Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-24 / nr. 3182
SD Sturzi, ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, a rugat de D. Vizanti, raportorul comisiunii pentru elaborarea proiectului de lege pentru reforma înveţâmîntului, ca să şi termine lucrarea şi sa -l înainteze pentru a se supune consiliului de miniştri. J — Ia momentul din urmă primim urmarea tilegrama din Turnu-Măgurele . La alegerile delegaţilor pentru comună, lista oposiţiunii a trecut cu o majoritate sdrobitoare de 104 voturi din 150 votanţi. — Iar s’a schimbat candidatul guvernului pentru postul de primar in capitala. Se face ea de astă dată guvernul ar voi să susţie candidatura D-lui Poli zu-Micşunescu. — D. Fleva, venind la clubul Unirea, a luat parte la discuţiunea comitetelor unite privitoare la alegeri. D-sea a exprimat decisiunea d’a lupta alăture cu celelate forţe ale oposţiunii. — Ni se spune că D-nii deputaţi Vidraşcu şi Vilner au de gând să combată alegerile din Bacau lista patronata de guvern. Se mai zice cA se va constitui in vederea alegerilor comunale un comitet compus din D nii Ernest Sturdz,*. C. Tulbure, Vidraşcu si Vilner. — D. I. C Britianu dimpreună cu miniştrii art plecat ieri la Sinaia, unde s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţia Regelui. — Compania de geniu care lucra la drumul de tir Turnu Măgurele- Costeşci terminându’şi lucrările, va reintra în capitala. — S- pretinde, spune homanul că I. Ioan Brătianu ar fi declarat ca dicAaminte din alegerile comunale vor fi în favoarea oposiţiunii, se va retrage de la guvern. 95. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Bulgaria — Independenţei române i se telegrafieza din Rusciuk că agenţia diplomatică rusa din Sofia cam şi diferitele consulate ruse din Bulgaria fac pregătiri de plecare. — Tot din Rusciuk se telegrafiezâ urmatoarele aceluiaşi 4**1 *• Deputaţii întruniţi la Târnov», afari de şedinţele oficiale a Camerei, se întrunesc în fiecare 4* comitet secret. Aceste deliberaţiuni are de obiect realegerea prinţului Alexandru şi rechiemarea mea în Bulgaria, principiei la care s’su unit sufragiele deputaţilor. Votul unei atari restauraţiuni pare sigur. El concordezi cu activitatea febrilă ce desvoltă la Târnova, în lumea parlamentară, D. Mengès, secretarul particular a prinţului de Battenberg. — De altă parte Epoca primesce din Bulgaria şcirile urenatoare . Luni seara a avut loc la Tarnom o întrunire parlamentară a partisanilor guvernului regenţei. Discuţiunea a fost foarte animată Vulcer, deputatul Soţiei, şi Stoianof, deputatul din Rusciuk, au ţinut discursuri violente contra Rusiei şi în special contra generalului Kaulbars. El «a opinat pentru resistenţă, 4'cCud că e mai bine ca Rusia să ocupe Bulgaria şi să întrebuinţeze violenţa de cât a ctd* în faţa unei presiuni diplomatice. Chiar couce.duuiile ce s’au făcut pftnft acum art lost de prisos şi »a făcut reu cause! bulgare Un grup destul de însemnat de deputaţi a aplaudat aceste decl«r-»ţiun) In urma mai multor discursuri, Stambulof a luat cuvîntul şi a început prin a recunoasce simţimintel patriotice cari srt inspirat pe preopinenţi, dar a sîârşit prin a declara că sitUEţiu ea este forte critică, din causă că puterile nu susţin Bulgaria in lupta el t* tft cu pretenţiunile rustsci. „Ora satrificielor » sunat , treiut sa contăm un mijloc pentru a scăpa ce mai este de scăpat din drepturile noastre.* In urma acestor cuvinte, cari art impresionat foarte mult pe asistenţi, s’a propus d’a sa ruga generalul Kaulbars să intervină pe lângă ţarul ca el să primesca o deputaţiune compusă din representanţii tuturor partidelor. Acâstă deputaţiune va asculta dorinţele împăratului şi va fixa în unire cu guvernul rusesc basele une înţelegeri. — Se afirmă că generalul Kaulbars a rămas nemulţumit de răspunsul ce i a dat ministerul de externe * Bulgarul, D. Nacevici, în privinţa violenţelor faţă cu supuşii ruşi De asemenea afirmă că generalul ar fi pus D-lui Nacevici în vederi că dacă se va refusa debarcarea soldaţilor ruşi la Varna, atunci vor fi bombardate ca sarmele şi clădirile publice. — La marea Sobranţă sunt presenţi 450 de deputaţi. Biuroul se compune din aderenţia guvernului. Preşedinte este Zivkov. Când daţii oposiţiunii n’art întrunit decât 76 de voturi — Figaro din Paris pretinde că al douele fiu al principelui Guza ar I fi candidat la tronul Bulgariei. Ces I tiunea s’ar fi agitat la Franzesbad, cu ocasiunea căsătoriei fiicei D-lui de Giere. ( — Extragem urmatoarele dintr’o conrespondenta trimisă din Petersburg 4i*rului Neue freie Fresse : Nu de &8t»4i a vi de ieri simte politica ruseasc.A trebuința unul punct de sprijin pentru cssul când a’ar dovedi absolut necesa rA intervenirea în afa-j cerile peninsulei balcanice. CLm ta»* 4ia a recunoscut diplomația ruseascA că schimbul Dobrogiei cu parte* din Basarabia perdută în 1856 a fost o «facere prosta şi că Rusia, aderând la p«r»griful în acastă privinţa din Tratatul de Berlin, a rădicat cu propriele ei nâm pedici ţara cu Bulgaria. Dacă Rusia ar poseda sstiu« Dobrogi», cine ştie dacă ar mai fi stat mult la gânduri de a ocupa Bulgaria. Confrctul bulgar a deschis ochii Rusiei asupra acestei erori comisăde diplomaţii ei şi care este cu greu de indreptat. Sunt însă cazuri când Rusia a ştiut să facă bune greşelele comise, şi de aceea se vorbeşte acum necurmat nu numai despre ocuparea unei insule lângă Dardante, ci şi de aceea a portului Varns, cU ce acum s’a dobândit şi mai mult convingerea că Bulgaria eats cheia posiţiunii ruseşci în Europa. Rusia nu poate renunţa cu totul la Bulgaria, mai întâi de teaoa de ă nu fi silits să devină apoi o putere numai curat asiatică, şi apoi de frică de a nu deschide Austriei drumul spre* Consantinopole și a o »»juta să devină o putere slavă. Dar princiar. — D-na Boucharf, proprietara marilor magasine Bon Marché din Paris, a făcut an nou dar de 4 milioane casei 4© retragere a impiegaţilor se’, fondată și dotată de ea mai înainte, ceea ce rădică la mai mult de 5 milioane capitalul accastei case. * * * Primăvera în temiul. — Constitution nelle Vorstadt-Zeitung publică o por. spondenţă de la fruntaria dintre Suri» șiUngaria în care se face . „Lăsând la o parte că aici pretuindene su înflorit arborii pentru a doua oara și ca copiii culeg fragi în abundenţă, trebue să constat, ca o curiositate nepomenită pănă acum, că la 24 Octombrie am vazut cutoihil me în vâlceaua de la Wollersdorf o mulţiuie însemnata de Leurici ; acésta n’a fost o iusuce, ci téte un fapt, care s’a constat,nu şi de alţi oameni, imrtori oculari. In gradinele dio*locatite se poate vedea fluturi păind din floare la flare. * * * VII Prinsul. Pe când Gontrau de Presles galopa pe drumul Toulonului, unde rhiema nu un prânz cu ofițeri de marină, după cum spusese tatălui seu, ci o orgia împreună cu camarazii sei de desfrânare și cu fete de moravuri perdute ; pe când generalul, femeea sea şi frumoSA Provoci,«la apucau drumul vilei Balbert, să vedem ce se petreceau vila unde am lăsat pe Marcel de Libardèi, pe George Herbert şi pe invitaţii acestui din urmă. Un servitor venise să anunţe că prânzul era servit, şi ospuţii, un nu mor de 12, trecuseră in sala de mâncare. E rar ca începutul unui prânz s& nu fie tăcut. Trebui mal întâi să ae potolsssă primul apetit, trebue ca ve-Beli* sa circule împrejur cu cupele pline, pentru c» converseţiunea sa st BDtf»gtZQ. Aşa se întâmplase şi 1* prânzul lui George. In momentul când intrăm în tuia de mâncare, dAm ptsie atesîft con* versațiune. — D-lor, 4 icea stApânul caael, avem între noi un mare culpabil !... un tr& dator !... un irate fala !... — Cine ? întrebară toate vocile. — Nedemnul și criminalul mtna* mic Marcel de Labardè* . — Ce a iAcut?... — Inthitatea cea mai neiertata! o fapta nelealA, pentru care ve conjura ii fara mila !... — Da ! da ! da !... strigarA lapeții, 11 vom judeca, II vom condamna, II vom traut» !.. Dar crima ?... crima ?.. — Ei bmr, de oarece voiți aA știți, ■ji m6 cutremur spuind, a golit un pahar cu «pf», și dacA nu l*s' fi ve- 4uit era ba umple un al douele!... 1 Oroare !... — Oroare ! repetarA cu o voce majuimâ lunii, acoperindu-si feț*le cu mânele. — D-lor, reluA Gmrgell rbe rt, ve conatituesc în tribun «l spre * julie* in mod suveran si tara «pel pe Marcel de Libardei, aciuat cA cu premeditaţiune *i recidiva a co q;h îndouitul atentat de * bea de doue ori o apa ce nu era nici înroşitA... lucru de care ar trebui sA roşescA ! — Da... da .. da... răspunseră dsptţii. \ oiţi sa me numiţi preşedinte a acestui tribunal de otare? — Da. — Primesc dar funcţiunile tu il or goliQ legii b și pcii di % )» n c n di Ia i Ethera ci n- ^« 1 ».t Altiul ch Labardès, apărarea e liberă ! Dacă vrei, deși ai fost prins în flagrant delict, ceea ce face foarte ușorâ streina Mcusatorului public, poți să negi crima ?... Negi ?... — De loc... răspunse Marcel 1'4c. d. — Ge îndăretnicia ! Ge cinism sratal probă nouă și desolantă de perversite» junelui scelerat ! Mărturisesce și râde ! Ei bine, ce ai de_4us pentru apărarea D lele ? — Nimic. — Astfel te recunosci culpabil ? — Gulfabil de a fi obeut apă curab ? . Da... și cu mult mai multă recidivă decât credeți!... — Gare e sensul acestor cuvinte ce par o provocare adresată justiției noastre? Ce vrei să caici vorbind de recidiva ? să zic că de oarte de mult n am băut o singură picătură d#