Vocea Covurluiului, martie 1887 (Anul 15, nr. 3287-3311)

1887-03-01 / nr. 3287

► A­NUL XV. — Nr. 3.887. ftONAMENT pentru România e un an ... 20 lei , 6 luni ... io * est. pag. IV premiul (ent abonapler pentru spumnat te e un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamemel se c in naiaji la Ad­­inistrajiunea (jiaru­­i,în districte la bin­­arite postale. 10 BANI EXEMPLARUL. DUMINECA, 1 MARTIE 1887. a­nunci b linia petit Pagina IV : 40 ban , III: 80 , I N S E R T î U N I ți RECLAME Pagina III : buban» La Cronică : 2 lei Repceime se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Redacțiunea : 22 atr. Mare.]. APARE IN TOATE Si LE­LE DE LUCRU. j|j Adminiatraţiunea : 22, atr. Mare. X«l®g*aaao.® Serviciul part. al »Vecii Cavurluiulfli* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 11 Martie.—Ii se­nți de «41 * Camerei D. C. Lues ^desvoltat interpelare» relativă l» (tpropriările terenurilor pentru gara­­­ntială din Bucureşd. A răspuns D. ministru »1 lucrări r publice. Asemene D. NI Fleva » desvoltat terpelarea se» asupra permutâr lo* justiţia. D. ministru »1 justiţiei » declarat ia fiind obosit, v» respunde mâne. — La Senat D. I Isvoranu des )ltS. interpelare* se» asupr» sbnsu­rilor admiaistr*țiuniî din M h dint, I care răspunde primul-ministru. Se io éià lege* pentru erenrea » I[ai catedre noue U facultatea do me I cină din Bucuriei pe­ntru D-r . A ikiXBabeș și Calenders ]Se voteaza legea pentru moursgefc- I: » industriei m tonale. ; Constantinopole. D. Lucsanc ff, ginerele D-lui íUacc fi pisitat «41 pe R'xa-brj BERLIN, 11 Martie. — Fariamen­­^doput capitolul budgetului re iv ia cheltuelite sele, la cancelarh periuhî și la afacerile străine. BELFORT, 11 Martie.— O rxplo­­ne de metinilă sa produs astăzi arsenalul din Belfort 5 cese psrse* *u fost omorîte, 11 rănite. AG3NȚIA L1B3EA SOFIA, 11 Mtrtie. — D. Flesch agent diplomatic al Franciei, a primit de la guvernul său ordinul da a Iu* era in spusul vederilor ruseșel. BERLIN, 11 Martie.—Locotenentul* colonel de Weden­, comandantul rs^ gimentului 2 de uiani din garda im­perială și actualmente atașat militar al ambasadei germane U Viens, este numit în aceeași calitate l« Madrid. Majorul de Dai ies, atașat militar la Madrid, este trimis în aceeași ca* litate la Vier» CONSTANTINOPOLE, li Martie. — Sublima Perfca a interii* exportare* ealor prin fruntaria serbâ. BERLIN, 11 Martie. Li pro zal ce a avut loc ssera la curte, D de Less,Kos a setat la mesa împărătesei intre prințul imperial și mareșalul Mol­se. Inseratul Wilhelm a convorbit In alocuțiunea sea cfctră rege, noul ministru al Austro Ungariei la Belgrad a 4?s că terperatul la însărcinat de a’și da tote Îngrijirile réle întreţinerii relaţi­unilor cordiale şi intime între imperiu şi regatul Serbiei. BELGRAD, 11 Marti®.**—Generalul Lerschaumn a fost numit comandantul pieţei Belgrad. LONDRA, 11 Martie.—In Camera comunelor sir Fergurson, sub-secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, a declarat că ancheta ordo­nată de regență la Sofia demonstrează că petre acte arestate în urma revol­tei nu ia­s­ost maltratate. „ LO­NDR“,, 11 Martie. — Creditele pentru Egipt au fost votate prin 14­ voturi «outra 91». MADRID, 11 Martie. — Noul mi­­nistru de resbit «re intenţ­­ue.4 d» present« un proiect de lege pnvito* ia serviciul militar obligator. PETERSBURG, 11 Martie. - Un membru al amir&nitâţ ! vi merge 3* inspect,­ze flota voluntară rusă în Odes*. PETERSBURG, 11 Martie.- Ma­rele duce Constanţii Nicolsevici care trâeşce retras la Crime«, a fost chie mat de cătră ț-r­aici. Se atribue o mare înse­ninat&te chiemăm marelu duce. ■1 .•VW vesce­ana, VIENA, 11 Martie.— Solri private din Sofia spun că Varna și Burgas se află într’o stare de apărare com* plectâ. A i* * s tea ultime cchri teiegr»aee pag III QIALAJ­­, 26 Februarie 1887. Suntem în plină epidemiă a demi* siunilor, A.» 4i*r^le din capitală ne a adus soirea că prefectul județului nostru ar fi demisionat. Poliţaiul a demisionat, şi ni se spune câ va fi intuit cu D. A. Paî­­ti», fost poliţei* Noue conaifieri comunali din 18 *a demisionat da 6 septemâai, dar roarta de.‘»18suu;i lor nu se scie nici păna sdi. E vorba de a demisioaa și advo­catul primăriei, ssu a se face să de­­uaisioufz?. Ce epidsmiă mal mare di dami­­aiuni vo fi pentru un singur oraș? Ș’ când sa întrebà cine­va ce hal de a dminisi,rațiune publică e areit», ți se răspunde că e un nou sistem colectivist de a duce lumea în zapft­­cdlă, spre a nu mai şei nici om de om, nici autoritate de autoritate, la­­road h*.surdului sarcina de a îngriji de interesele cetăţenilor. Căci nici ne putem explica alt­fel desinteresarea desăvârşită în care este lăsat un oraş de frunte ca Graţii, îs«« mvvfant »n n nosifiuns n­ecisăt Via VM aa«v4%MW«v -----­al afacerilor, la buna satisficere la timp a tuturor Gestiunilor şi trebuin­ţelor de cari se pots resimţi o socie*­tate bine organisată. Deja consiliul comunal nu se maî poate reuni şi nu mal pote da câte o soluţiune de cât la a treia convocare, ne fiind în număr de cât cees-i’altă jumătate de consiliu comunal cât a mai rămas. Cei 9 consilieri guvernamentali s au­­ retus de S­­eptămâni3 și de sigur re­S­ ­oU .VOCII COVURLUWLUI 104 ORUL FATAL STIRUL UJYEI MAME EPILOG Marcel şi George­­ I- (Urmare) Plecarea. ®O părăseai! strigă Diana, »entru ce sa me părăsesci ?... Și .0 vrei să te duci?... !" La Paris. - K «erioi oee« pe mj.„ ,pog( "J® ?♦.« I fagfe9 S8rioa dio nenorocire, re- — Ast-Ll presența D-teie la Paris e necesară ?... — E indispensabilă. — Pentru afaceri? — Da. — De ce natură ? — De două naturi ; mai Întâi afa­ceri de interes relative la averea m- ele și a mea ; apoi afaceri politice... — Ce insemnezi acesta, amicul meu ?... murmură D-na ELl­ert foarte surprinsă. Nu cum­va ai să te ames­teci în politică ?... — D-­jeul meu, da, răspunse Geor­ge cu un zimbet slab. — Dar pană acum n’. i făcut o. — Sosesc la etatea ând ambiția nea se desvoltă în inima omului... — Adecă, întrerupse Diana cu pu­țină amărăciune, la etatea când iu­birea nu­­ mai ajunge. E ioc și pentru una și pentru alta. — Nu spuneam așa altă dată George... — Ce vrei !... Imbâtrînesc.., In fine am opiniuat., voi zice mal mult, am convingeri.,, Ele diferă mult, scum­pa mea Diana, de acele­a castel aris­tocratice căreia apartdl... — Draeul meu, nu cu d­-va escl re­­putdican ? — Cine șcie?... murmură George cu un nou zimbet,, Dar fii liniștită, nu voi cere nici o­dată capete de om.. — Și acele convingeri de cari îmi vorbesci cer ca să te duc! în acest moment la Paris? — Da. — Cum siestft? — Ai scumpa mea amică, dar na ruind nici'o­ dft­ă o privire asupra 4i&t­relor ?.. — Nici-o-dată. — Ințeleg­­ fără .acâștiă au mi ar fi făcut o asemene întrebare... Să spunem în parentes că era a­­ tunci în Octombrie 1817. Diana reluă cu o neliniște vagă : — Crezi că e iminentă o revolu* țiune ? — Nu știu dacă va fi o revolu­­țiune, dar de sigur e ce­va în aer... Forte evident poporul se agită și murmură ca un lei captiv. — Credeam că Ludovic-Filip e un rege buu. — Negreşit e bun... sunt departe a o ne­ga, şi istoria o va spune... dar în acest moment poporul e orbit... In fine voesc să fiu acolo spre a da ajutorul meu evenimentelor ce se vor îndeplini... Generaţiunea costra va vee un pas mare, şi va fi un spect­­tacol frumos şi îmbătător... — Ei, amicul meu, lasă, te rog, epoca nostra să mergă fără D-tea !.. Ce’ţi importă pmittone archiţioise ?...

Next