Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-01 / nr. 3189
VOCEA COVURLUIULUI Comisiunea însărcinată a aduce prinţului Waldemar actul alegerii e compusă din Dnil Yizkofî, preşedintele Grekoll, Mihtilooff, Braikouchfff şi Hesin-Zadty. Ea va pleca peste 2file la Cannes. Ea a trimis asttfel* prinţului o depeşă, concepută în aceiaşi termeni ca şi a guvernului. Acestă depeşă e astfel concepută : „Alteţei «ale prinţului Waldemar de Danemark). Subsemnaţii regenţi şi membri ai guvernului », o onoare a în cunoşciinţă pe Alteţa Vostra că estă 41, 1% orele 10 şi jumătate, marea Aduuire naţîonală, convocată în vechia capială a Bulgariei, va ales în unanimitate şi prin aclamaţiune prinţ al Bulgariei. Actul alegerii va fi presentat Alteţei Voastre de o depurţiune speciali aleasa de aceaşi Adunare. Convinşi că Alteţa Voastra va primi nobila sacină de a consacra viaţa se* scumpă pentru fericita şi prosperitatea unui popor care a dat atâte pro e de vitalitate şi aptitudine cătrfi progres şi civilisaţiune, şi că se va grăbi a lua în mâni frânele guvernului, avem onoarea a fi prea uniţi şi d votaţi servitoral sel. Stambloti Mu’kurotV Radoslavc IV Nacevici, StoilotV, Guesotl, Nicolaif IV, Ivancicil. TÂRKOVA 10 Noiembrie. — Dis de dimicaţă grupuri de deputaţi şi de curioşi încunjunţi mica sală în care Sorania ţine şedinţele. Domnele oraşului îşi iau locul în galeria d a dreapta, pe când mulţimea se grămădeşte în cea din stânga. la tribuna ce se află lângă biurou se observă vice consulii Angliei, Austriei şi It.Iii precum şi conrespondenţii ziarelor. La an 10 preşedintele Jevkof, urmat de asesorii săi, ocupă biuroul, şi miniştrii Ridoslavof, Stokof, Nicolief şi Nemet întră în sală. Se procedă la apelul nominal ; 45 membri sunt prisenţi, şi 58 hpstsp. Preşedintele acordă cuvîntul D-lui Radodavoh preşedinte al consiliului, care trebue să supue Adunării o propunere privitoare la alegerea prinţului Bulgariei. D. Radosavoi se ridică şi spune că guvernul alege ca candidat la tronul Bulgariei pe prinţul Waldemar. Prinţul, spune el, e membru al familiei regale din Danemarka şi căsătorit cu o princesă de Orleans Alianţele rele sunt ilustre. După cum stiţi, conform tratatului de la Berlin, aceasta alegere trebue să fie aprobată de puteri Ve propunem să alegem pe prinţul Waldemar prin aclamaţiune, pentru ca puterile să constate sentimentele represenenţilor naţiunii. O mare tăcere se făcu în urma acestor cuvinte ale preşedintului consiliului. Preşedintele Sobraniei se rădică a tunel, şi adresându-se Adunării, oruce „Cei ce voesc pe prinţul Waldemar ca Domnul Bulgariei să se rădice“. La aceste cuvinte tota sala e în piciore şi deputaţi scot urale repetate şi eptusiaste amestecate cu aplause Lumea se aşuzi şi preşedintele Jevkot declară că Sobrania a ales pe prinţul Waldemar ca prinţ al Bulgariei. Şedinţa e întreruptă pentru un sfert de oră, în timpul căruia biuroul şi miniştrii se întrunesc pentru a redacta telegrama care oferă prinţului Wildemar tronul Bulgariei. TÂRGOVA, 11 Noiembrie. — Miniştrii au ţinut consiliu ieri, după şedinţă. Nu s’a luat nici-o hotărîre definitivă. E probabil că Sobrania nu se va separa mâne. Se pare că vocsea lăsa prinţului Waldemar timp moral spre a răspunde. TÂRNOVA. 11 Nouembrie. — 9 ori dimineţa. — Viitoarea şedinţă a Sobraniei a fost amânată pentru Sâmbătă în loc de măne, după cum se fixase de mai înainte. TÂRNOVA. 11 Nouembrie. — 10 ore. — Şedinţa ce era să a ibă loc Sân. bă*ă se va ţinea j*st»4‘ Dem siu ne* D-lui Car» veh ti va fi probabil primită. LONDRA, 11 Nouembrie. — Dia* rele anglese aplaudă alegerea prințului Waldemar, dar nu cred că Gestiunea se va regula uşor. VIENA, 11 Nouembrie. — Diarele discută discursul lordul Salisbury in acelaşi timp cu alegerea prinţului Waldemar. Fremdemblatt spune că politica expusă în decursul lordului Saisbury nu poate decât să întaresca tendinţele pacinice ale Austriei şi Angliei şi credinţa într’o acţiune comună a tuturor puterilor pentru avee sa se respecteze tratatele. Die Presse e de părere că agitaţiunile din Bulgaria nu dau încă loc la o acţiune a puterilor, cari prives aceste evenimente cu nemulţumire, dar că un pas înainte mai mult ar putea aduce o schimbare totală în gruparea puterilor. Noua Presă liberă crede că nu trebue nesocotită viloarea înțelegerii austro-anglesă, mai întăi din punctul de vedere al unei acțiuni diplomatice Acesta loe crede că Rusia va sovădă refuse alegerea prințului Waldemar și să probeze pria aceasta că nu voeşte de loc un prinț bulgar. Fremdenbat spune asemene că alegerea prinţului Waldemar măreşce probabilităţile unei soluţiuni apropiate a cestiunii bulgare. BERLIN, 11 Noiembrie.— Gazeta Germaniei de Nord, vorbind de alegerea prinţului Waldemar, spune ci Sobrania, regenţa şi ministerul bulgar ia tot interesul să ispravescâ o dată 30 situiţiunea nesuficită creată prin ameninţările generalului Kaulbers şile agenţilor săi LONDRA, 11 Noiembrie.— Parlamentul angles e prorogat până la 1 9 inuarie. Post crede că nu se va deshide decât tocmai la 20 ianuaie 1987. Cu sciinţa şi voinţa mea este de a figura pe lista liberalilor disidenţi ; pentru alte liste le mulţumesc la toţi. Dimitrie Balae. 31 Octombrie 1886. — Astăel s’a împărţit prin oraş un manifest prin care D. primar N Hagi Nicola, în numele seu, recomandă alegătorilor o seriă de candidaţi pentru alegerile comunale , sea pare că ■ ar avea aerul a spune că alte persoane de cât cela recomandate dansea n’ar fi în stare a păstra şi întrebuinţa averea comunei cu mult scrupul. Am apela inse la lealitatea D-lui Ungi Nicola spre a mărturisi dacfi,in venirea sea în capul administrating nil comunile, în urma unui consiliu compus din amicii noștri, n a giisit budgetul comunei bine echilibrat, dând un excedent însemnat la fiuei execițiului, ceea ce proba bunu lui cumpecelà, și cu care a lucrat D N gi Nicola ; dacă asemene n’a găsi un frumos excedent în numerar îi cts« comuQ-lați toate serviciile b a dotate. — D. I. Oiescu, profesor de matematici la şcoala normală, licențiat î matematici dintre cel întăi al făcutății noastre de ştiințe, a fost însăcinat cu suplinirea aceleiaşi catec la seminar. — Circul Sidoli a dat primelor presentftţiuu! în oraşul nostru. N morul înseainat al cailor dresaţi, vloarea artiştilor ce are angagiaţi, primit o distracţiune aleasa publicul găliţân pe timpul iernei. Cronica iocsilâ: — Dle redactor Vocel Covurluiului. Văd numele meu figurând pe dierite liste ca candidat la primăria. — Cetim în Epoca . Se zice că guvernul a renunțat proiectul unui pod stabil peste I uăre pentru a lega lini* Bucure Fetescu cu linia Cena-Voda-Constai D, ministru al lucrărilor pub R du M ha ii propune să facă mall un bac. — Ieri la 4 ore și jumătate întrunit alegătorii colegiului I la Folo’* .VOCII COVURLCIULUI* 01TJL îhUl ” SA/tJ JIlKTlltlUL MIME PARTEA ICrima locotenentului. IX Balul Cm la orâ după plecarea de la canidul de Prestes, caleasca generalului se opria dinaintea peronului vilei Salbert. Deja un mare număr de invitaţi făcuseră act de presenţă, saloanele începeau a se umples, şi se succedas era multe valsuri și cadriluri. In momentul când contesa și Diana se scoborau din trăsură, aceste cuvinte se repetară de la unul la altu și circulară cu răpuiţiciunea scînteii electrice : — Frumosa ProvetealA !.. iată frumoasa ProveceilA... îndată după sosire mulți luni se presentaseră D-nel de PreBles, și printre acel luni Diana căutase mai iută cari ar putea fi cei trei pretendenţi la mnima sea. . dar se osteni îndată de acel inutil studii spre a se da cu totul la plăcerea dansului. O grupă compactă se forma la jarul cadrilurilor în cari dansa. Vocile murmurau neîncetat cu o exaltsțiune conținută : — Cât e de frumosă! Printre isistenți se afla un om cu bună Înfățișare, de vre 44-45 de ani deja aproape fără pe', remarcant prin expresunea impos-intă și magistrali a fîsionon el sele. Era procurorul regelui de la Toulon El vorba cu câteva persone cunoscute, şi în intervalele figurelei dansului, bucăți de dialog lovita urechea Diane!, fără a deştepta în mod viu atențiunea junei fete. Cu toate aceste autjia : — Vai! nu, D-lor, rjicea procurorul regelui, în ora când am părăsit Toulonul, nici un indiciu nu ne permitea a spera prinderea tâlharilor evadați... O nouă figură de cadril ocupă pe Diana, care nu mai auzi restul convorbirii. Când se întorce la loc, auzi din nou pe procuror : — Da, D-le, unul din tâlhari a fost omorit ieri de lovitura de pistoi a unui ofițer. Providențiala intervenire a acelui june a scăpat viefa »! amicului seu, răsurnat de pe ca unul din miserabili, pe jumătate turt și lovit cu o lovitură de oi — Și asupra cui s’a corn s încercare de asasinat ?... , — Asupra unui băiat încânt i pe care li cunoscem, asupra D lui , ge Herbert.. Diana arcuita« Ea aveţi numel George Herbert, acel nume pe ! cu câteva ore mai înainte îl proil st il credea ca’l pronunţă cu o pleită indiferenţă ; îl aurţia legi aceste cuvinte : lovitură dejenţit sinat... Simţi o durere ascuţită î mă, îngălbeni, un slab suspin din buzele sale şi fu silită să f violentă sforţare spre a nu se dansatorul seu veni să o ia. terminarea figurei, Diana căuti mulțime pe Daora de Fresnay. — Estero, îl 4'8e eA cu fac ! voce apucându I brațul, vino...