Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-01 / nr. 3189

VOCEA CO­VURLUI­ULUI Comisiunea însărcinată a aduce prinţului Waldemar actul alegerii e compusă din D­nil Yizkofî, preşedin­tele Grekoll, Mihtilooff, Braikouchfff şi Hesin-Zadt­y. Ea va pleca peste 2­­file la Cannes. Ea a trimis asttfel* prinţului o depeşă, concepută în aceiaşi termeni ca şi a guvernului. Acestă depeşă e ast­fel concepută : „Alteţei «ale prinţului Waldemar de Danemark). Subsemnaţii regenţi şi membri ai guvernului », o onoare a în cunoşciinţă pe Alteţa Vostra că estă 41, 1% orele 10 şi jumătate, marea Aduuire naţîonală, convocată în ve­chia capială a Bulgariei, v­a ales în unanimitate şi prin aclamaţiune prinţ al Bulgariei. Actul alegerii va fi presentat Alte­ţei Voastre de o depurţiune speciali aleasa de aceaşi Adunare. Convinşi că Alteţa Voastra v­a primi nobila s­acină de a consacra viaţa se* scumpă pe­ntru fericita şi prospe­ritatea unui popor care a dat atâte pro e de vitalitate şi aptitudine cătrfi progres şi civilisaţiune, şi că se va gră­bi a lua în mâni frânele guver­nului, avem onoarea a fi prea uniţi şi d votaţi servitor­­al sel. Stamb­­loti Mu’kurotV Radoslavc IV Nacevici, StoilotV, Guesotl, Nicolaif IV, Ivancicil. TÂRKOVA 10 Noiembrie. — Dis de dimicaţă grupuri de deputaţi şi de curioşi încunjunţi mica sală în care So­­rania ţine şedinţele. Dom­nele oraşului îşi iau locul în galeria d a dreapta, pe când mulţimea se gră­mădeşte în cea din stânga. la tri­buna ce se află lângă biurou se ob­servă vice consulii Angliei, Austriei şi It.Iii precum şi conresponden­ţii ziarelor. La an 10 preşedintele Jevkof, ur­mat de ases­orii săi, ocupă biuroul, şi miniştrii Ridoslavof, Stok­of, Ni­­colief şi N­em­­et întră în sală. Se procedă la apelul nominal ; 4­5 membri sunt prisenţi, şi 58 hpstsp. Preşedintele acordă cuvîntul D-lui Rado­davoh preşedinte al consiliului, care trebue să supue Adunării o pro­punere privitoare la alegerea prinţu­­lui Bulgariei. D. Radosavoi se ridică şi spune că guvernul alege ca candidat la tronul Bulgariei pe prinţul Wal­demar. Prinţul, spune el, e membru al familiei regale din Danemarka şi căsătorit cu o princesă de Orleans Alianţele rele sunt ilustre. După cum stiţi, conform tratatului de la Berlin, aceasta alegere trebue să fie aprobată de puteri Ve propunem să alegem pe prinţul Waldemar prin aclama­­ţiune, pentru ca puterile să constate sentimentele represenenţilor naţiunii. O mare tăcere se făcu în urma a­cestor cuvinte ale preşedintului con­siliului. Preşedintele Sobraniei se rădică a tunel, şi adresându-se Adunării, oruce „Cei ce voesc pe prinţul Waldemar ca Domn­ul Bulgariei să se rădice“. La aceste cuvinte tota sala e în piciore şi deputaţi­ scot urale repetate şi eptusiaste amestecate cu aplause Lumea se aşuzi şi preşedintele Jev­kot declară că Sobrania a ales pe prinţul Waldemar ca prinţ al Bul­gariei. Şedinţa e întreruptă pentru un sfert de oră, în timpul căruia biuroul şi miniştrii se întrunesc pentru a redacta telegrama care oferă prinţului Wil­­demar tronul Bulgariei. TÂRGOVA, 11 Noiembrie. — Mi­niştrii au ţinut consiliu ieri, după şedinţă. Nu s’a luat nici-o hotărîre definitivă. E probabil că Sobrania nu se va separa mâne. Se pare că vocsea lăsa prinţului Waldemar timp moral spre a răspunde. TÂRNOVA. 11 Nouembrie. — 9 ori dimineţa. — Viitoarea şedinţă a Sobra­niei a fost amânată pentru Sâmbătă în loc de măne, după cum se fixase de mai înainte. TÂRNOVA. 11 Nouembrie. — 10 ore. — Şedinţa ce era să a ibă loc Sân. bă*ă se va ţinea j*st»4‘ Dem siu ne* D-lui Car» veh ti va fi probabil primită. LONDRA, 11 Nouembrie. — Dia* rele anglese aplaudă alegerea prințu­lui Waldemar, dar nu cred că Ges­tiunea se va regula uşor. VIENA, 11 Nouembrie. — Diarele discută discursul lordul Salisbury in acelaşi timp cu alegerea prinţului Waldemar. Fremdemblatt spune că politica ex­pusă în d­ecursul lordului Saisbury nu poate de­cât să întaresca tendin­ţele pacinice ale Austriei şi Angliei şi credinţa într’o acţiune comună a tuturor puterilor pentru a­vee sa se respecteze tratatele. Die Presse e de părere că agita­ţiunile din Bulgaria nu dau încă loc la o acţiune a puterilor, cari prives aceste evenimente cu nemulţumire, dar că un pas înainte mai mult ar putea aduce o schimbare totală în gruparea puterilor. Noua Presă liberă crede că nu tre­bue nesocotită viloarea înțelegerii aus­tro-anglesă, mai întăi din punctul de vedere al unei acțiuni diplomatice Acesta loe crede că Rusia va sovă­­dă refuse alegerea prințului Walde­mar și să probeze pria aceasta că nu voeşte de loc un prinț bulgar. Fremdenb­a­t spune asemene că a­legerea prinţului Waldemar măreşce probabilităţile unei soluţiuni apropiate a cestiunii bulgare. BERLIN, 11 Noiembrie.— Gazeta Germaniei de Nord, vorbind de ale­gerea prinţului Waldemar, spune ci Sobrania, regenţa şi ministerul bulgar ia tot interesul să ispravescâ o dată 30 situiţiunea nesuficită creată prin ameninţările generalului Kaulbers ş­­ile agenţilor săi LONDRA, 11 Noiembrie.— Parla­­mentul angles e prorogat până la 1 9 inuarie. Post crede că nu se va des­hide de­cât tocmai la 20 ianua­ie 1987. Cu sciinţa şi voinţa mea este de a figura pe lista liberalilor disidenţi ; pentru alte liste le mulţumesc la toţi. Dimitrie Balae. 31 Octombrie 1886. — Astăe­l s’a împărţit prin oraş un manifest prin care D. primar N Hagi Nicola, în numele seu, recomandă alegătorilor o seriă de candidaţi pen­tru alegerile comunale , sea pare că ■ ar avea aerul a spune că alte persoane de cât cela recomandate da­nsea n’ar fi în stare a păstra şi întrebuinţa averea comunei cu mult scrupul. Am apela inse la lealitatea D-lui Ungi Nicola spre a mărturisi dacfi,i­n venirea sea în capul administrating nil comunile, în urma unui­ consiliu compus din amicii noștri, n a giisit budgetul comunei bine echilibrat, dând un excedent însemnat la fiuei ex­ecițiului, ceea ce proba bunu lu­i cumpecelà, și cu care a lucrat D N­ gi Nicola ; dacă asemene n’a găsi un frumos excedent în numerar îi cts« comuQ-la­ți toate serviciile b a dotate. — D. I. Oiescu, profesor de ma­tematici la şcoala normală, licențiat î matematici dintre cel întăi al făcu­tății noastre de ştiințe, a fost însă­cinat cu suplinirea aceleiaşi catec­ la seminar. — Circul Sidoli a dat primelo­r presentftţiuu! în oraşul nostru. N morul înseainat al cailor dresaţi, v­loarea artiştilor ce are angagiaţi, pri­mit o distracţiune aleasa publicul găliţân pe timpul iernei. Cronica iocsilâ: — D­le redactor Vocel Covurluiului. Văd numele meu figurând pe di­erite liste ca candidat la primăria. — Cetim în Epoca . Se zice că guvernul a renunțat proiectul unui pod stabil peste I uăre pentru a lega lini* Bucure Fetescu cu linia Cen­a-Voda-Constai D, ministru al lucrărilor pub R du M ha ii pr­opune să facă mal­l un bac. — Ieri la 4 ore și jumătate întrunit alegătorii colegiului I la Fol­o’* .VOCII COVURLCIULUI* 01TJL îhUl ” S­A/tJ JIlKTlltlUL­­ MIME PARTEA I­Crima locotenentului. IX Balul C­m la o­­râ după plecarea de la canidul de Prestes, caleasca genera­lului se opria dinaintea peronului vilei Salbert. Deja un mare număr de invitaţi făcuseră act de presenţă, saloanele în­cepeau a se umples, şi se succeda­s era multe valsuri și cadriluri. In momentul când contesa și Diana se scobor­au din trăsură, aceste cu­vinte se repetară de la unul la altu și circulară cu răpuiţiciunea scînteii electrice : — Frumosa ProvetealA !.. iată fru­­moasa ProveceilA... îndată după sosire mulți luni se presentaseră D-nel de PreBles, și prin­tre acel luni Diana căutase mai iu­tă­ cari ar putea fi cei trei preten­denţi la mnim­a sea. . dar se osteni în­dată de acel inutil stud­ii spre a se da cu totul la plăcerea dansului. O grupă compactă se forma la ja­rul cadrilurilor în cari dansa. Vocile murmurau neîncetat cu o exaltsțiune conținută : — Cât e de frumosă! Printre isistenți se afla un om cu bună Înfățișare, de vre 44-45 de ani deja aproape fără pe', remarcant prin expresunea impos-intă și magistrali a fîsionon el sele. Era procurorul regelui de la Toulon El vor­b­a cu câte­va persone cu­noscute, şi în intervalele figure­lei dan­sului, bucăți de dialog lovita urechea Diane!, fără a deştepta în mod viu atențiunea junei fete. Cu toate aceste autjia : — Vai! nu, D-lor, rjicea procuro­rul regelui, în ora când am părăsit Toulonul, nici­ un indiciu nu ne per­mitea a spera prinderea tâlharilor evadați... O nouă figură de cadril ocupă pe Diana, care nu mai auz­i restul con­vorbirii. Când se întorce la loc, auzi din nou pe procuror : — Da, D-le, unul din tâlhari a fost omorit ieri de lovitura de pis­toi a unui ofițer. Providențiala inter­venire a acelui june a scăpat viefa »! amicului seu, răs­urnat de pe ca unul din miserabili, pe jumătate turt și lovit cu o lovitură de oi — Și asupra cui s’a corn s încercare de asasinat ?... , — Asupra unui băiat încânt i pe care li cunoscem, asupra D lui­­ , ge Herbert.. Diana arcuita« Ea aveţi numel George Herbert, acel nume pe ! cu câte­va ore mai înainte îl proil st il credea ca’l pronunţă cu o pleită indiferenţă ; îl aurţia legi aceste cuvinte : lovitură dejenţit sinat... Simţi o durere ascuţită î mă, îngălbeni, un slab suspin din buzele sale şi fu silită să f violentă sforţare spre a nu se d­­­ansatorul seu veni să o ia. terminarea figurei, Diana căuti mulțime pe D­aora de Fresnay. — Estero, îl 4'8e eA cu fac ! voce apucându I brațul, vino...

Next