Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-25 / nr. 3209
Yq^^(^uRLUIULuI smerciu între România și Austrougarit vor ralaceps peste câte va ile. uNu se scie îase dacă comisiunile I vor întruni la Pesta sul la Viena. ) ori ce cas nu la Bucuresci. Se face că negocierile vor isbuti m ulțumitâ concesiunilor ce va îase uvernul român. — Cetim în Lupta : Ragele a dat încă o sumă de unaîtă mii franci pentru a se construi cu 5te pe diferite domenie^ale corone. D. Kalinderu, administrator al doemelor coronei, a luat măsurile necesare pentru construirea acestor școli. — Regele a acordat ieri după a eza mai multe audiențe la diferite frsoane de distincţiune. — Sî vorbesca în unele cercuri de trarea în viitorea combinaţiune mi-* sterială a D-lui I. Codrescu, care va ia portofoliul finanţelor. — Serviciul comptabilităţii generale , ministerul de finanţa va termina şi sau mâne situaţiunea tesaurului iblic pe cele d’intăi doué trimese ale anului budgetar 1886 — 1887 D. Nacu va depune acasîă situaţiune o Cameră şi o va publica şi prin monitorul oficia. — Sâmbăta camera de punere sub însoţiune pe lângă curtea de apel in Bucureşci a luat în cercetare doliul instrucţiunii în afacerea atentu ii contra primului ministru, Camera, în urma unei lungi discuţiuni, a dispus ca, în virtutea artiolelor 230 şi 231 din procedura crima, să se mai facă un supliment instrucţiune, deoarece unul din implicit lui Stoica ar fi făcut mai uite declaraţiuni contra fraţilor Oroşanu, Camera de acusaţiune a delegat din nul său pe D. Kivu, care la rândul i- a însărcinat pe D. jude instructor face acest supliment de instrucţiune. — Guvernul, vedând că a scrânge la Botoşani, face tot posibilul să împace spiritele. Aşa scoaterea D-lui Rojniţă din prefectură este decisă. Pentru moment se cântă o persóaná care săi înlocuescâ, o persóná înse care să inspire a]încre~dre oposiţiunii prin onestitate şi imparţialitate. Până acum nu s’a găsit o asemene persóaná. Ministrul de interne înse, se spune, că este decis ca să dea puteri discreţionare noului prefect, de se va găsi, ca să pună capăt tuturor abuzurilor şi scandalurilor. — D. ministru de resbst a trimis mai multor casa mari din străinătate caietul de sarcine pentru duel în întreprindere a lucrărilor fortificaţi linilor din capitală. Se vorbeşte de un consortium de bancheri din Germania pe cari guvernul nostru i-ar protegia și cari ar fi dispuși să ia aceste lucruri. — Guvernul va fi interpelat săptămâna aceasta în c Cameră în privința recțiunilor României cu Rusia, mai cu seara, în urma evenimetelor petrecute în Bulgaria. — Guvernul va cere în curând Camerei să voteze modificarea câtorva articole din legea electorală, carii fac incompatibile unele funcțiuni cu mandatul de deputat. — Cetim în România liberă . Ni se comunică cum că casa D-lui Kogâlniceanu de lamoșia Ripile a fost distrusă de foc, și că mai toate documentele istorice din arhiva proprietarului au fost preda flăcărilor. Paguba deci e foarte mare din acest punct de vedere. — Comisiunea Camerii pentru răspuns la discursul tronului^s’a constituit, aiegend de “președinte pe D. Rusu Loputeanu și de raportor pe D. C. Dimitrescu. — Li Indépendance roumaine spune că negociările unei convenţiuni comerciale cu Rusia s’au întrerupt pentru moment. Se schimbă în aceasta privinţă comunicaţiuni între Bucureştii şi St.-Petersburg. — Direcţiunea reg.ilă a drumurilor de fer » făcut în Germania o nouă comanda cu vagoane pentru cftletori şi mărfuri. T-degrsme financiare (Knprod'JCțiunea vtitrjr^îsa) BUCURESCI, 6 Decembrie, Vinânt, R. Banca Națională. . . . .102200 0, Societatea de construcțiuni.145.OO V. Dacia-Ronttânia........................207.OO Argint şi bilete contra aur 17.50 VIENA, 4 Decembrie LONDRA, 4 Decembrie. FRANCFORT, 4 Decembrie. Renta română amortis. $u/o* . 9425. BERLIN, 4 Decembrie. Napoleonul. . .... 9 97 Galbenul ........ 5 93 Foi imperial ....... 10.29 Lira turcă . . .... . 30 Argint contra hârtiă. . . . .100.00 Rubla barbă ....... 118.50 Acțiuni Anstalt ...... 298.20 Renta metalică 5 sută , f , 84.90 Renta feurită 84 20 Renta aur 115.00 ÎjîOSC t i a c a * 17.50 Londra, U vedere , . . , «12645 g ft ti s s e49 85 ÎâÎIs 4 1 • e 161.90 Atftstetdan* 6 , . . • ,104.10 Napoleonul. ....... 16.14 Renta română anaortisabila 5%, 94 40 Obligațiuni române noue 6% ,105.40 împrumutul român 5Vu •102.00 împrumutul Oppenfcelsa . . .109.00 Rubla hârtie, comptant , 192.10 Londra 3 luni. ...... 20.23 Paris, 2 luni ...... 80.15 Amsterdam, 167.70 împrumut municipal Bucureșci 84. ..— PARIS, 4 Decembrie Renta francesă 41/*u/o. . . •110.05 , boulevard...... 109.35 Renta română perpetuă S°/0 . 92.50 , 6% căi ferate ,110.00 Acțiunile Băncii României , . ..— împrumutul elin 1879, a . .382.50 jf $ SdSl. ... 33500 Banca otomană ...... 546.25 boulevard 545.00 Datoria turcă................................... 13.45 Lose turce............................ . . 37-50 împrumutul egiptean .... 387.00 Londra, la vedere . . . . . 25.36 Amsterdam 3 luni., . , . .207.87 Berlin, , .....I23'25 Consolidatele anglese .... 101-Vw Acțiunile Băncii României , . 6-Vs Paris, 3 luni ...... 25-55 Berlin, 20.61 Amsterdam, 12.04 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 5 Decembrie 1886. Barometrul redus la 60 ; corectat la nivelul mării in mimetre 8. a. m. ........ . 754 6 3. p a............................................... 57 p 8. p. m................................ 59.2 media.....................:..... 75^-9 Termometrul la 0° umbră , minima. .................................................11.2 maxima.......................»............................152 min. -f-8. a.m. -4-2 p.m. + 8 p.m. media--------------------------------------------------119 4 fără apărător......................................... 17 0 Starea higroraetrică relativa. ... 67 Tensiuîiea vaporilor în miametre . . 7 0 Vînt- 1 [ direcțiunea dominanta . . SAV. v \ forța (O“calma—6 *uragan). 2 3 Evaporometrul în milimetre. . . . 2.2 Caonometru (O—21).............. M Pmviometru in milimetre........ u-° Nebulositate(0—Seara —10—Acoperit). 3 Nivelul Dunării d'asupr* mării Negre nr. 2.06 Minus............................................ 22 TJItiaie soiri. ________9 SOFIA, 5 Decembrie. — Agentul diplomatic »1 Serbiei și secretarul seu. au făcut visit* lor de ceremoniă re* gențdor 1» ministeriul a facerilor stâine Trasuri da gală și un pichet de cavalerii i- a condus și adus înapoi la otelul lor. Musica militară și o compania din regimentul făcea onorurile 1* minister, PARIS, 5 Decembrie.— Grupele din stânga &.U însărcinat biurouriie lor să se concerteze pentru soluțiunea crisei. Până acum D. Grévy n’a chiemat pe nraene, și e probabil că va aştepta până după Înmormîntarea generalului Pitti, care va avea foc Marți. Le Temps crede că numai D. de Freycinet este în stare de a forma cabinetul, dar el e din ce în ce mai puţin dispus de a relua puterea. ULTIMA DAHA. PARIS, 6 Decembrie.— Soluţiunea crisei ministeriale nu va avea loc inainte de opt LONDRA 6 Decembrie. — Desordini serioase au avut loc la York, în Irlanda. Irlendeşii au atacat poliţia şi au rănit mai mulţi agenţi. George Leonida-Aslan avocat, strada Văduvoiu vis-a-vis de Curtea de Apel. — N’a venit. « Atât mai bine 1 »^8e Maura cu suspin de ușurare, me temeam să îmi găsesc aci. Grăbescedespre a e îmbrăca, ca să me duc înainte I a sosi. Când va veni, îi vei spune nu me voi întoarce, că tu ai să vii âne diminață să me găseşei la gară, la cea de Nord, ci la cea de Ly I. Pe când el va aștepta acolo, noi am fi pe drum spre Bruxela. Camerista nici avu aerul de a se ira de modul cum stăpâna sea vorba de Max de Premfort. Era atât de obicinuită cu capriliere schimbările Zmei, încât nimic n’prea surprinde în acâstă ordine de el. Se mulțumi a se gândi. — Se pare că s’a sfârșit. A cui e udul ? AfOl ddsbrăcă pe comUsă și o ajută să se straveaiesca. După ce termină, când Zina trans- formată daschse un sertar și șe0se un micuț revolver, o cap d’operă de armurăriă anglesâ, gr&țîă căruia ținea în mână vicea a șase amcul, Elena avu un gest de neliniște. Cu tota corecțiunea sea, caresă a întreba pe stăpâna sea. — Doamna se duce iar colo astă noapte ? — Da, copila mea, răspunse D-na de Moëris ; nu voesc să părăsesc Parisul fără să ’mi ofer o ultimă noapte de emoțiune.. — O ! Da nă, știi bine că rândul trecut erai să nu te mai întorci. — Da, e adevărat ; după ce s’au bătut între ei, s’au întors contra mea şi au încercat a’mi lua perea... — D-na chiar a fost rănită. — O ! uşor... o sgâriitura la umor!... Ce vrei ? tocmai pericolul îmi îndoiesce plăcerea... Şi apoi, dacă al şei ! acele animale sunt cel puţin nişce ameul, nişce adevăraţi bărbaţi !... mirosa a sânge !... Cu ei atâte muşcături, atâte lovituri cât şi sărutări !... Dacă -i şei cât prefer bestiala lor pasiune, brutalitatea lor, urletele lor de fere la mofturile celorl’alţi !... Vanitatea mea de femee este altfel linguşită de privirile lucitore de poftă ce el aruncă asupra mea, de luptele sângerose ce provoca dorința lor de a mă poseda... A ! dacă i-ar vedea bătendu-se !... Și cel care învinge este alesul ! Lovi ușor, zimbind, obrazul cameristei, friend : — Aide, nebuno, linișcesce te, nu mi se va întâmpla nimic... Mă voi întoarce pe la 6 ore, îmi vei prepara o baia. * După ce ieşi din otel, se întoarse la stânga și urcă pe jos calea aproape deşartă-Nu veaau două umbre ce se deslipiau de la un colț a casei de ceea* l’mltă parte a șoseliî și cari o urmau la distanță. Merse astfel, cu manele în păsunare, cu un aer ştrengăresc, pănă la Arcul-de-triumf. Acolo se urcă pe imperiala tramvaiului de la Villette. După ea, Montadert și Vilguérin urcară mica scară și veniră să se pună la extremitatea bancei pe care se pusese ea. ( Va urma)