Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-08 / nr. 3195
ANUL XIV. Nr. 18.195. lO BANI EXEMPLARUL. (Galați și Brăila 5 bani). V ten ABONAMENT pentru România e un an ... 20 lei ^ 6 luni . . . io « pag. IV premiul abona(ilor pentru străinătatee un an ... 34 lei 6 lun» ... 17 ‘ Abonamentele Ic In Galați la Administrajiunea ijiaru- i, în districte la biu-urile postaie Redacţiunea : 22 str. Mare APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administraţiunea : 22, str. Mare. Xslogra,rrx.a Serviciul part. al »Vocii Covurluiuluî« AGENŢIA HAVAS. PESTA, 18 Nouembrie. — Comitul DelegaţiuniI unguresci Intrându-se, comtele Keglevici vorbi în odl favorabil da discursul comtelul Îllutky pe urmă preşedintele expuna ministrului mulţumirile selentru explicaţiunile date de dînsul mitetului. Ministrul da resbela în-j put să facă o expunere asupra pus lor cu repetiţiune; el va urma mâne Comisiunea Delegaţiunii austriace primit starea ordinara şi extraornară a marinei fără modificare, după aplicaţiunile date da guvern. Aceeaşi comisiune discutând budrul ţârilor ocupate, ministrul comun finanţe justifică budgetul, arată iugresul îndeplinit şi pe cale de a deplini, şi constată că niciodată |i la ocupare n’a domnit în aceste orincii o mai mare ordine şi o lisce mai perfectă. Toţi oratorii şi-auprimat mulţumirea lor pentru acesta tare de lucruri, care a’a mănţiout toata turburarea peninsulei baltice. ATENA, 18 Nouembrie. — Crisa nistenală e deschisă. Sa aştaptă a vedea ministerul demisionând şi dizolvarea Parlamentului. [LONDRA, 18 Nouembrie. — Stanid nu crede că sir Drumoad Wolf, 3 a fost chiemat la Londra, va puface să se accepte evacuarea Estului. Situaţiunea s a îmbunătăţit A îndoueia In valea Nilului, dar tu s’ar compromite, dacă soldaţii şi adnistratorii angles! ar părăsi ţara A *« videa ultime idri telegrafice ptgl m GALAJI, 7 Nouembrie 1886 Resultatul alegerilor comunale a ieşit în majoritate favorabil guvernului, acesta este necontestat. Nu e în* se mai puţin de necontestat, ori*ce ar foile guvernamentale, că aceste alegeri, prin cifrele însemnate de glasuri ce a obţinut oposiţiunea, au dovedit că în ţară este o nemulţumire mare contra guvernului. Cifrele nu se pot nega, oricât de mare întortochlare s’ar căuta a se da lucrurilor. Victoria a dobândit guvernul, nu e vorbă, dar în conşciinţa mea e mulţumit de o asemene victorie ? Şi apoi în multe locuri cu ce străduinţe şi cu ce preţ a dobândit-o ! E de netăgăduit dar că în ţară e un puternic curent contra guvernului. Ce a produs acest curent, guvernul e dator să caute a o afla şi a aduce remediul, dacă mai poate. Mergând pe calea de până acum, e ameninţat a se cufunda la prima ocasiune. Şi nu e de mirat acest puternic vânt contra guvernului, când el comite greşeli peste greşeli. Astfel, spre a nu cita de cât oraşul nostru, câte loviri nu i-a adus, de câte ori n’a închis urechea la strigătele sale de desperare ce i s’au transmis de representanţii sei. Nu e dlar de mirare dacă singur Ta împins în oposiţiune. Dacă a scăpatI colegiul II, dacă poate va scăpa la colegiul I, e numai graţiă divisiunii forţelor oposiţiunii. Să ia înse seama guvernul, câci nu tot d’auna îl va reuşi asemene joc SAMBATA, 8 NOUEMBRIE 1886. A N U N CI E -f,7\linia petit r^agina\ IV : 40 bani . Jjm . 80 , I N S£'R T I U N I ' fi RECLAME .'III : 8obani onică : 2 lei ipejirile se fac cu însemnat. Scrisori nebancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. ^ Cronica, locația» — In fine D-nul de la Galaţii mărturisesc că n’au voit nici o dată cu sinceritate unirea forţelor oposiţiunii şi că din contra au urmărit desbinarea. Acesta mărturisire e preţu0aă. Aveam dar dreptate ieri să spunem că fac bine treburile celor ce le au insuflat aceste manopere. Cetăţenii vor judeca cine aperă în adevăr interesele lor şi cine caută numai să le exploateze buna credinţă în unicul interes de gaşcă. — Iată mişcarea populaţiunii oralului nostru de la 26 Octombrie pănă la 1 Noiembrie : născuţi : 13 băiaţi legitimi, 13 fete legitime şi 1 nelegitimă, total 27 (din cari 8 israeliți); căsătorii : 10; morți: 30(4 israeliți), din cari 5 până la 1 an, 6 de la 1 la 5 ani, 5 de la 5 la 20 ani, 1 de la 20 la 30 ani, 2 de la 30 la 40 ani, 8 de la 40 la 60 ani, 2 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani. — I\’-i ?era„v'tu trenul de Bucurescî a sosit D. marchi8 de Reverseaux, representante Franciei în Comisiunea europeanà a Dunării. — D. Dim. Brătianu unul din leaderii oposițiune! liberale a sosit în orașul nostru. Cu același tren a sosit D Micioara, inspector financiar. — I*tă mișcarea portului nostru peJin* de 6 Nouembrie . Au sosit : vaporul danubian Carl- Ludwig din susul Dunării ; 4 șlepuri încărcate cu cereale de la Prut ; 14 lotce cu peşce sărat din Dobrogia. Au plecat : vaporul danubian Friedrich la Tulcea-Ismail ; vaporul danubian Hildegarde în susul Dunării; vaporul comp L’oyd la Constantinopol“; 1 vapor cu cherestea ; corabia cu cherestea. C2xorxlcsi ix^texióxst — Cetim în Epoca . Primim din Botoşani următdrea telegramă : Pot garanta că printre soldaţi nu e nici-un rănit. Aceştia n’au tras în popor, ci în aer, graţie atitudinii demne a ofiţerilor. Procurorul a insistat pentru tragerea în carne viuă. Generalul Ipătescu dăduse înse instrucţiuni înţelepte, cari s’au executat cu prudenţă de comandantul pieţei Căplescu. Sunt doul omeni răniţi : unul foarte grav de revolverul unul sergent de stradă, altul mal uşor de cătră un gendarm de barieră. EsU/neex*^ eăoposiţiuni a usât de arme. Oraşul liniştit chiar a doua zi de alegeri. Două batalione infanteria, sosite noaptea din Iaşi, au ocupat toate autorităţile. Generalul Pilat, primarul şi prefectul au cerut paza personală, deşi nu era nici o nevoe. Ieri trupele au reintrat în casarmă. O singură companiă ocupă tribunalul, unde se urmează instrucțiunea. Numărul tx*et al arestaților e necunoscut. Sosind la gară, delegațiil J'*rel°r sunt întîmpinați de principalii membri ai oposițiunii. liola VOCII ,covurluiuluî* 92 COMTESA NEGtifl PARTEA IL MESSAUDA XII. (Urmare). Dar a patra Oră când Tal vfi* ? - A patra Oră era în proprietatea ptesei, unde m6 introdusesem sub leghisare. Ei bine, sunt sign că conducea omnibusul, că el a exeat crima. După infonnațiunile cu- 3 asupra lui Gaspard, acel om era apabil de un atât de monstruos at&t. Tot ce a putut face, a fost t’și ceda locul pentru o sucită mare,eud în vr’o fantasia de mare se— Se poate. — Iu aceste condițiunî, dacă isbutesc a găsi pe acest om, când va afla care a fost resultatul complesanțel sele, va vorbi și va proba culpabilitatea comtesel și a marchisului. — Cum crecjl să faci spre a’l găsi ? — A ? aci e greutatea. Trebue a avea în vedere doue ipotese. Sau după îndeplinirea crimei l’au făcut să trecà în străinătate, și atunci devine aproape imposibil de a’i găsi. Stil, aflând a doua prin 4 care drama de la rea piutea Notre-Dame de Lorette, îl va fi apucat frica și’și va fiJis că era să fie urmărit și condamnat. In acest din urmă cas s’a ascuns sau în Paris sau în provinciă, unde trăesce cu suma ce a primit Dacă am fi in presența acifitui din urmă cas, cercetările ar deveni ma!esnicioae. — Nu e căsătorit și tată de familia? — Da. *— Ei bine, mi se pare că, dacă ar fi în străinătate, la adăpost de nevoe, ar fi dus pe femeea și pe copiii săi lângă el. — Ai dreptate, Filip, nu mă gândisem la aceasta,zise iute Montadert ; trebue înainte de toate să văd pe acea femee. — O vei întreba ? — O voi întreba, și dacă știe ceva, mă însărciniz a o face să vorbeaeft. — Când ai să te întorci la Fontainebleau ? — Mâne. Montadert privi pe F » 1 i p în ochi. Sărmanul înamorat avea aerul stat de prăpădit, încât avu milă de el. — Ved ce vrei, Ii t}’86 el rîijead ; »I voi să te i*u cu mine. — O ! dacă ar fi cu putință ! — Ei bine, da, va fi posibil. — O ! mulțumesc. — Dar știi, nu ți promit nimic ! Și e mai mult decât probabil că procesul tău nu va fi incă câștigat. — Ce’mi importă Să o văd numai o minută la fereastra, e tot ce cer..pentru moment. — Voi încerca să te satisfac. — Vei veni să mă iai ? — Da, mâne diminață la trece ore; vom dejuna împreună. Este un tren la 4 ore 25. — Pe mâne. — Pe mâne. Cei doui amici își strânseră mâna și Montadert se duse. In stradă junele se gândi : — Femeea lui Gispard locuește în aceasta mahala, îșizise el ; aș câștiga timp presentândume îndată la dânsa.