Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-24 / nr. 3182

S­D Sturzi, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, a rugat de D. Vizanti, raportorul com­isiunii­ pentru elaborarea proiectului de lege pentru reforma înveţâmîntului, ca să şi ter­mine lucrarea şi sa -l înainteze pen­tru a se supune consiliului de mi­niştri. J — Ia momentul din urmă primim urma­­rea tilegrama din Turnu-Mă­­gurele . La alegerile delegaţilor pentru co­mună, lista oposiţiunii a trecut cu o majoritate sdrobitoare de 104 voturi din 150 votanţi. — Iar s’a schimbat candidatul gu­vernului pentru postul de primar in capitala. Se face ea de astă dată gu­vernul ar voi să susţie candidatura D-lui Poli zu-Micşunescu. — D. Fleva, venind la clubul Uni­rea, a luat parte la discuţiunea comi­tetelor unite privitoare la alegeri. D-sea a exprimat decisiunea d’a lupta alăture cu cele­l­a­te forţe ale opos­­­ţi­u­nii. — Ni se spune că D-nii deputaţi Vidraşcu şi Vilner au de gând să combată­­ alegerile din Bacau lista patronata de guvern. Se mai zice cA se va constitui in vederea alege­rilor comunale un comitet compus din D nii Ernest Sturdz,*. C. Tulbure, Vidraşcu si Vilner. — D. I. C Britianu dimpreună cu miniştrii art plecat ieri la Sinaia, unde s’a ţinut un consiliu de miniş­tri sub preşedinţia Regelui. — Compania de geniu care lucra la drumul de tir Turnu Măgurele- Costeşci terminându’şi lucrările, va reintra în capitala. — S- pretinde, spune h­omanul că I­. Ioan Brătianu ar fi declarat ca d­icA­­aminte din alegerile comunale vor fi în favoarea oposiţiunii, se va retrage de la guvern. 95. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Bulgaria — Independenţei române i se tele­­grafieza din Rusciuk că agenţia di­plomatică rusa din Sofia cam şi dife­ritele consulate ruse din Bulgaria fac pregătiri de plecare. — Tot din Rusciuk se telegrafiezâ urmatoarele aceluiaşi 4**1 *• Deputaţii întruniţi la Târnov», a­fari de şedinţele oficiale a Camerei, se întrunesc în fie­care 4* com­i­tet secret. Aceste deliberaţiuni are de obiect realegerea prinţului Alexan­dru şi rechiemarea mea în Bulgaria, principiei la care s’su unit sufragiele deputaţilor. Votul unei atari restauraţiuni pare sigur. El concordezi cu activitatea febrilă ce desvoltă la Târnova, în lumea parlamentară, D. Mengès, se­cretarul particular a prinţului de Bat­tenberg. — De altă parte Epoca primesce din Bulgaria şcirile urenatoare . Luni seara a avut loc la Tarnom o întrunire parlamentară a partisani­lor guvernului regenţei. Discuţiunea a fost foarte animată Vulcer, deputa­tul Soţiei, şi Stoianof, deputatul din Rusciuk, au ţinut discursuri violen­te contra Rusiei şi în special contra generalului Kaulbars. El «a opinat pentru resistenţă, 4'­­cCud că e mai bine ca Rusia să ocu­pe Bulgaria şi să întrebuinţeze vio­lenţa de cât a ctd* în faţa unei pre­siuni diplomatice. Chiar couce.duuii­le ce s’au făcut pftnft acum art lost de prisos şi »a făcut reu cause! bulgare Un grup destul de însemnat de de­putaţi a aplaudat aceste decl«r-»ţiun) In urma mai multor discursuri, Stambulof a luat cuvîntul şi a în­ceput prin a recunoasce simţimintel­­ patriotice cari srt inspirat pe preo­pinenţi, dar a sîârşit prin a de­clara că sitUEţiu ea este forte cri­tică, din causă că puterile nu susţin Bulgaria in lupta el t* tft cu preten­­­ţi­uni­le rustsci. „Ora sat­rificielor » sunat , trei­ut­ sa contăm un mijloc pentru a scăpa ce mai este de scăpat din drepturile noastre.* In urma acestor cuvinte, cari art impresionat foarte mult pe asistenţi, s’a propus d’a sa ruga generalul Kaulbars să intervină pe lângă ţarul ca el să primesca o deputaţiune com­pusă din representanţii tuturor par­tidelor. Acâstă deputaţiune va asculta­­ dorinţele împăratului şi va fixa în unire cu guvernul rusesc basele une înţelegeri. — Se afirmă că generalul Kaulbars a rămas nemulţumit de răspunsul ce i a dat ministerul de externe *­ Bul­­garul, D. Nacevici, în privinţa vio­lenţelor faţă cu supuşii ruşi De asemene­­a afirmă că generalul ar fi pus D-lui Nacevici în vederi că dacă se va refusa debarcarea sol­daţilor ruşi la Varna, atunci vor fi bombardate ca sarmele şi clădirile pu­blice. — La marea Sobranţă sunt presenţi 450 de deputaţi. Biuroul se compune din aderenţi­a guvernului. Preşedinte este Zivkov. Când daţii oposiţiunii n’art întrunit de­cât 76 de voturi — Figaro din Paris pretinde că al douele fiu al principelui Guza ar I fi candidat la tronul Bulgariei. Ces I tiunea s’ar fi agitat la Franzesbad, cu ocasiunea căsătoriei fiicei D-lui de Giere. ( — Extragem urmatoarele dintr’o con­­respondenta trimisă din Petersburg 4i*rului Neue freie Fresse : Nu de &8t»4i a vi de ieri simte po­litica ruseasc.A trebuința unul punct de­­ sprijin pentru cssul când a’ar dovedi­­ absolut necesa rA intervenirea în afa-j cerile peninsulei balcanice. CLm ta»* 4ia a recunoscut diplomația ruseascA că schimbul Dobrogiei cu parte* din Basarabia perdută în 1856 a fost o «facere prosta şi că Rusia, aderând la p«r»gr­iful în acastă privinţa din Tratatul de Berlin, a rădicat cu propriele ei n­âm pedici ţara cu Bul­garia. Dacă Rusia ar poseda sstiu« Dobrogi», cine ştie dacă ar mai fi stat mult la gânduri de a ocupa Bul­garia. Confrctul bulgar a deschis ochii Rusiei asupra acestei erori comisă­­de diplomaţii ei şi care este cu greu­ de indreptat. Sunt însă cazuri când Ru­sia a ştiut să facă bune greşelele co­mise, şi de aceea se vorbeşte acum necurmat nu numai despre ocupa­rea unei insule lângă Dardant­­e, ci şi de aceea a portului Varns, cU ce acum s’a dobândit şi mai mult convingerea că Bulgaria eats cheia posiţiunii ruseşci în Europa. Rusia nu poate renunţa cu totul la Bulga­ria, mai întâi de teaoa de ă nu fi silits să devină apoi o putere numai curat asiatică, şi apoi de frică de a nu deschide Austriei drumul spre* Consantinopole și a o »»juta să de­vină o putere slavă. Dar princiar. — D-na Bouch­ar­f, proprietara marilor magasine Bon­­ Marché din Paris, a făcut an nou­ dar de 4 milioane casei 4© retragere a impiegaţilor se’, fondată și dotată de ea mai înainte, ceea ce rădică la mai mult de 5 milioane capitalul ac­castei case. * * * Primă­ver­a în temiul. — Constitution nelle Vorstadt-Zeitung publică o po­­­r. s­ponde­nţ­ă de la fruntaria dintre Suri» și­­Ungaria în care se face . „Lăsând la o parte că aici pre­tuin­­dene su înflorit arborii pentru a doua oara și ca copiii culeg fragi în abun­denţă, trebue să constat, ca o curio­­sitate nepomenită pănă acum, că la 24 Octombrie am vazut cutoihil me î­n vâlceaua de la Wollersdorf o mul­ţiuie însemnata de Leurici ; acésta n’a fost o i­us­uce, ci téte un fapt, care s’a constat,nu şi de alţi oameni, imrtori oculari. In gradinele dio*loca­­tite se poate vedea fluturi păind din floare la flare. * * * VII Prinsul. Pe când Gontrau de Presles galopa pe drumul Toulonului, unde­­ rhiema nu un prânz cu ofițeri de marină, după cum spusese tatălui seu, ci o orgia împreună cu camarazii sei de desfrânare și cu fete de moravuri per­­dute ; pe când generalul, femeea sea şi frumoSA Provoci,«la apucau dru­mul vilei Balbert, să vedem ce se pe­trecea­u vila unde am lăsat pe Mar­cel de Libardèi, pe George Herbert şi pe invitaţii acestui din urmă. U­n servitor venise să anunţe că prânzul era servit, şi ospuţii, un nu mor de 12, trecuseră in sala de mân­care. E rar ca începutul unui prânz s& nu fie tăcut. Trebui mal întâi să ae potolsssă primul apetit, trebue ca ve-Beli* sa circule împrejur cu cupele pline, pentru c» converseţiunea sa st BDtf»gtZQ. Aşa se întâmplase şi 1* prânzul lui George. In momentul când intrăm în tuia de mâncare, dAm ptsie atesîft con* versațiune. — D-lor, 4 icea stApânul caael, avem între noi un mare culpabil !... un tr& dator !... un irate fala !... — Cine ? întrebară toate vocile. — Nedemnul și criminalul mtna* mic Marcel de Labardè* . — Ce a iAcut?... — Inthitatea cea mai neiertata! o fapta nelealA, pentru care ve con­jur­a ii fara mila !... — Da ! da ! da !... strigarA lapeții, 11 vom judeca, II vom condamna, II vom t­raut» !.. Dar crima ?... crima ?.. — Ei bmr, de oare­ce voiți aA știți, ■ji m6 cutremur spuind, a golit un pahar cu «pf», și dacA nu l*s' fi ve- 4uit era ba umple un al douele!... 1 Oroare !... — Oroare ! repetarA cu o voce m­a­­juimâ lunii, acoperindu-si feț*le cu­­ mânele. — D-lor, reluA Gmrgell rbe rt, ve conatituesc în tribun «l spre * julie* in mod suveran si tara «pel pe Marcel de Libardei, aciuat cA cu premedi­taţiune *i recidiva a co q;h îndouitul atentat de * bea de doue ori o apa ce nu era nici înroşitA... lucru de care ar trebui sA roşescA ! — Da... da .. da... răspunseră dsptţii. \ oiţi sa me numiţi preşe­dinte a acestui tribunal de otare? — Da. — Primesc dar funcţiunile tu il or goliQ legii b și pcii di % )» n c n d­i Ia i Eth­era ci n- ^« 1 ».t Altiul ch Labardès, apărarea e liberă ! Dacă vrei, de­și ai fost prins în flagrant delict, ceea ce face foarte ușorâ streina Mcusatorului public, poți să negi crima ?... Negi ?... — De loc... răspunse Marcel 1'4c. d. — Ge îndăretnicia ! Ge cinism sratal­­ probă nouă și desolantă de perversi­te» junelui scelerat ! Mărturisesce și râde ! Ei bine, ce ai de_4us pentru apărarea D lele ? — Nimic. — Ast­fel te recunosci culpabil ? — Gulf­abil de a fi obeut apă cu­rab­ ? . Da... și cu mult mai multă recidivă de­cât credeți!... — Gare e sensul acestor cuvinte ce par o provocare adresată justiției noastre? Ce vrei să caici vorbind de recidiva ? să zic că de oarte de m­ult n am băut o singură picătură d#

Next