Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-14 / nr. 3247
vom flutului comerciul nu sa ruinat, nici agricultura nu sa stins) nici pretinsa indignare concentrată a naţiunii na isbucnit In vr'un impetuos uragan. Dar, pentru Dard, onorabili consfraţi, nu vediţi câ sunteţi rel amic al guvernului dacâ consiliaţi sa nu se retragă decât după ce va aduce ţara în tristele extemităţii ce citaţi ? Trebue să se retragă guvernul actual numai după ce va aduce Statul la faliment, numai după ce va ruina comercial, va stinge agricultura, după ce va provoca vr’o revoluţiune violentă, în fine după ce ne va înghiţi o putere mare. Dar atunci ce să mai moştenască un alt guvern ? Neantul ? Noi, cari nu suntem amicii guvernului, pentru memoria posterităţii, nu’i consiliara să mergä päpä acolo. Din contra îlţipem sä se retragă în mod onorabil in faţa nemulţumirii din ceea ce cresc medi a naţiunii, sä lase altora locul să facă ceea ce națiune» nu mal are incredere că poate face diesul. Noi n’avem pretențiunea a crede că modesta noastra voce va fi ascultată, de oare-ce vedem că guvernul n’ascultâ alte sfaturi mal autorisate. Acesta înse nu ne impleca de a’i spune adevărul. Liber sa facă ce va vrea. Galaţi până la intere? aerai Pencovici diu s’a acordat. — Astă 8erâ la tea sintâ de trupa D-lui Mori? Hamlet, de Sb kisp°*re Hamlet va fi jucat de D. oc uni ... ..-I -_-je—— Cxonica, iaca,fă. — Din Bucuresci ni se comunic* câ prin cercurile parlamentare se vorbește cu persistență despre un apropiat resbel intre Rusia şi Austro Ungaria, în care am lua şi noi parte cu Austria, împreună cu Serbii şi Bulgării. — Indépendance roumaine află ci guvernul s'ar fi gândind a numi prefect al judeţului nostru pe Dodrăţeanu, actualmente procuror genera pe lângă Curtea de apel. — Epoca spune că D. general Creţeanu va fi însărcinat provisor , cu comanda corpului ill de armată du Cteoxxla, lixi — Cetim în Epoca In urma caletorie) ministrilor Sturza si 8t aâtoşarea D lui prim n fusese amânata pe Al «• din contra, avansată cum Brâtianu sa reîntors dimicaţă. — Ieri diminâţi sau un coasibdl da mimşir M. S. Regelui. — D. Voinor, care e mnvnâţă iu capitala, va . ministru de interne, d o Insemnat numer de »itg test contra alegerii , la Focşani. — Prinţul Dim. t diminaţa o larte Iu ./A ia ministerul de iuU o, Brâtianu. — Aflăm dintr’o n n o s P di Co 01 c* — Ni se asigură că I. P. P. S. S mitropolitul primat are intenţiune«u’a restabili vechiul costum al preoilor modificat de cătră răposatul seu predecesor. — Ieri dimicaţă, de la 8 pănă la 10 şi jum., D. Dumitru Surdz* » lucrat în cabinetul seu din minister cu comitetul delegaţilor Camerei pentru proiectul de lege »1 instruc-iunii publice. D. V zinti, raportorul icestui proiect, este dej» în capitală. — Afară de împrejurări neprevăjute, D. D. Sturdz* şi cei * l’alţi ideeg»ţi români pentru convenţiunea de comerciu cu Austro Ulgaria vor pica» U Viena Sâmbăta viitoare. — Projectul da budget a cheltuelilor ministerului justiţiei a fost primit de comisiunea Camerei astfel cum s’a presentat de cătră guvern. Acest project da budget este singurul asupra căruia comisiunea budgetară va cere reducţiuni. — D. Kogâlniceanu a asistat ieri la şedința Camerei. D-saa, de și slab, părea foarte dispus. Unui membru influent al majorității, care’i 4*CQA că ar fi trebuit să mai cedâ în casă pentru a se întrema de tot, a răspuns : „Starea nenorocită în care ați adus fer« „oi'a silit să vid cât mal curând 1» „Camera, aș opta te că voi combate „cu tota energia de care sunt capabil actele guvernului D-taastre.“ — întrunirea privaţii a deputaţilor şi senatorilor colectivişti, anunţată mai întâi pentru Vineri, apoi amânată pe ieri, s’a amânat din nod după cererea D-lui Brâtianu, care a informat pe D. general L cea că v* fi indispus. vo bia p in culoarele :ralul Filat va fi r ^ ^nl în locul D Iu Tr . urui* un congediuL- V jdupă sine puneret va fi acordit «hiar daca justiţia militară se va pronunţ* în favoarea sea. — D. George Radu, prefectul judeţului Baciu, va fi iracHtrat la un alt judeţ, după cerere» D iul general L?ca, — AHăm câ D. D Aug L ?urian estt in *jun da se retrage d u fuQtțiune de membru al consiliului permanent al instrucţiunii publice. . • 1j — Lipsa de bani la vistenâ si simte dinți în (J* u^ 9* vernul a început sâ’șl toaute estasti furile vechi. Măsurile cele mal seven ad fost ordonate ieri de D. Brătianu la ministerul domenilor pentru înplinirea rămăşiţelor din «renafi. — Comisiunea numită di ministrul resbelulu! pentru a’şi da părere asupra reo»g *Qis*ţiunii pompierilor a propus cretţiunea unul corp specuil cu totul independent de artileria. — Cetim în Lupta . Se vor^esce în cercurile diplotice de reUţiunile foarte incord*te^| tre Germani* şi Francia. Principe! Bisamk s’ar fi exprimat categoric c| un râsbou cu Francia a devenit și acum 20 de ani inevitabil. Diarele germane sunt pline de meninţări la adrts* Franciei. Ele acusa că a comandat chiar provesiu de gură pentru armată, că a cui perit chiar lemne pentru instalat de barace pentru timpul de campanii — D. I Brâtianu a început câtva timp a linguși pe D. Horos ministrul Rusiei, iar acesta a coche cu primul-ministru. Relațiunile stabilesc din ce în ce mai mult terenul cordialităţii. Până acum secretarii agenţiei i sesoi nu se sfi»d a face tăiş opoţiune guvernului şi a vorbi în tmeni defavorabil. D^ rât va timp D. Nirovo a con&ndut personalului sid să încet« cun asemene timbrg d. Enigma acestei shimbari, du isvore positive, este urmatoarea : I. Brâtianu a primit instruțiuul 1* Berlin ca să nergà cu Rusia, altă parte Rusia se mulțumeșce a pe D. Brâtianu la putere, de ce acesta este dispus a’i face ien? _ cerile, luă de ce convențiuie* Tusei s’a votat răpide, pe când cea cu Atria se trigoneza. D. Il trovo este bun și verb d mic al D-l ul Kogalcbceanu Toi ! — Ai veitut aceast», Gontran ? strigă juna femee încremenită. — Am vé4ut acésta, eü Goatran, vicomte de Presles din gr*ţu lui D-4tü. Diana, în fața afirmftțiunii atât de positive a fratelui std, ramase interzisă limp de un moment, apoi replica: — Dar apoi ce prolezi aceasa ? Dacă alianța de care vorbeșcl a avut In adevăr loc, pretinsul teu barou a furat mumde pe port?, iată totul!.. Afara de aceste nu se pot fabrica hârtii taise de familia ? Sunt mult oameni cari fac bilete taise, ceea ce e și mal grav... Deci c.ne ț âte mal mult, poate și nu puțin. , Nu »r*bue a vorbi de funiă în C»sa unul spânurat", 4'*e un proverb vethe și Înțelept. Iaca o data proverbul s« găsi justificat. Le sigur Gontran nu putea admite ă uitimile cuvinte a aurorei sék érad la »dresa sea, și cu toate aceste, au4»udu ie, roși pâna’a urechi Duna nu observă turburarea sea — Ia fine, reluă ea, explică-te, iad ți »firm că nu gâcisc de loc unde vrei să tjuDgi ! , Cu ce scop vil stuu pui in curentul pretențiunilor nobiliare a ciudatului ted amic, cart fără îndoutoU și-a procurat hârtiile sele în vre-una dinjacele oficine undt se vind, se i^tce, iefteu b'ascac, titlul, și decor«tiuul de leie colonie?.. Im iubi pufcsc ca au vil sa ’mi propui « recundsce pe D. baron de PoUrt dt ruda mea si de a l numi vărul mtu ?... Ironia batjocoritoare a Dianei deconcerta pe Goutran din ce in ce mai mult si Indouia dificultatea cererii ct avsa de tornulat. — Jka! sora mea, 49**e el cu o nemu’țumire red conțnutâ, nu te am ve^ut nici o d*tâ atât de bujocoritori și chiarașatâ de orgolid h.raldic !... Ce animositate în atacuri ! .. Dar ce ți-a făcut acel sărman baron ? Mi st pa re cu toate aceste câ, deveiind femeea Iul George, oare nu e nici macar genţilor, ai călcat in pi;iare aceste cons.dtraţiuui Diana întrerupse pe june aproape -u mândria. — Iţi pare r€d ! iji**0 e*. George «re indouita nobleţă a in mei şi » nteligenţ?', şi aceste nobleţe ^reţuesc mi I mult de cât a tea! Adu’ţi aminte de acesta, fratele meu ! Un vicomte ca tine este foarte puţin lucru ’âoga un om de râad ca George. Aceasta e părere» mea, şi e asemene şi a tuturor, oamenilor jcuminte şi de spirit, Ctrl îţi vor spune că un nume mare a’are valoare de cât când este bine purtat.,, Gootran salutâ cu o umilinţă i critâ. — Mulţumesc de letţiune... 4 ss — Dea D-4^d sa’ţi profite ? Şi cum te rog *’mi spue îa fine ceea te aduce, câdi îţi repet că nu gâdi.. — Ve4i ca în adever nu soid c sâ’ţi mftrturisesc.. — CE ? — Care e serviciul ce aştept U tice .. — Nu cumva ai devenit fricos — Ia acest moment, da... o mă risesc... — A sâ’mi ceri an lucru nebi — Ma tem câ e nebun din pitul sed de veder... — Or cum, vorbesce, voi juc li urmă... De ce e vorba? — De amicul med... — De baronul de Polart?