Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-25 / nr. 3209

Yq^^(^uRLUIULuI smerciu între România și Austro­­ugarit vor ralaceps peste câte va ile. uNu se scie îase dacă comisiunile I vor întruni la Pesta sul la Viena. ) ori ce cas nu la Bucuresci. Se face că negocierile vor isbuti m ulțumitâ concesiunilor ce va îase uvernul român. — Cetim în Lupta : Ragele a dat încă o sumă de unaî­­tă mii franci pentru a se construi cu 5te pe diferite domenie^ale corone. D. Kalinderu, administrator al do­­em­elor coronei, a lu­at măsurile nec­esare pentru construirea acestor școli. — Regele a acordat ieri după a eza mai multe audiențe la diferite frsoane de distincţiune. — Sî vorbesca în unele cercuri de trarea în viitorea combi­naţiune mi-* sterială a D-lui I. Codrescu, care va ia portofoliul finanţelor. — Serviciul comptabilităţii generale , ministerul de finanţa va termina şi sau mâne situaţiunea tesaurului iblic pe cele d’intăi doué trimes­­e ale anului budgetar 1886 — 1887 D. Nacu va depune acasîă situaţiune o Cameră şi o va publica şi prin monitorul oficia. — Sâmbăta camera de punere sub însoţiune pe lângă curtea de apel in Bucureşci a luat în cercetare do­­liul instrucţiunii în afacerea atentu ii contra primului ministru, Camera, în urma unei lungi discu­­ţiuni, a dispus ca, în virtutea arti­­olelor 230 şi 231 din procedura cri­­ma­, să se mai facă un supliment­­ instrucţiune, de­oare­ce unul din implicit lui Stoica ar fi făcut mai uite declaraţiuni contra fraţilor Oro­­şanu, Camera de acusaţiune a delegat din nul său pe D. Kivu, care la rândul i- a însărcinat pe D. jude instructor face acest supliment de instrucţiune. — Guvernul, vedând că a scrân­­ge la Botoşani, face tot posibilul să împace spiritele. Aşa scoaterea D-lui Rojniţă din prefectură este decisă. Pentru moment se cântă o persóaná care săi înlocuescâ, o persóná înse care să inspire a]încre~dre oposiţiunii prin onestitate şi imparţialitate. Până acum nu s’a găsit o asemene persóaná. Ministrul de interne înse, se spune, că este decis ca să dea puteri discreţionare noului prefect, de se va găsi, ca să pună capăt tuturor abu­zurilor şi scandalurilor. — D. ministru de resbst a trimis mai multor casa mari din străinătate caietul de sarcine pentru duel în în­treprindere a lucrărilor fortificaţi li­nilor din capitală. Se vorbeşte de un consortium de bancheri din Germania pe cari gu­vernul nostru i-ar protegia și cari ar fi dispuși să ia aceste lucruri. — Guvernul va fi interpelat săp­­tămâna aceasta în c Cameră în privința recțiunilor României cu Rusia, mai cu seara, în urma evenimetelor petre­cute în Bulgaria. — Guvernul va cere în curând Ca­merei să voteze modificarea câtor­va articole din legea electorală, carii fac incompatibile unele funcțiuni cu man­datul de deputat. — Cetim în România liberă . Ni se comunică cum că casa D-lui Kogâlniceanu de la­­moșia Ripile a fost distrusă de foc, și că mai toate documentele istorice din arhiva pro­prietarului au fost preda flăcărilor. Paguba deci e foarte mare din acest punct de vedere. — Comisiunea Camerii pentru răs­puns la discursul tronului^s’a constituit, aiegend de “președinte pe D. Rusu Lopu­teanu și de raportor pe D. C. Dimitrescu. — Li Indépendance roumaine spune că negociările unei convenţiuni co­merciale cu Rusia s’au întrerupt pen­tru moment. Se schimbă în aceasta privinţă com­­unicaţi­uni între Bucu­reştii şi St.-Petersburg. — Direcţiunea reg.ilă a drumuri­lor de fer » făcut în Germania o nouă comanda cu vagoane pentru cftletori şi mărfuri. T-degrsme financiare (Knprod'JCțiunea vtitrjr^îsa) BUCURESCI, 6 Decembrie, Vinân­t, R. Banca Națională. . . . .102200 0, Societatea de construcțiuni.145.OO V. Dacia-Ronttânia........................207.OO Argint şi bilete contra aur 17.50 VIENA, 4 Decembrie LONDRA, 4 Decembrie. FRANCFORT, 4 Decembrie. Renta română amortis. $u/o* . 9425. BERLIN, 4 Decembrie. Napoleonul. . .... 9­ 97 Galbenul ........ 5 93 Foi imperial ....... 10.29 Lira turcă . . .... . 30 Argint contra hârtiă. . . . .100.00 Rubla barbă ....... 118.50 Acțiuni Anstalt ...... 298.20 Renta metalică 5 sută , f , 84.90 Renta feurită 84 20 Renta aur 115.00 ÎjîOSC t i a c a * 17.50 Londra, U vedere , . . , «12645 g ft ti s s e49 85 ÎâÎIs 4 1 • e 161.90 Atftstetdan* 6 , . . • ,104.10 Napoleonul. ....... 16.14 Renta română anaortisabila 5%, 94 40 Obligațiuni române noue 6% ,105.40 împrumutul român 5Vu •102.00 împrumutul Oppenfcelsa . . .109.00 Rubla hârtie, comptant , 192.10 Londra 3 luni. ...... 20.23 Paris, 2 luni ...... 80.15 Amsterdam, 167.70 împrumut municipal Bucureșci 84. ..— PARIS, 4 Decembrie Renta francesă 41/*u/o. . . •110.05 , boulevard...... 109.35 Renta română perpetuă S°/0 . 92.50 , 6% căi ferate ,110.00 Acțiunile Băncii României , . ..— împrumutul elin 1879, a . .382.50 jf $ SdSl. ... 33500 Banca otomană ...... 546.25­­ boulevard 545.00 Datoria turcă................................... 13.45 Lose turce............................ . . 37-50 împrumutul egiptean .... 387.00 Londra, la vedere . . . . . 25.36 Amsterdam 3 luni., . , . .207.87 Berlin, , .....I23'25 Consolidatele anglese .... 101-Vw Acțiunile Băncii României , . 6-Vs Paris, 3 luni ...... 25-55 Berlin, 20.61 Amsterdam, 12.04­ ­ OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 5 Decembrie 1886. Barometrul redus la 60 ;­ corectat la nivelul mării in mi­metre 8. a. m. ........ . 754 6 3. p a............................................... 57 p 8. p. m................................ 59.2 media.....................:..... 75^-9 Termometrul la 0° umbră , minima. .................................................11.2 maxima.......................»............................152 min. -f-8. a.m. -4-2 p.m. + 8 p.m. media--------------------------------------------------119 4 fără apărător......................................... 17 0 Starea higroraetrică relativa. ... 67 Tensiuîiea vaporilor în miametre . . 7 0 Vînt- 1 [ direcțiunea dominanta . . SAV. v \ forța (O“calma—6 *uragan). 2 3 Evaporometrul în milimetre. . . . 2.2 Caonometru (O—21).............. M Pm­viometru in milimetre........ u-° Nebulositate(0—Seara —10—Acoperit). 3­ Nivelul Dunării d'asupr* mării Negre nr. 2.06 Minus............................................ 22 TJItiaie soiri. ________9 SOFIA, 5 Decembrie. — Agentul diplomatic »1 Serbiei și secretarul seu. au făcut visit* lor de ceremoniă re* gențdor 1» ministeriul a facerilor stâine Trasuri da gală și un pichet de ca­valerii i- a condus și adus înapoi la otelul lor. Musica militară și o com­pania din regimentul făcea onorurile 1* minister, PARIS, 5 Decembrie.— Grupele din stânga &.U însărcinat biurouriie lor să se concerteze pentru soluțiunea cri­­sei. Până acum D. Grévy n’a chiemat pe n­raene, și e probabil că va aştepta până după Înm­ormîntarea generalului Pitti, care va avea foc Marți. Le Temps crede că numai D. de Freycinet este în stare de a forma cabinetul, dar el e din ce în ce mai puţin dispus de a relua puterea. ULTIMA D­AHA. PARIS, 6 Decembrie.— Soluţiunea crisei ministeriale nu va avea loc ina­inte de opt LONDRA 6 Decembrie. — Desor­­dini serioase au avut loc la York, în Irlanda. Irlendeşii au atacat poliţia şi au rănit mai mulţi agenţi. George Leon­ida-Aslan avocat, strada Văduvoiu vis-a-vis de Curtea de Apel. — N’a venit. « Atât mai bine 1 »^8e Maura cu­­ suspin de ușurare, me temeam să î­mi găsesc aci. Grăbescede­spre a e îmbrăca, ca să me duc înainte I a sosi. Când va veni, îi vei spune nu me voi întoarce, că tu ai să vii âne diminață să me găseşei la gară,­­ la cea de Nord, ci la cea de Ly I. Pe când el va aștepta acolo, noi am fi pe drum spre Bruxela. Camerista nici avu aerul de a se ira de modul cum stăpâna sea vorb­a de Max de Premfort. Era atât de obicinuită cu capriliere schimbările Zmei, în­cât nimic n’p­rea surprinde în acâstă ordine de el. Se mulțumi a se gândi. — Se pare că s’a sfârșit. A cui e udul ? AfOl ddsbrăcă pe comUsă și o a­­jută să se straveaiesca. După ce termină, când Zina trans-­­ formată dasch­se un sertar și șe0se un micuț revolver, o cap d’operă de armurăriă anglesâ, gr&țîă căruia ți­nea în mână vicea a șase amcul, E­­lena avu un gest de neliniște. Cu tota corecțiunea sea, caresă a întreba pe stăpâna sea. — Doamna se duce iar colo astă noapte ? — Da, copila mea, răspunse D-na de Moëris ; nu voesc să părăsesc Pa­risul fără să ’mi ofer o ultimă noapte de emoțiune.. — O ! Da nă, știi bine că rândul trecut erai să nu te mai întorci. — Da, e adevărat ; după ce s’au bătut între ei, s’au întors contra mea şi au încercat a’mi lua perea... — D-na chiar a fost rănită. — O ! uşor... o sgâriitura la umor!... Ce vrei ? tocmai pericolul îmi îndoi­­esce plăcerea... Şi apoi, dacă al şei ! acele animale sunt cel puţin nişce ameul, nişce adevăraţi bărbaţi !... mi­­rosa a sânge !... Cu ei atâte muşcă­turi, atâte lovituri cât şi sărutări !... Dacă -i şei cât prefer bestiala lor pa­siune, brutalitatea lor, urletele lor de fere la mofturile celor­l’alţi !... Vani­tatea mea de femee este alt­fel lin­guşită de privirile lucitore de poftă ce el aruncă asupra mea, de luptele sângerose ce provoca dorința lor de a mă pos­eda... A ! dacă i-ar vedea bătendu-se !... Și cel care învinge este alesul ! Lovi ușor, zimbind, obrazul came­ristei, friend : — Aide, nebuno, linișcesce te, nu mi se va întâmpla nimic... Mă voi întoarce pe la 6 ore, îmi vei prepara o baia. * După ce ieşi din otel, se întoarse la stânga și urcă pe jos calea aproape deşartă-Nu veaau două umbre ce se desli­­piau­ de la un colț a casei de ceea* l’mltă parte a șoseliî și cari o urmau la distanță. Merse ast­fel, cu manele în păsu­­nare, cu un aer ştrengăresc, pănă la Arcul-de-triumf. Acolo se urcă pe imperiala tram­vaiului de la Villette. După ea, Montadert și Vilguérin urcară mica scară și veniră să se pună la extremitatea bancei pe care se pusese ea. ( Va urma)

Next