Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)

1886-12-02 / nr. 3215

— Se (}1C3 că în viitorul budget «1 ministerului de resbel se prevede) infiii­ţare* a două funcţiuni de go­berai! de brigadă. **— Sinodul ţine astft4, prim» se r­edioţă sub preşed­nţ» noului mitro­­polit. Sinodul se va ocup« înainte de ta* e de demisiune» ce’or douî episcop! — In stitul major al armatei st­­ucrezi cu activitate harta topograficii i­terii. H*.rt» Dobrogiel este d-ji term­i­nată. I — Aflăm ră ministrul de resbel » prevecjmt în viitorul sin budget p* lanul 1881 mărirea corpului s»niU­­lldl iran­ei prin înmulţirea medicilor şi veterinarilor. — Cetim în România . Se vorbeşte că D. Ioan Brătianu primul ministru, va păstra portofoliul ministerului domenielor iţi se va numi un nou tituar la ministerul de in­terne.­­ — Pe la mijlocul lui Decembrie D. ministru Sturzi este aşteptat 1» ÎVieD» în cestiunea convenţiunii. Die­sul nu va fi însoţit de nim­ene, câci de­o­cam dată nu este vorba da în­­*cepe discuţiunea în fond. — Directorii căilor ferate austro ungare se vor întruni în curând h Viena, spre a stabili o procedare co­­mună în privinţa legăturilor directe între căile ferate austro-ungare şi române. — L’ In­dépend­ance roumaine spune că se vorbesce mult în cercurile ofi­ciose de decisiunea ce ar fi luat gu­vernul de a disolva Corpurile legiui­­toare. Se adaoge ca chiar M. S. Re­gele ar fi de arâstă opiniune. Grâu, 3,700 hect., 58s/* lbr, 11.35 lei, calc. Porumb nou, 1,400 hect., 58 lbr., 5.90 lei, m. Porumb nou, 700 hect, 59 lbr., 6.20 lei, m. Porumb nou, 1,200 hect., 597* lbr., 6.50 lei,m.­­ Porumb nou, 700 hect., 56 lbr., 5.25 lei, m. Porumb nou, 700 hect., 571­, lbr., 5.75 lei, m.­ Porumb vechi, 1,500 hect., 567^ lbr., 7.15 1 , c.­­ Porumb vechi, 5,300 hect., 58 lbr., 7.60 1., c. ! Porumb vechi, 4,000 hect., 59 lbr., 7.75 1., c.­­ Porumb vechi, 4,800 hect, 59 lbr., 7.55 1., c. Porumb vechi, 3,500 hect., 59l/a lbr., 7.90 1., c. Porumb vechi, 1,900 hect., 6211% lbr., 8 lei, m. Secară, 850 hect., 5674 lbr., 5­50 lei, mag. Orz, 1,200 hect., 4172 lbr., 3­80 lei, mag. Athanasie M. Thanu. Fieran­Dțiile cerealelor prtalei Brăila. Grâu, 1,900 hect, 58 lbr., 10 lei, caic. Grâu, 4,250 hect., lbr., 11,40 lei, caic. Grâu, 4,500 hect, 583/4 lbr., 11,40 lei, caic. 27 Nouembrie 1886. VOCEA COVURLUIULUI Telegrame n­aaaei&re. (Reproducjiunea interzisă). BUCURESCI. 12 Decembrie, Vîndtti R. Banca Naționali. . . . .102800 ii, Societatea de construcții CU . E.— V. Dacia-România . , 267.7 , Argint și bilete contra aur 17 25 VIENA. 11 Decembrie Napoleonul. 9­9 71 Galbenul ........ 5 94 Pol imperial 10.32 J­ira turcă........................... 11.32 Argint contra hârtie, » , . .100.00 Rubla hârtia 117.50 Acțiuni Anstalt 298 50 Resta metalică 5 O sută , . . 84 20 Renta hârtii, 83 00 Renta aur 114.30 Lose turce, 18.50 Londra, la vedere . , , , ,126 55 49 «2 Berii», , . , , . . 62 00 Aaisterdas», , . .104 30 BERLIN 11 Decembrie Napoleonul, ...... 16.12 Renta română amortizabilă 5*1Q, 93 30 Obligaţiuni române noue .103 90 împrumutul român 5u/# ,ICO 20 /æmprumutul Qppenhek» , , ,108.40 Rubla hârîtă, cosuiptant , , ,190 00 Londra 3 luni, 20.23 Paris, 2 Iuni , , , , , 80.10 Amsterdam, 167 66 Isapruasul saunicipal Bucureșci 84. 92 80 PARIb. 11 Decembrie Renta iraacesă 47a 7a . .110.40 , boulevard ...... 110.45 Renta română perpetuă 5°/a . 92.50 • 6­7a căi ferate ,110.00 Acțiunile Băncii României , ,—.— Umprumu­tul eiin 1879. * , ,385.00 » » iS8i, . , ,335 00 Banca prostiaiîâ , . » 0 536.2­5 , boulevard...... 540.00 Datoria turcă, 13 45 Lose turce, , , t , , , , 36.75 împrumutul egiptean s ,385.00 Londra, la vedere , . , , 25.36 Ari&sterdasa 3 luni, , , t ,208 00 Berlin, » , . , .123 25 LONDRA- 11 Decembrie, Consolidatele angles« a ic 0 la Acțiunile Băncii României , , 7 00 Pari», 3 Da* , 25.55 Berlin, 2C 61 Amsterdam,12.64 FRANCFORT. 11 Decembrie rov­â'îi «ort*, c0/d, , 92 So obsir/áíökíjl imoaoLOiHc diriţf«at de Ü. J. S. VLASSOPÜLO. Iniljimea (Roctrvv.riul Barometrului) de ?î» ntreial m­ării; metre. BiiLEriK AïiSOSmiC. GALAȚI, 12 Decembrie x3S6. Barometrul redus :a O0 și corect&t la aigeiul mari îa wsai'. metre 8. a. xa. , . . . . . ... / 63 4 2, p m..................... .... 63 t 5. p. m< ........ . 62 9 media................................................... 763 1 Tarooxaetrul 5» 3° umbră : minima. 04 maxima .........................................................72 min.-f-8. a.sfâ.-4-2 p.sa. r&p.m. media-----------------------—------------ 3 p țară apărător..................................... xo o Starea higrometrică relativ*. . . 72 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 44 Vîntul ■ corecțiunea dominantă . . N. I forja (0-­calma—0 “uragan). 2. Evap­oro metrul în allimetre. ... 1.5 Osonometru (O—21). . . . . 80 PHlviometru in îaUimetre..................... 0.0 isebulositatefO—Senin — io “Acoperit). 2. Nivelul Dunării d’asupra nării Negre ». 2.12 Minus...............................................................—20 CTi time gşoir i. BERLIN, 13 Decembrie.­ —In sinu comisiuniî Reichstagului pentru pro­­iectul militar, comisarul major Ila­­berling a ajles : »Rusia îşi pregăteşte forţele pen­tru un resbel cu Austria-Unetaria România. Ministrul de resbel, genera­lul Vanitzky, caută a mări armata prin crearea de trupe locale şi nere­gulate. Rusia are un excelent sistem de drumuri de fer ce conduc în Ger­mania şi Austria. O a doua Plevnă ar fi imposibilă astăzii. In resbelul din Balcani Rusia a suferit eşecuri din causa mobilizării sale insuficiente, şi nu pentru că nu era imposibil a tri­mite destui soldaţi. Francia şi Rusia pot opune 5 milioane de luptători ce­lor 2 milioane ai Germaniei. LONDRA, 12 Decembrie.—Relaţii la circulara Forţei privitoare la prinţul de Mingrelia, Anglia va răspunde ci se va conforma tratatului de Berlin care o face că puterile se vor pronunţa în urma alegerii, ceea ce nu împe­­decă pe Anglia de a lucra pe sub mână în Bulgaria contra prinţului de Mingrelia. VILNA, 12 Decembrie.— Circulara Forţei din 7 Decembrie, casa compli­mentară, relativă la Bulgaria, este o simplă depeşă adresată ambasadorilor otomani, indicându­-le explicaţiunile ce trebue să dea verbal relativ la ultimul paragraf din circulara de la 3 Decembrie, adecă că Forţa, in urma raporturilor lui Gadban-efendi, cari indicau disposiţiunile eventuale a re­genţei de a ceda locul unui guvern cuprindem­ bărbaţi din tote partidele, şi ca consecenţă reuşita posibilă a candidaturei prinţului de Mingrelia, adusese pe Rusia de a schimba ati­tudinea şi a încerca procedarea pre­­conisată de Forţă ca fiind de natura a aplana situaţiunea. CONST­ANTINOFOLL, 11 Decem­brie.—Cale indirectă.— Răspunsurile puterilor la depeşa explicativă a For­­ţei din 7 Decembrie relativă la Bul­garia sunt în general aceleşi ca şi la circulara din 3 Decembrie. Totuşi unele puteri, mai cu seama Austria şi Italia, au­ exprimat îndoieli în privinţa executării combinaţiunii Forţei. Opiniunea austro-italiană e confir­mată prin răspunsul guvernului bul­gar, care declară că Bulgaria este ab­solut opusă candidaturei prinţului de Mingrelia, că ea voeşte un prinţ demn de ea ca prinţul Alexandru sau ca prinţul de Waldemar, că vo­eşte mai cu sem­ă un prinţ care să n’aibă legături cu Rusia Numai ast­­fel regenţa şi miniştrii se vor retra­ge, dacă interesele Bulgariei vor cere-o. Nesuccesul combinaţiunii Forţei pro­­voca din nou sgomote de schimbări ministeriale. E vorba ca Said-paşa să redevină mare vizir. E vorba aseme­ne de Edem-paşa sau de Djevdet­­paşa. Forţa a interzis patriarchatului grec de a cânta Te-Deum la 13 Decem­brie cu ocasiunea majorităţii prinţu­lui regal al Greciei. Acest Tedeum va f probabil celebrat în capela lel Igaţiunii Greciei. BERLIN, 12 Decembrie. — Atiî la­­ trei ore după amesă a fost arestat­­ un individ dinaintea palatului impe­rial, ce aruncase o petră în ferestra de la un colț a palatului, va interveni pe lângă tatăl său spre a i reconcilia cu el, și în același timp îi împluta o mie franci.­­ Gontron întinse mâna și o puse în mâna lui George. — De oare­ce eşti un băiat bun, am să-ţi spun la moment un lucru care are să te facă omul cel mai fericit din lume... — Şi care e acel lucru ? — Acela că cunosc o jună fată, pe care o cunosci şi D-tea, care se nu­­meşte Diana de Presles, şi care are pentru un anume George Herbert un sentiment ce n’are nimic comun cu indiferența... — Ce spui ?... murmură George... ce spui, Gortran ?... Sora D-tele.­­ — Ei bine, ce ? Sora mea e o fiica a Evei ca toate ci­le­­ alte... Are o ini­mă spre a se servi de ea... O iubesc ți te iubesce... Ce vei fi de mirat în Kosta ? — Dar e imposibil... da,,, imposi­bil... Îngână Provei­­dul în pred.. unul fel de delir, și ne îndrăsnind să creadâ ceea ce au^ia. — Pentru ce?... Nu ești bine?... Pentru ce n’ai fi iub­it ? — Dar ce te face sâ presupui?... — Tot. Sunt simptome la cari nu se poate cine va înșela... Ast­fel, îndată ce era vorba de Provence şi de cas­telul de Presles, Diana găsia mijlocul de 9, dirigea conversaţiunea ast­fel în­cât să fie tot da una vorba de D-tea... îndată ce se pronunţă numele D télé, îşi schimbă f*ţ*, şi devine în aceeaşi secundă roşia şi palidă... Când vor* beşce de D-tea mamei mele, voce» sea ia o intens­iune de o dub­iiță in­finită... Intr’o 4* lQ fine am întia» brusc în camera el unde desemna. Ea întoarse brusc foile albumului spre I »’mi «scunde ce lucra... După doue1 oare m am întors în acea cameră în lipsi? Diane!... am foiletat albumul... ș* gâ­r ce am veitut ?... — Cum să sciu ? întrebă George așa de mișcat, în­cât mânele și bu­­zele’i tremuri­­. — An veifufc portretul D tele de­semnat din raeraoriâ și foarte »semă­­nător... C3 cref}^ da aceasta? Nu e o probă nerecus&bilă, și vei mai z}ine că sora mea nu te iubeșee? — Nu m­ă mai îndouesa, nu voesc a ifie mal îndouți. Cât mă fac! de fericit, Gontfcsn î — Dacă vrei a sărut» pe Duna în efigiă pe obrisul meu, aide, nu te jena. Acum două ore, când m’am scoborât de pe c&), am vezut bine că sărutările D-tele nu se adresau mir*.. (Fa urma) ULTl­tA 0 A Ii A. F ARIS, 13 Decembrie.— Se asigu­ră că D. Decrais, ambasadorul Fran­ciei la Viena, a fost ch­­emat la Paris. LONDRA, 13 Decembrie. — Stan­dard crede a­pei că, afară de nescuri­va evenimente neprevec­bite, corpul de ocupaţiune din Egipt va fi mai redus. George Leonid­a-Aslan AVOCAT, strada Văduvoiu vis-a-vis de Curtea de Apel. EMIL VULP£~­IDoctor în drept­ advocat. Domiciliază Galați, strada Domnescu. aG&na atui pierat al Turciei la Galați. Creditorii defunctului Ioani Gheorghe Tzicouras, supus ottoman de origina din Frangathes (vilayet de Janina), brutar la strada Trajan, sunt invitați a se pre­senta, cu începere de astăzi în timp de 16­r zile, la cancelaria acestui consulat general, pentru a proceda la verificarea creanţelor şi pentru a se afirma dacă sunt adevărate. Galaţi, 27 Noiembrie 1886. COUTIL FLOTILEI. Se face cunoscut onorabilului public că Arsenalul flotilei (de la Bădălan) are necesitate de o trăsură ordi­nară cu douî cai și hamurile necesare, l’osesoriî ce ar dori să cedeze o asemene trăsura să bine­voescà a se adresa la direcțiunea Arsenalului în toate filele de La 8 dimineță până la 5 după prânz.

Next