Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)

1886-12-02 / nr. 3215

ANUL XIV.­­ Nr. 8.215. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei » 6 luni . . . 10 « Vezî pag. IV premiul d­ent abona­ţii er pentru străinătate e un an ... 34 lei » 6 luni ... 17 « Abonamemel se fac in Galaţi la Ad­­ministraţiunea Ziaru­lui, in districte la biu­­rurile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL: ____________________________ ’ MARTI, 2 DECEMBRIE 1886 anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani , HIj 80 , I­NS­ERTIU N I 51 RECLAME Padina ÎII : 80bani La Cronica : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. I APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. || Administraţiunea . 22, str. Mare. Telegrame Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 11 Decembrie. — Camera în şedinţa de astidî­­ început discuţiunea pe articole a pro­iectului de răspuns la meseg­r. D. Fleva a combătut paragrafele 1 şi 2, la care a răspuns D. ministru al afacerilor străine. La paragraful relativ la starea fi­nanciară, a luat cuvîntul D. F. Carp, arătând re­aua stare a finanţelor. Camera a respins amendamentul silit în urm­a răspunsului D-lui ra­­portor C. Demetrescu şi a D-lui A Stolojan. Discuţiunea va continua Lauf. — Senatul s a ocupat cu indigenate. ST.­PETERSBURG, 10 Decembrie. — O comunicare oficială zice că Ru­sia, rechiemând pe generalul Kauk­­­ara, n a voit să rupă legăturile ce o unesc cu Bulgaria. Rusia a voit numai să arate că nu recunosce le­galitatea stării de lucruri creată de silaba minoritate, care pun­ând mâna de putere, se crede în drept de­p­lir de saarta naţiunii bulgare după iederile cele personale, şi a face din r’însa un instrument revoluţionar, revoluţiunea din Filipopole a aran­­cat Bulgaria într’o aventură pericu-­6să, al cărui resultat este starea ac­­uală de lucruri. Dacă Rusia, rămânend pe tărâmul ratatelor, urmeazâ a se sili să su­­r­me greaua presiune ce apesa »su­ra Bulgarilor și să restabileasca ord­inea legală, care va fi o garanția e prosperitate, aceastâ prosperitate B­ulgariei va justifica sacrificiele Ku­­el. Rusia n’are nici-un gând egoist, dar nu va adera la nici-o combina­ţiune care, sub aparenţele legalităţii, n ar face de­cât să consolideze situa­ţiunea anormală actuală a Bulgariei. SOFIA, 10 Decembrie.— D. Nice­­vici, făcând cunoscut lui Gadban­­efendi că a dat copia a telegramei marelui vizir, privitoare la candida­tura prinţului de Mingrelia, represen­­tanţilor marilor puteri, comisarul o­toman s’a înfuriat. Cercurile guver­namentale din Sofia pretind că causa acestei nemulţumiri e că Sublima Porta va putea să se convingă ca trimisul seu modi­­că după plac pie­sele ce le transmite atât guvernului cât și Portei. LONDRA, 11 Decembrie.—Regina Victoria a conferit prinţului Alexandru de Battenberg marea cruce a ordinu­lui Băii. VIENA, 11 Decembrie.—După spu­sele­­parelor, prinţului Lobanofl, pri­mind deputaţi­unea bulgară, nu i-a ascuns că ea nu va fi primită la Sc Petersburg. Deputaţiunea a expri­mat speranţa că D. Lobanofl se va sili să modifice s­­istă resoluţiune a guvernului rusesc. Membrii deputaţiunii au lăsat căr­ţile lor la ceia­l­alţi ambasadori. Ei vor fi primiţi *4V de comtele Tau­ffs, iar Luni de D. Tisza la Pesta. PARIS, 11 Decembrie. — D. Billot refusa in portofoliul afacerilor străine, cabinetul e ast­fel constituit : D. Goblet, preşedinte al consiliului, ministru de interne ; D. Dauphin, fi­nanţe ; D. Berthelot, instrucţiunea pu­blică ; D. Sem­en, justiţia. Cei­l­alţi miniştri conservă portofoliurile lor. D. Goblet va face interimul ministe­rului afacerilor străine. D. Goblet a declarat Camerei că­­ politica exterioară rămâne aceeaşi. Va­­ înfăţişa în luna ianuarie proiectele de nforme ce trebue făcute înlăuntrul ţerii, şi a cerut de la Cameră să a- TLte încrederea sea în noul cabinet,­­ ‘ vorându’l cele 12 părţi provisorie ale impozituluL După propunerea D-lui Goblet, Camera s’a amânat pe Marţi. PARIS, 11 Decembrie.—D. Goblet a oferit portofoliul afacerilor străine D lui Decrais, ambasadorul Franciei la Viena. SOFIA, 11 Decembrie.—Guvernul rus a dat ordin D-lui Somoff, secre­tarul Agenției rusescî, rămas la So­fia, să fie gata de plecare. Baronul Thielmann a cerut să se transfere la Berlin 700.000 de franci depușî­ la Banca Bulgariei de Agen­ţia ruseasca. Banca a răspuns că trans­ferata se va face în trei zile. VIENA, 11 Decembrie. — Deputa­­ţiunea bulgară a expediat la Sofia un raport lung. Ambasadorii Rusiei, Germaniei şi Italiei au lăsat cărţile lor la portarul otelului în care au descins delegaţii însărcinatul de afaceri al Angliei a visitat deputațiunea, ROMA, 11 Decembrie. — Camera a hotărît să suspende şedințele sele pentru trei zile, spre semn de dolin, cu ocaziunea morții D-lui Minghetti, să pună în sala președintei bustul de marmoră al fostului ministru și să tipârească discursurile seie. Gu­vernul a presentat un proiect de mo« numeai ce se va rădica la Roma in amiintirea lui Minghetti. BERLIN, 11 Decembrie.— împăra­tul » dat un mare prânz în onoarea arhiepiscopului din Fraga. OxorLicsb locala. — Aflam că Vineri, 5 curent, I. P. S. S mitropolitul primat va sosi la Brăila, iar de acolo cu vaporul va veni în urbea noastra, unde va o­­ficia cu 2 arhierei în dium de Sf. Nicolae, patronul catedralei noastre, după cum apoi înaltul oaspe îşi va da rămas bun de la cetăţenii gălă­­ţeni, în sinul cărora fu atât de iu­bit ca fost episcop al Dunării­ de Jos, şi care suntem convinşi că la rândul se­u îşi va reaminti cu iubire de ora­şul Galaţi. — Este probabil că înainte de va­canţele parlamentare se va face ale­gerea a 3 episcopi : la Râmnic, la Huş­ şi cel de la Galaţi. — In No. de Sâmbătă am reprodus o informaţiune a Epocei că D. Al. Radu ar fi scris articolul din Voința na­ţională contra D-lui prefect Lu­pu Costache. D. Ridu ne trimite un răs­­puns, în care nega paternitatea acelui articol, și face oare­cari apreciări asu­pra informatorului Epocei. Reprodu­cem din răspunsul D-lui Ridu numai partea ce ne pnveste. Cât despre a­­preciările rele asupra informatorului Epocei, D. Radu rămâne să le adre­seze acestui­­fiar, câci pe noi nu ne privesc. In aceasta privința numai Vu olicla „VOCII COVURLUIULUI« 32 Om FATAL [ARTIEIUL II» EI MAME PARTEA ii. Fiul de adopțiune V. D­ej­unul N’o să povestim începutul dejunu­­, în care Gontran de Presles dădu 3bă de preiocitatea unor vidle ce buiau să’l conducă departe. Vom produce din conversațiunea ce se gagea între cei douî comeseni nu ii partea ce ne intereseaza. — Mi se pare «ă ai venit la cas­telul de Presles în ajunul plecării noastre ? 4^e Gontran. — Da. — Atunci știai că plecăm, dar de­s gur nu știai unde ne ducem... — Acesta e foarte exact. — Ei bine, scumpul meu amic, nici eu nu șciam. Instalat dinaintea trăsurei cu tatăl meu, în fața mamei și a sorei mele, aceste dame își pe­­treceau timpul într’un plâns continuu, ștergându’și ochii la fie-cari trei mi­nute și aruncându-se din eran er* una în brațele alteia... Nu exagerez aveam aerul de a ne duce ia o în­mormântare... — Și de unde proveni» acea tris­tețe ?... — N am putut «dl*... Foarte abil ar fi acela ce ar putea descoperi pen­tru ce plâng femeile !... cera­­tăi meu bine voi a mî spune ca ne du­cem la Paris, unde vom petrece pro­­babil mai multe luni... Acesta nou­­tate nie umplu de bucuria. Cunosc clasicii mei, şi ştiu că Parisul e viaţa. Nimic dar nu mi putea fi mai plăcut de­cât a face cunoştinţa avareiul­ oraş... Val... de trei ori val !... decepţiunea trebuia să urmeze iute... Știi ce mă aștepta la Paris ?... — In adevăr nu... — Ei bine, îndată ce ajunserăm, trăsura se opri dintdntea unui otel obscur din strada Viore-L’Evêque, pe care tatăl meu îl închinase. Era ce­va meschin. Ți s’ar părea de necre­zut, scumpul jBfan George, și cu toate aceste e purul adevăr. Dar acesta nu e nimic în comp­arațiune cu ceea ce cum aștepta a doua 4** G ! îmi vine să mă înfior numai gaodindu-mă... — Și ce­­era atât, de oribil?... — A doa& 4i di;uiine­», u«ti servitor veni sami spună că tatăl meu mea aștepta. Me dusei. „lați pălăria, îmi zise el, vei ieşi cu mine.“ O trăsură aştepta, plecarăm Ajunserăm dinaintea unei vaste case negre cu ferestrele cu fcre, şi care sem­ena cu o închisoare. Intrarăm şi cetii deasupra uşilor : vor­bitor, refectoriu, etc. In una din sale ne ieşi înainte un om cu fipsonomia dulce... „E fiul meu de care ți-am vorbit ieri, (j'se tatăl meu . Iți încre­dințez o ce rătăcită.. tratezi-o prin isolare, și fă a st­ fel ca să feresci de contagiune restul trupei D-tele.,, In­­țeleset îidată că augustul »uter a (jU* lelor mele me punea în o «asă de4e* ducațiune. Ga era de făcut ? Nu sunt ipocrit. Ca toate aceste, o dată în vi­s, îmi siger că nu aveam altă speranță de­cât o imensă ipocribie. Ne aveam nici-o poftă de a mă intoarce la virtute, trei

Next