât Alfred de Musset, el nar fi putut (f*ce cu poetul frances : „Mes premier a vers sont d’un enfant, Les seconds d’un adolescent, Les derniers à peine d’un homme“., Caci şi cele de pre urma poesii au­ sé­e sunt simţirile şi inspiraţ unii unul abia adolescent... Miluţă Cuciu­reanu a murit la vrâsta de 24 de ani - abia a apucat să ciripescà câte un cuvînt cătră prietenii sei, cătrâ Aurora cură frumuseţele naturei, cătră Amor cătră draga sea Zoe, cătră patria sei iubită şi cătră eroii ei, umbrele cărora tînărul poet le simţi» şi le chiema pe ruinele de la Neamţ şi de la Bai» Miluţă Cuciureanu &’* săvârşit duc­end cu sine o lume de iluziuni şi de fe­riciri, în zorile vieţei şi în luna lui Maia, când lumea se deştepta voiosc, când câmpiile ne întind verdeţa şi florile lor, când apele curg libere şi limpede, dar­ d oglindă lunei şi stelelor înalte, retere şi viaţă la miriade de vietăţi şi de flori ! Acmn 32 de ani prietenul seu A­lecu Rusu a scris câte­va rânduri despre el (*). Miluţă Cuciureanu a fost născut îa 5 Nouembrie 1819 în Botoşani, di­­ părinţi notabili şi preţuiţi în opiniu­nea publică. După ce a primit în casa pârintescâ pri golirea elementari de înveţâturî, asupra chreia profeso­rul franc - Charles du De­ Chet a avut o înrîurire folositoare. Miluţă Cuciu­­reanu a intrat în gimnas­ul din Pesta, unde studia sub privighiarea mai ma­relui să­e frate Doctor Cuciureanu, săvârşit din viaţă în Iaşi pe la în­ceputul anului 1886, şi sub poveţui­­rile preţuitului literator,Doctor Pavil Vistor. Dar cholera isbucnind cu fu­­riă la 1831 U Pesta, sili pe moşul seu, baronul I Ccostea, care se afla în Bi­da la băi, să’l ia cu a ne spre »’1 duce însuşi înapoi îa casa părin­t­es­că. După încetarea epidemiei, Mi­luţă Cuciuresnu 32 ocupă câţi­va ani la Cernăuţi spre săvârşirea studielor gimnasiale, de unde urma să plece la 1837 în Germania spre învăţăturile mai înalte ; dar bok şi moartea pă­rintelui seu îl nevoiră a se întoarce isrăşi şi a rămânea în B­­oşanî. Miluţă Cuciureanu, pe lângă că era­­un tîner studios şi literat, avea mare (…) In România literară, No. 39, pag. 453—454 Iagl 1885

Next