Vocea Covurluiului, februarie 1887 (Anul 15, nr. 3263-3286)
1887-02-01 / nr. 3263
In acest cisenti d»port a* 1« a_răte orășenilor, aă 4« «pună îa demisiunea ce »i a^r^ltt ministerului. Numai *$» și-ar fi justificat deciaiune« ce ia îndeplinit. Ne f&dnd Inse afa^n Usât aă ae acrediteze presupusul că nu dat demisiune* de cât numai spre a provoca diaolvarea consiliului pentru motivul că nu e apă guvernamentală. Ei bine, noi găsim tocmai conduita celor 9 consilieri demiaioraţi vătămătore intereselor oraşului Să asvârle oraşul din nou in agitaţiuni electorale tocmai acum când mai e o alegere de deputat la 15 Martie şi alegeri generale pentru consiliul judeţan în primavera, e puţin patriotic. Sanse oraşul iată consiliu comunal tocmai în momentul când sunt listele electorale de făcut, budgetul anului viitor de preparat, pregătirea pentru lucrările publice di efectuat în campania anului acestuia, ea a- i rata puţin dor de binele comunei. CM puţin puteau lăsa executarea decisiunil lor pentru mal tânjit. Pană atunci aveau miji© iul de » împedeca orice acte «le administraţiund comunale nu le ar fi plăcut, câci tor-1 m*n jumătatea consiliului. Nu credem dor că conduita celor 9 consilieri demisionaţi ii va recomanda mult dinaintea alegatorilor. Cronica_localău — Ni se comunică din Bucurescî că domneşte în spirite o noure nesiguranţă asupra situaţiunii. Liniştea ce se observa de câtva timp în guvern şi Camere este din causa incertitudinii situaţiunii din afară. Tot se crede ca un resbel va isbucni și că noi vom întra in gironul Austriei. In minister nu se va face mc!-o reui -ui*ro până ce nu se va limped ‘*»iu*tuue» tx eriora. In cas de couplio.n tx.er.era, minîstenul ae V* r-nu « ma, și se ort de ca vor intr» în c*uiuet diferite ptrsoa gie politice însemnate. — Ni se comunică că siju»l*talşi colectivitatea se preocupă*iSult de tinire» tntregel oposiţiuni. — Informaţiunile DOMre din capitală ne presintă ch consolidată tot posiţiunea D-lui Lupu CoaUchi ca prefect al judeţului nostru. — Aflăm că, în urma stăruinţelor energice, puse de D. senator V. A Urechi*, comisiunea budgetară de acord cu guvernul, a preveijut fond în budget spre a se înființa clasa V liceală pe lângă gimnasiul nostru de la 1 Septembrie viitor. — Nu 8*f decis încă de minister dacă ae va disolva consiliul nostru comunal s*nu se vor face alegeri parţiale. — Aflăm că pentru conaisiunea interimară, în prevederea deoivării consiliului comunal, s’*a recom&nd*t Dri* N, H. Nicola, Str.viu Mintu, N Chiriacopulo, I G Nie* și V. DobroviiI — Se dice că comiauiunea budgetară a Cometei a înscris în budget 0 sumă pentru înfi uţ rea unei sale secundare de fete din BârDd. Foarte bine, să se înfiinţi, t iad că e ne- V09. D*r s-aU secund.râ de fete din oraşul nostru până când vas se-o guvernul pe umerele budgetului d*j* destul dei încărcat a comunei noastre ? — Comunele rurale Târgul Peches şi satul Peches, din judeţul nostru, ţi’ad întrunit înîr’o singură comună, sub numirea de Peches, şî cu reşedinţ* în Târgul Peche» i»r comunele rura le Drochei şi Târgul Drgguşani s\a întrunit într’o singura comună sub numire» şi cu reştd'nţ* în Târgul Dr guşani. — Indispostţmue» D-lul proutsor Munteanu continuând, se amânâ conferenţa de nave asupra »giului pentru sită (l — Trupa de operă italiană va m») da 5 represantiţiuni în oraşul nostru Mâne, Duminecă, sa va representa opera Marthri, da măiestrul Flotow Oxotxhe. Interfera — Otioi in V Innou mains . Ieri a’a întrunit la preşedintele consiliului, sub preşedinţa ses, un consiliu de miniştri. — Se face că comandamentul pieţ I capitalei va fi încredinţat unui general care va fi din don numit.»1 Aprilie. — Aflăm că septemoua viitoare se va adresa o interpelare guvernulu asupra administraţiun I Dobr g'el a representat«* locuitorilor acestei provincii în Corpurile legiuitoare, — Sep j‘pe 00 guvernul va provo:» septeocâna viitoare o întrunire i u t i n a a majorită ți! în sala Senatului spr. a decide ro’j aceie de luptat cu succes contra oposițiunii din districte, — L* întrunirea oposiţ'unii d* Mercur» s’a ocupat cu atitudinea ct se va ţinea în Cameră cu ocasiunei discuţiunii budgetelor. A foat »semene cestiune de un « pel ce forft oposiţiunea din P*rl»meD ar îidreai Regelui, Mercuria viitoare se vor mal discut* acest« Cfstiuni. — Cestiunea fortific»țiunilor e tot pecdentă. Geniul militar, care a făcu» lucrările psnă scum, și este a ds* probe de capacitate ei activitate, insistă să i se li se » termina opera începută El vede că regret luândc-'-ee din nânl nişte lucrări tocmai când a cepetat (x -erfecț^i ncs^ră prin lucrurile deja făcute. De altă parte îmlte influeiţe reclamă ttrcnmarea mai rapide a fortificațiunilor, și In acest scop ministerul a Intrat în negociăn cu un sindicat franco belgian, care se aug ge la a termina lucrările prin Iuvoce, cu coadţiune ca caietul de sarcin primitiv să fie codificat. Actualmente se lucreazâ la «test modificare radicală. Române a șei d*câ lucrările se vor conceda direct sindicatului sau daci se va face o formă de ’licitațiune. — S’*a numit definitiv la catredele lor da la școla normală „Vasile Lupu din Iaşi D-nul profesori Gr Buțureanu (i storic), I. Pr*j» (matematecă ) C. Meissner (peiagogiă) — Preoţii Mihail Pârvuîeicu şi Nicole Al x»ndr seu b’*a numit protoieret, primul la judeţul Prahova şi al douele la judeţul Ialomiţ*. — Comisiunea budgetară a C*mer I a înscrins în budgetul pe ana viitor o sumă pentru întemeiarea unei scule secundare de fete la Bârlad — D.naistru de finanţa a «probat lucii r le comisiunii instituite pentru constatarea şi lchidarea datoriilo lui C. A. Rosetti şi a decis ca dai creditul de 70 000 lei, deschis pentru plata acestor datorii, să se ordonanţeze : Lei B. 6.000 — 3,000 — 5,000 — 1,600 — 16 507 80 1,000 -U 750 - 1,000 — 6,000 — 60,757 10 D-lul I. St. Brătianu. D-lul I. I. M*noarh. D-lul David Solomon. D-luî S. Duțulescu. D-l ul Carol Gobi. D lui Stolojan. D nel Mariu C. A. Rosetti D-lul Vintilă Rostiti. D-lul Stifan Veron, cânt va face cerere. Total. Pentru soirea cetăţenilor. Listele electorale provisorie atât pentru Cameră şi Senat cât şi pentru comună au fos afişate de primărie. Pănă la 9 Februarie cetăţenii, studiindu-le, au dreptul a cere la comună înscrierea celor omişi sau ştergerea celor pe nedrept înscrişi Fiecare alegător are dreptul a reclama nu numai pentru sine, ci pentru alta. Pentru înlesnirea cetăţenilor publicăm aci condiţiunile cerute de lege atât pentru Cameră şi Senat, cât şi penta comună. In privinţa censului, la col. I de Cameră se cere un venit fonciat de la 1.200 lei în sus. La colegiul II de Cameră se cere plata unui imposit de orice natură cătră Stat de cel puţin 20 lei. La colegiul I de Senat se cere un venit fonciar de la 2 mii lei în sus. lia I exi iar die(1 mii pri [mii pubilil de răpire, de ascundere sau de suprimare a unui cop»), de substituire a unul copil in locul altui», sau de presupunere a unui copil unei femei ce nu va fi născut.. Contran sa opri, după ce sprijini lutr un mod cu totul caracteristic pe ultima trasă subliniată. El privi fix pe Diana, care în acel moment acmena mai mult cu o aierta decât cu o viu»», și termina cetire» ar«rticolului început 41&ud. „Vor fi pedepsiţi cu reulusiune “ Apoi adrose : „ Reclusiunea, scumpa mea Diana, pote n’o seii, constitue, împreuna cu moartea, munca silnică şi deportare», ceea ce în limbagiul justiţii se numesce pedepse aibidive fi infamante. Diana cruju a videa în acel moment n*ri ctriur de foc împresu finde tu o rapiditate veatigiidiâ. Apoi îi păru că pe dinaintea ochilor I treceai! veluri roșie, în fine nu mai v6iu de cât o copie profundă,jseme oală cu miriade de scutei. Simți inima încetând de a’i bate. înțelese că era să cada leșinată, marta pote... Dar, cu curagiul eroic de care sunt capabile numai mamele, luptătouti* slăbiciunii ce o dobori», și ieși victoricea din acea luptă imposibila. Se sculă, a\eud pe buze un zimbet imposibil de difiuit, și întrebă, aruncând lui Goutrau o privire in c»rt străluci* desprețul și desfiderea : — Ei bine, ce inseuLeza taia »ceste ? Și ce raport prctiu^ a stabil) îotre amenințănle acestei cărți și mtmbrii fauiilui LOsire ?... Poate îţi va f; grta de a ml explica acest lutru „ — Ast fel nu ințt 1ug', scumpa mc» •orft ? — In adever nu. — Drace ! știi că ești foarte tare, mult mal tare de cât credeam ! — Pentru că nu cunosc arta de » gâd enigmele ? — O! șoim amândoul ceea ce vreau să tjic. . Dar fiind că ții numaidecâ’, voi pune punctele pe », dupa rxpresiunea favorită a D-lui de Polsrt... Ei bine, scumpa mea Dudo, și observă ca am delicateța di a slăbi vecea dându’ți » xplioțiunea ce cei, articolul din codul penai pe care lai auijit antrtteza iu particular familia nostra, pentru că trei de membri sei au pus în conlr»tj^ere lDgrant» cu acest artiol prin suprimarea unui copil tie o parte, și de altă parte prinsuposiliunea^unui copil unei Junei ce vii» născuse !.. Cei trei culpabili a*^ I numesc generalul comte de Presles D-na comU*a da Ffdilei, și Di»n» de Presles, fiic« lor. . Sunt destul de c»r »cura ? — Gontrun, îngână D n* N rhert perdu»ă, Gontr* n, ce cut (J* • spune ? — D,r cred că tx*ctul «dever !.. C.iLz a spune și voi cutez» » proba U utvoe că Blanc» nu e sor» teje pentru motivul că e fiic» te». — T*cl, în numele cerului, t»cl, reluă Dan» cu o voce stinsă. Ai fost înșelat în mod crud, s»u vrei să me înșeli... Nimic din ceea ce spui nu e adever»t, nimic nu e posibil . Am pentru Blanc» inima unei arme, dar țl jur că Blanc» e sora mea. Vicorotele dădu din umere cu milă — E, sarmaua mea Diana ,4'*e apoL Ir st deQcg»țiumile inutile, adu ti aminte de Loprea de 10 Maid 1830! adu'ți aminte mal cu semă că rxisti mărturisiri complecte aurise și anb* •orile de tige ! Hârtia ca la cuprindă G'il