Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)

1887-01-14 / nr. 3247

vom flutului comerciul nu sa ruinat, nici agricul­tura nu sa stins) nici pretinsa indig­nare concentrată a naţiunii na isbuc­­nit In vr'un impetuos uragan. Dar, pentru D­ar­d, onorabili cons­fraţi, nu vediţi câ sunteţi rel amic­ al guvernului dacâ­­ consiliaţi sa nu se retragă de­cât după ce va aduce ţara în tristele ex­temităţii ce citaţi ? Trebue să se retragă guvernul ac­tual numai după ce va aduce Statul la faliment, numai după ce va ruina co­­mercial, va stinge agricultura, după ce va provoca vr’o revoluţiune vio­lentă, în fine după ce ne va înghiţi o putere mare. Dar atunci ce să mai moştenască un alt guvern ? Neantul ? Noi, cari nu suntem amicii guvernului, pen­tru memoria posterităţii, nu’i consi­­liara să mergä päpä acolo. Din con­tra îl­­ţipem sä se retragă în mod onorabil in faţa nemulţumirii din ce­ea ce cresc medi a naţiunii, sä lase al­tora locul să facă ceea ce națiune» nu mal are incredere că poate face diesul. Noi n’avem pretențiunea a crede că modesta noastra voce va fi ascul­tată, de oare-ce vedem că guvernul n’ascultâ alte sfaturi mal autorisate. Acesta înse nu ne imp­leca de a’i spune adevărul. Liber sa facă ce va vrea. Galaţi până la intere? aerai Pencovici diu s’a acordat. — Astă 8erâ la tea­ sintâ de trupa D-lui Mori? Hamlet, de Sb kisp°*re Hamlet va fi jucat de D. oc uni ... ..-I -_-je—— Cxonica, iaca,f­ă. — Din Bucuresci ni se comunic* câ prin cercurile parlamentare se vor­­bește cu persistență despre un apro­piat resbel intre Rusia şi Austro Un­garia, în care am lua şi noi parte cu Austria, împreună cu Serbii şi Bul­gării. — Indépendance roumaine află ci guvernul s'ar fi gândind a numi pre­fect al judeţului nostru pe D­odră­­ţeanu, actualmente procuror genera pe lângă Curtea de apel. — Epoca spune că D. general Cre­ţeanu va fi însărcinat provisor , cu comanda corpului ill de armată du Cteoxxl­a, lixi — Cetim în Epoca In urma caletorie) ministrilor Sturz­a si 8t aâtoşarea D lui prim n fusese amânata pe Al «• din contra, avansată cu­m Brâtianu sa reîntors dimicaţă. — Ieri diminâţi sa­u un coasibdl da mimşir M. S. Regelui. — D. Voinor, care e mnvnâţă iu capitala, va . ministru de interne, d o Insemnat numer de »itg test contra alegerii , la Focşani. — Prinţul Dim. t diminaţa o larte Iu ./A ia ministerul de iuU o, Brâtianu. — Aflăm dintr’o n n o s P di Co 01 c* — Ni se asigură că I. P. P. S. S mitropolitul primat are intenţiune«­u’a restabili vechiul costum al preo­­ilor modificat de cătră răposatul seu predecesor. — Ieri dimicaţă, de la 8 pănă la 10 şi jum., D. Dumitru S­urdz* » lucrat în cabinetul seu di­n minis­ter cu comitetul delegaţilor Camerei pentru proiectul de lege »1 instruc-iunii publice. D. V zinti, raportorul icestui proiect, este dej» în capitală. — Afară de împrejurări neprevă­­jute, D. D. Sturdz* şi cei * l’alţi ide­­eg»ţi români pentru convenţiunea de comerciu cu Austro Ulgaria vor pica» U Viena Sâmbăta viitoare. — Projectul da budget a cheltu­elilor ministerului justiţiei a fost pri­mit de comisiunea Camerei astfel cum s’a presentat de cătră guvern. Acest project da budget este singu­rul asupra căruia comisiunea budge­tară va cere reducţiuni. — D. Kogâlniceanu a asistat ieri la şedința Camerei. D-saa, de și slab, părea foarte dispus. Unui membru in­fluent al majorității, care’i 4*CQA că ar fi trebuit să mai cedâ în casă pen­tru a se întrema de tot, a răspuns : „Starea nenorocită în care ați adus fer« „oi'a silit să vid cât mal curând 1» „Camera, aș opta te că voi combate „cu tota energia de care sunt capa­­­bil actele guvernului D-taastre.“ — întrunirea privaţii a deputaţilor şi senatorilor colectivişti, anunţată mai întâi pentru Vineri, apoi amâ­nată pe ieri, s’a amânat din nod după cererea D-lui Brâtianu, care a informat pe D. general L cea că v* fi indispus. vo bia p in culoarele :ralul Filat va fi r ^ ^nl în locul D Iu T­r . urui* un congediu­­L- V jdupă sine puneret va fi acordit «hiar daca justiţia militară se va pronunţ* în favoarea sea. — D. George Radu, prefectul ju­­deţului Baciu, va fi iracHtrat la un alt judeţ, după cerere» D iul gene­ral L?ca, — AHăm câ D. D Aug L ?urian estt in *jun da se retrage d u fuQtțiune de membru al consiliului permanent al instrucţiunii publice. . • 1j — Lipsa de bani la vistenâ si simte din­­ți în (J* u^ 9* vernul a început sâ’șl toaute estasti furile vechi. Măsurile cele mal seven ad fost ordonate ieri de D. Brătianu la ministerul domenilor pentru în­plinirea rămăşiţelor din «renafi. — Comisiunea numită di minis­trul resbelulu! pentru a’şi da părere­­ asupra reo»g *Qis*ţiunii pompierilor a propus cretţiunea unul corp specuil cu totul independent de artileria. — Cetim în Lupta . Se vor^esce în cercurile diplo­­tice de reUţiunile foarte incord*te^| tre Germani* şi Francia. Principe! Bisam­k s’ar fi e­xprimat categoric c| un râsbo­u cu Francia a devenit­­ și acum 20 de ani inevitabil. Diarele germane sunt pline de meninţări la adrts* Franciei. Ele acusa că a comandat chiar provesiu­ de gură pentru armată, că a cui perit chiar lemne pentru instalat de barace pentru timpul de campanii — D. I Brâtianu a început cât­va timp a linguși pe D. Horos ministrul Rusiei, iar acesta a coche cu primul-ministru. Relațiunile stabilesc din ce în ce mai mult terenul cordialităţii. Până acum secretarii agenţiei i sesoi nu se sfi»d a face tăiş opo­ţiune guvernului şi a vorbi în t­meni defavorabil­. D^ rât va timp D. N­­irovo a co­n&ndut personalului sid să încet« cun asemene timbrg d. Enigma acestei s­himbari, du isvore positive, este urmatoarea : I. Brâtianu a primit instru­țiuul 1* Berlin ca să n­ergà cu Rusia, altă parte Rusia se mulțum­eșce a­­ pe D. Brâtianu la putere, de­­ ce acesta este dispus a’i face ien? _ cerile, luă de ce convențiuie* Tusei s’a votat răpide, pe când cea cu A­tria se trigoneza. D. Il trovo este bun și verb d mic al D-l ul Kogalcbceanu Toi ! — Ai veitut aceast», Gontran ? stri­gă juna femee încremenită. — Am vé4ut acésta, eü Goatran, vicomte de Presles din gr*ţu lui D-4tü. Diana, în fața afirmftțiunii atât de positive a fratelui std, ramase inter­­zisă lim­p de un moment, apoi replica: — Dar apoi ce prolezi aceasa ? Dacă alianța de care vorbeșcl a avut In adevăr loc, pretinsul teu barou a furat mumde pe port?, iată totul!.. Afara de aceste nu se pot fabrica hârtii taise de familia ? Sunt mult oameni cari fac bilete taise, ceea ce e și mal grav... Deci c.ne ț âte mal mult, poate și nu­­ puțin. , Nu »r*bue a vorbi de funiă în C»sa unul spânurat", 4'*e un proverb veth­e și Înțelept. Iaca o data proverbul s« găsi jus­tificat. Le sigur Gontran nu putea admite ă uitimile cuvinte a aurorei sék érad la »dresa sea, și cu toate aceste, au4»udu ie, roși pâna’a urechi Duna nu observă turburarea sea — Ia fine, reluă ea, explică-te, iad ți »firm că nu gâcisc de loc unde vrei să tjuDgi ! , Cu ce scop vil st­­uu pui in curentul pretențiunilor nobiliare a ciudatului ted amic, cart fără îndoutoU și-a procurat hârtiile sele în vre-una dinjacele oficine undt se vind, se i^tce, iefteu b'ascac, titlul, și decor«tiuul de leie colonie?.. Im iub­i pufcsc ca au vil sa ’mi propui « recundsce pe D. baron de PoUrt dt ruda mea si de a l numi vărul mtu ?... Ironia batjocoritoare a Dianei decon­certa pe Goutran din ce in ce mai mult si Indouia dificultatea cererii ct avsa de tornulat. — Jka! sora mea, 49**e el cu o nemu’țumire red conțnutâ, nu te am ve^ut nici o­ d*tâ atât de bujocoritori și chiarașatâ de orgolid h.raldic !... Ce animositate în atacuri ! .. Dar ce ți-a făcut acel sărman baron ? Mi st pa re cu toate aceste câ, deveiind fe­meea Iul George, oare nu e nici macar genţilor, ai călcat in pi;iare aceste cons.dtraţiuui Diana întrerupse pe june aproape -u mândria. — Iţi pare r€d ! iji**0 e*. George «re indouita nobleţă a in mei şi » nteligenţ?', şi aceste nobleţe ^reţuesc mi I mult de cât a tea! Adu’ţi aminte de acesta, fratele meu ! Un vicomte ca tine este foarte puţin lucru ’âoga un om de râad ca George. Aceasta e părere» mea, şi e asemene şi a tutu­ror, oamenilor jcuminte şi de spirit, Ctrl îţi vor spune că un nume mare a’are valoare de cât când este bine purtat.,, Gootran salutâ cu o umilinţă i critâ. — Mulţumesc de letţiune... 4 ss — Dea D-4^d sa’ţi profite ? Şi cum te rog *’mi spue îa fine ceea te aduce, câdi îţi repet că nu gâdi.. — Ve4i ca în adever nu soid c sâ’ţi mftrturisesc.. — CE ? — Care e serviciul ce aştept U tice .. — Nu cum­va ai devenit fricos — Ia acest moment, da... o mă risesc... — A sâ’mi ceri an lucru nebi — Ma tem câ e nebun din pi­tul sed de veder... — Or cum, vorbesce, voi juc li urmă... De ce e vorba? — De amicul med... — De baronul de Polart?

Next